True detective

Publicat în Dilema Veche nr. 645 din 30 iunie - 6 iulie 2016
True detective jpeg

ÔŚĆ Tudor Ganea, Cazemata, Editura Polirom, 2016.

Dac─â ar fi s─â compar neap─ârat romanul lui Tudor Ganea cu un alt roman de debut, a┼č aminti de Via┼úa ┼či faptele lui Ilie Cazane (2008) de R─âzvan R─âdulescu ÔÇô povestea unui vagabond implicat ├«ntr-o serie de ├«nt├«mpl─âri fantastice, urmate de o anchet─â ÔÇô, un fel de basm contemporan ├«n care ├«nt├«mpl─âri supranaturale se manifest─â ├«n mediul urban, doar c─â de data aceasta ├«n Constan┼úa, nu ├«n Bucure┼čti, ┼či f─âr─â implica┼úii politice, ├«ns─â cu multe manifest─âri erotice.

Romanul arhitectului Tudor Ganea (un alt arhitect convertit la roman fiind M. Du┼úescu, autorul premiatului Uranus Park ├«n 2014) este un triptic narativ alc─âtuit din trei pove┼čti, plasate la distan┼úe mari de timp, fiecare av├«nd ├«n centru c├«te o dispari┼úie. Moartea vagabondului Lin┼úoi de la ├«nceputul c─âr┼úii, o misterioas─â sinucidere ritualic─â ├«n cazemata de la malul m─ârii (episodul de o stranietate liric─â nea┼čteptat─â imprim─â, de altfel, atmosfera ├«ntregii c─âr┼úi), va fi urmat─â, peste ani, de dispari┼úia c├«torva muncitori de pe ┼čantierul unui bloc de locuin┼úe ce trebuia construit taman peste cazemata cu pricina, folosit─â ca funda┼úie. A doua parte a c─âr┼úii se contureaz─â, astfel, ca o poveste detectivistic─â ├«n care un t├«n─âr inspector se infiltreaz─â ├«n cartierul de pescari de la marginea Constan┼úei pentru a rezolva acest caz dificil, lipsit de orice fel de indicii, dar ├«nso┼úit de tot felul de legende urbane. Ca ┼či ├«n romanul lui Mario Vargas Llosa, Lituma ├«n Anzi ÔÇô unde un detectiv ancheteaz─â dispari┼úia miserioas─â a unor muncitori, care lucrau la construirea unei ┼čosele ├«n mun┼úi, ├«ntr-o comunitate de serranos cu deprinderi supersti┼úioase str─âvechi ÔÇô, ┼či personajul lui Tudor Ganea, inspectorul Radu Adamescu, este pus ├«n fa┼úa unor ├«nt├«mpl─âri stranii c─ârora ├«ncearc─â s─â le g─âseasc─â o cauzalitate, ├«n timp ce se lupt─â el ├«nsu┼či pentru a nu fi prins ├«n plasa farmecelor locului.

Cartea are dou─â mari ┼či distincte dimensiuni narative ÔÇô una oral─â, cealalt─â oniric─â ÔÇô ce alterneaz─â ┼či se ambiguizeaz─â reciproc. ├Än prima parte se contureaz─â o galerie de personaje pitore┼čti foarte slobode la gur─â, din care se desprind c├«rciumarul Borhot, dar, mai ales, pescarul Olube, adev─âratul personaj al c─âr┼úii, martorul guraliv al tuturor ├«nt├«mpl─ârilor, un povesta┼č be┼úiv care le supravie┼úuie┼čte tuturor. Rolul de povestitor este jucat ├«ns─â, episodic, ┼či de al┼úii, de b─âtr├«nul Baban sau de proxenetul Coco, astfel c─â povestea curge din gur─â ├«n gur─â, cu adaosuri ┼či acumul─âri, precum afluen┼úii unui r├«u care se vars─â ├«n mare printr-o delt─â cu mai multe bra┼úe.

Oralitatea, prima dintre cele dou─â mari dimensiuni narative, denot─â capacitatea remarcabil─â a lui Tudor Ganea de a l─âsa personajele s─â vorbeasc─â ┼či s─â se manifeste printr-un limbaj foarte viu, colorat, pres─ârat cu argou. Cealalt─â dimensiune a romanului este cea oniric─â, suprarealist─â, care proiecteaz─â, deopotriv─â sub ap─â ┼či pe uscat, viziunile ┼či halucina┼úiile personajelor, ├«n special pe cele ale detectivului Radu Adamescu. Finalul p─âr┼úii de mijloc a romanului este memorabil prin desf─â┼čurarea unei ample scene halucinatorii ├«n interiorul cazematei, unde se contureaz─â hipnoza unor mandale cu motivul floral al nuf─ârului ├«n care se cite┼čte trecutul. (├Än acest foarte ambi┼úios episod, Tudor Ganea este mai aproape de imaginarul vizionar c─ârt─ârescian dec├«t de universul liricoid al lui F─ânu┼č Neagu, cu ale c─ârui pove┼čti din Balta Br─âilei ar putea fi conectat.) De altfel, cazemata se dovede┼čte a fi un adev─ârat portal acvatic, care asigur─â trecerea subteran─â ├«ntre delt─â ┼či mare, devenind, ├«n cele din urm─â, sursa marii inunda┼úii care transform─â cartierul const─ân┼úean ├«ntr-o microdelt─â cu insule. (M─âcar ├«n parantez─â s─â men┼úionez romanul psiho-fantasy din 2013 al Laviniei B─âlulescu, La mine-n cap, unde Timi┼čoara se transform─â ├«ntr-un ora┼č lacustru ├«n urma unui potop apocaliptic.)

Delta din romanul lui Tudor Ganea se contureaz─â, din pove┼čtile personajelor, ca un spa┼úiu mistic al c─ârui blestem reconfigureaz─â, peste timp, geografia urban─â ┼či componenta demografic─â a cartierului const─ân┼úean populat cu pescari care pescuiesc cu c├«rligele ├«nfipte ├«n propriul corp (vezi fragmentul de mai jos). ├Än┼úelegem din povestea de familie a lui Coco, proxenet din tat─â-n fiu (poveste ce coboar─â p├«n─â ├«n Balta Br─âilei de acum dou─â secole), c─â p─âcatul originar al acestei metamorfoze urbane este vraja st├«rnit─â de c├«ntecul unui port┼úigaret de argint (obiect magic a c─ârui istorie se pierde ├«n negura vremurilor otomane), vraj─â declan┼čatoare a unei isterii libidinale ├«n mas─â. Asemeni flautistului din Hamelin, b─ârba┼úii din genealogia otomanului din Izmir au atras femeile ├«nspre p─âcatul preacurviei cu muzica magicului port┼úigaret. Vagabondul Lin┼úoi, fiul turcoaicei Ania, ┼či Coco proxenetul, str─â-str─ânepotul otomanului Osman, s├«nt chiar urma┼čii celor care au dereglat, prin magie, ordinea lumii. Iar copiii cartierului (c─âci impoten┼úei b─ârba┼úilor infideli ├«i r─âspunde, la distan┼ú─â mare de timp, fecunditatea la unison a femeilor ├«n┼čelate) s├«nt fra┼úii aceluia┼či blestem care inund─â cartierul ├«ntr-o revolt─â natural─â menit─â s─â purifice locul.

Cazemata este o fabul─â urban─â de erotism fantasy, cu elemente de eresuri populare, altoit─â pe structura unei pove┼čti detectivistice (nuferii, albinele, bufni┼úele, berzele, c├«inii/lupii, adic─â flora ┼či fauna Deltei, au simbolistica de rigoare, fertilitatea ├«n primul r├«nd). ├Ändr─âzne┼ú deopotriv─â stilistic ┼či ca desf─â┼čurare narativ─â, acest policier fantastic al lui Tudor Ganea, cu multe episoade onirice memorabile vizual, merit─â al─âturat debutului cu povestiri maritime al lui Radu Niciporuc, l─âudat chiar aici s─âpt─âm├«na trecut─â. (Constat c─â Dobrogea ┼či marea revin ├«n proza noastr─â.) Un an bun pentru proza noilor veni┼úi!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

****

Tudor GANEA
Cazemata (fragment)

Ascuns ├«n spatele pietroiului, t├«n─ârul urm─âri cu privirea ├«ncremenit─â urm─âtoarea scen─â: pescarii, al c─âror num─âr dep─â┼čea suta, se opriser─â din ├«not ┼či pluteau r─âsfira┼úi la suprafa┼úa apei, unii pe spate, al┼úii cu fa┼úa ├«n jos, ├«n a┼čteptarea bancului de stavrizi. Erau to┼úi goi ┼či aveau ├«nfipte ├«n pielea bra┼úelor, pe pulpe, gambe, chiar ┼či pe spate, zeci de ace de pescuit de care erau legate fire de nailon lungi de aproape trei metri, pe care erau montate alte ace la baza c─ârora erau prin┼či fulgi galbeni ce alunecau ├«mbietor prin ap─â. Montur─â de ┼úaparin─â. Privi┼úi de jos ├«n sus, pescarii p─âreau un banc de meduze ale c─âror tentacule m├«ng├«ie u┼čor apa ├«n a┼čteptarea pr─âzii.

├Än scurt timp ap─ârur─â stavrizii. Solzii m─ârun┼úi de pe corpurile fusiforme reflectau lumina soarelui ├«n mii de sclipiri ce luar─â cu asalt smocurile g─âlbui din cap─âtul acelor. Sim┼úindu i ├«n preajma lor, pescarii prinser─â din┬ştr odat─â via┼ú─â. ├Äncepur─â s─â-┼či mi┼čte u┼čor m├«inile, picioarele, s─â-┼či unduiasc─â trupurile, p├«n─â c├«nd ademenir─â ├«ntregul banc ai c─ârui pe┼čti se opriser─â vr─âji┼úi ├«n jurul tentaculelor, adulmec├«nd ┼čuvi┼úele ce se unduiau printre ei. Dup─â c├«teva secunde de acalmie, timp ├«n care solzii stavrizilor atingeau trupurile pescarilor ┼či se pierdeau ├«nf─â┼čura┼úi ├«n puful acelor ag─â┼úate de pielea lor, b─ârba┼úii ├«┼či ├«ncepur─â v├«n─âtoarea: bra┼úele se ├«ncordar─â, picioarele zv├«cnir─â, trupurile se contorsionar─â ┼či firele pline de ace f─âcur─â zigzaguri rapide, ag─â┼ú├«nd ├«n biciuirile lor scurte stavrizii, care, trezi┼úi brusc, se ├«nfigeau neputincio┼či ├«n c├«rlige. Odat─â ├«n┼úepa┼úi ├«n burt─â, aripioare sau cozi, pe┼čtii r─âm├«neau prin┼či ├«n ace ca mu┼čtele pe o band─â lipicioas─â. T├«n─ârul privea ├«nm─ârmurit de pe fundul apei spectacolul de deasupra sa: un clocot de sclipiri de solzi biciui┼úi de tentaculele de nailon. Pescarii f─âceau tumbe, ├«┼či r─âsuceau trupul ┼či tr─âgeau prin zv├«cniri scurte de firele ├«nfipte ├«n ei, mi┼čc─ârile lor d├«nd impresia unui balet ├«n imponderabilitate.

C├«nd t├«n─ârul sim╚Ťi c─â nu mai poate rezista, reveni la suprafa┼ú─â ┼či ├«not─â ├«nspre dig.

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.