True detective

Publicat în Dilema Veche nr. 645 din 30 iunie - 6 iulie 2016
True detective jpeg

 Tudor Ganea, Cazemata, Editura Polirom, 2016.

Dacă ar fi să compar neapărat romanul lui Tudor Ganea cu un alt roman de debut, aş aminti de Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane (2008) de Răzvan Rădulescu – povestea unui vagabond implicat într-o serie de întîmplări fantastice, urmate de o anchetă –, un fel de basm contemporan în care întîmplări supranaturale se manifestă în mediul urban, doar că de data aceasta în Constanţa, nu în Bucureşti, şi fără implicaţii politice, însă cu multe manifestări erotice.

Romanul arhitectului Tudor Ganea (un alt arhitect convertit la roman fiind M. Duţescu, autorul premiatului Uranus Park în 2014) este un triptic narativ alcătuit din trei poveşti, plasate la distanţe mari de timp, fiecare avînd în centru cîte o dispariţie. Moartea vagabondului Linţoi de la începutul cărţii, o misterioasă sinucidere ritualică în cazemata de la malul mării (episodul de o stranietate lirică neaşteptată imprimă, de altfel, atmosfera întregii cărţi), va fi urmată, peste ani, de dispariţia cîtorva muncitori de pe şantierul unui bloc de locuinţe ce trebuia construit taman peste cazemata cu pricina, folosită ca fundaţie. A doua parte a cărţii se conturează, astfel, ca o poveste detectivistică în care un tînăr inspector se infiltrează în cartierul de pescari de la marginea Constanţei pentru a rezolva acest caz dificil, lipsit de orice fel de indicii, dar însoţit de tot felul de legende urbane. Ca şi în romanul lui Mario Vargas Llosa, Lituma în Anzi – unde un detectiv anchetează dispariţia miserioasă a unor muncitori, care lucrau la construirea unei şosele în munţi, într-o comunitate de serranos cu deprinderi superstiţioase străvechi –, şi personajul lui Tudor Ganea, inspectorul Radu Adamescu, este pus în faţa unor întîmplări stranii cărora încearcă să le găsească o cauzalitate, în timp ce se luptă el însuşi pentru a nu fi prins în plasa farmecelor locului.

Cartea are două mari şi distincte dimensiuni narative – una orală, cealaltă onirică – ce alternează şi se ambiguizează reciproc. În prima parte se conturează o galerie de personaje pitoreşti foarte slobode la gură, din care se desprind cîrciumarul Borhot, dar, mai ales, pescarul Olube, adevăratul personaj al cărţii, martorul guraliv al tuturor întîmplărilor, un povestaş beţiv care le supravieţuieşte tuturor. Rolul de povestitor este jucat însă, episodic, şi de alţii, de bătrînul Baban sau de proxenetul Coco, astfel că povestea curge din gură în gură, cu adaosuri şi acumulări, precum afluenţii unui rîu care se varsă în mare printr-o deltă cu mai multe braţe.

Oralitatea, prima dintre cele două mari dimensiuni narative, denotă capacitatea remarcabilă a lui Tudor Ganea de a lăsa personajele să vorbească şi să se manifeste printr-un limbaj foarte viu, colorat, presărat cu argou. Cealaltă dimensiune a romanului este cea onirică, suprarealistă, care proiectează, deopotrivă sub apă şi pe uscat, viziunile şi halucinaţiile personajelor, în special pe cele ale detectivului Radu Adamescu. Finalul părţii de mijloc a romanului este memorabil prin desfăşurarea unei ample scene halucinatorii în interiorul cazematei, unde se conturează hipnoza unor mandale cu motivul floral al nufărului în care se citeşte trecutul. (În acest foarte ambiţios episod, Tudor Ganea este mai aproape de imaginarul vizionar cărtărescian decît de universul liricoid al lui Fănuş Neagu, cu ale cărui poveşti din Balta Brăilei ar putea fi conectat.) De altfel, cazemata se dovedeşte a fi un adevărat portal acvatic, care asigură trecerea subterană între deltă şi mare, devenind, în cele din urmă, sursa marii inundaţii care transformă cartierul constănţean într-o microdeltă cu insule. (Măcar în paranteză să menţionez romanul psiho-fantasy din 2013 al Laviniei Bălulescu, La mine-n cap, unde Timişoara se transformă într-un oraş lacustru în urma unui potop apocaliptic.)

Delta din romanul lui Tudor Ganea se conturează, din poveştile personajelor, ca un spaţiu mistic al cărui blestem reconfigurează, peste timp, geografia urbană şi componenta demografică a cartierului constănţean populat cu pescari care pescuiesc cu cîrligele înfipte în propriul corp (vezi fragmentul de mai jos). Înţelegem din povestea de familie a lui Coco, proxenet din tată-n fiu (poveste ce coboară pînă în Balta Brăilei de acum două secole), că păcatul originar al acestei metamorfoze urbane este vraja stîrnită de cîntecul unui portţigaret de argint (obiect magic a cărui istorie se pierde în negura vremurilor otomane), vrajă declanşatoare a unei isterii libidinale în masă. Asemeni flautistului din Hamelin, bărbaţii din genealogia otomanului din Izmir au atras femeile înspre păcatul preacurviei cu muzica magicului portţigaret. Vagabondul Linţoi, fiul turcoaicei Ania, şi Coco proxenetul, stră-strănepotul otomanului Osman, sînt chiar urmaşii celor care au dereglat, prin magie, ordinea lumii. Iar copiii cartierului (căci impotenţei bărbaţilor infideli îi răspunde, la distanţă mare de timp, fecunditatea la unison a femeilor înşelate) sînt fraţii aceluiaşi blestem care inundă cartierul într-o revoltă naturală menită să purifice locul.

Cazemata este o fabulă urbană de erotism fantasy, cu elemente de eresuri populare, altoită pe structura unei poveşti detectivistice (nuferii, albinele, bufniţele, berzele, cîinii/lupii, adică flora şi fauna Deltei, au simbolistica de rigoare, fertilitatea în primul rînd). Îndrăzneţ deopotrivă stilistic şi ca desfăşurare narativă, acest policier fantastic al lui Tudor Ganea, cu multe episoade onirice memorabile vizual, merită alăturat debutului cu povestiri maritime al lui Radu Niciporuc, lăudat chiar aici săptămîna trecută. (Constat că Dobrogea şi marea revin în proza noastră.) Un an bun pentru proza noilor veniţi!

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

****

Tudor GANEA
Cazemata (fragment)

Ascuns în spatele pietroiului, tînărul urmări cu privirea încremenită următoarea scenă: pescarii, al căror număr depăşea suta, se opriseră din înot şi pluteau răsfiraţi la suprafaţa apei, unii pe spate, alţii cu faţa în jos, în aşteptarea bancului de stavrizi. Erau toţi goi şi aveau înfipte în pielea braţelor, pe pulpe, gambe, chiar şi pe spate, zeci de ace de pescuit de care erau legate fire de nailon lungi de aproape trei metri, pe care erau montate alte ace la baza cărora erau prinşi fulgi galbeni ce alunecau îmbietor prin apă. Montură de ţaparină. Priviţi de jos în sus, pescarii păreau un banc de meduze ale căror tentacule mîngîie uşor apa în aşteptarea prăzii.

În scurt timp apărură stavrizii. Solzii mărunţi de pe corpurile fusiforme reflectau lumina soarelui în mii de sclipiri ce luară cu asalt smocurile gălbui din capătul acelor. Simţindu i în preajma lor, pescarii prinseră din­tr odată viaţă. Începură să-şi mişte uşor mîinile, picioarele, să-şi unduiască trupurile, pînă cînd ademeniră întregul banc ai cărui peşti se opriseră vrăjiţi în jurul tentaculelor, adulmecînd şuviţele ce se unduiau printre ei. După cîteva secunde de acalmie, timp în care solzii stavrizilor atingeau trupurile pescarilor şi se pierdeau înfăşuraţi în puful acelor agăţate de pielea lor, bărbaţii îşi începură vînătoarea: braţele se încordară, picioarele zvîcniră, trupurile se contorsionară şi firele pline de ace făcură zigzaguri rapide, agăţînd în biciuirile lor scurte stavrizii, care, treziţi brusc, se înfigeau neputincioşi în cîrlige. Odată înţepaţi în burtă, aripioare sau cozi, peştii rămîneau prinşi în ace ca muştele pe o bandă lipicioasă. Tînărul privea înmărmurit de pe fundul apei spectacolul de deasupra sa: un clocot de sclipiri de solzi biciuiţi de tentaculele de nailon. Pescarii făceau tumbe, îşi răsuceau trupul şi trăgeau prin zvîcniri scurte de firele înfipte în ei, mişcările lor dînd impresia unui balet în imponderabilitate.

Cînd tînărul simți că nu mai poate rezista, reveni la suprafaţă şi înotă înspre dig.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.