Cum ne citesc alţii?
Literatura română contemporană este bine reprezentată pe piața de carte germană. La editurile germane și austriece au apărut în anii din urmă numeroase romane. Autori precum Mircea Cărtărescu și Dan Lungu sînt deja recunoscuți în cercurile literare – romanele lor sînt recenzate și, uneori, premiate la festivaluri și tîrguri de carte. Grație programului de traducere (TPS) susținut pînă nu demult de Institutul Cultural Român au apărut, în traducere germană, și alte cărți ale autorilor noștri, cu un impact mai mult sau mai puțin durabil. Dar, una peste alta, există numeroase lacune în felul în care piața de carte de acolo prezintă literatura română. Un mic gest de reparație încearcă să facă Elsa Lüder, traducătoare și coordonatoare a volumului Einladung nach Rumänien. Klassische und moderne Erzählungen (Invitație în România. Povestiri clasice și moderne), apărut recent la Editura Noack und Block. „Cum convingi un cititor să-și aplece privirea spre literatura română?“, se întreabă eminenta traducătoare. Au încercat să răspundă înaintea ei destui autori, editori și strategi culturali. Încă nu s-a găsit un răspuns definitiv, o rețetă infailibilă. Cum ne văd, cum ne citesc alții au devenit întrebări tot mai obsedante. Pînă una-alta, antologia pe care a alcătuit-o Elsa Lüder e un instrument util de orientare în spațiul literar românesc.
Selecția ei trece dincolo de canoane și de mode literare, dincolo de consacrarea prin premii ori prin succesul de public. E, practic, un compendiu de literatură clasică și contemporană, o antologie care acoperă mai mult de un secol de producție literară românească de toate soiurile: proză scurtă, fragmente de roman, poezie, memorialistică și eseistică. O diversitate totuși bine aranjată, de vreme ce coordonatoarea și-a propus să ilustreze nu doar epoci literare diferite, ci și să arate unicitatea unor teme sau abordări. Am găsit aici texte (sau fragmente) de Nicolae Filimon, Calistrat Hogaș, I.L. Caragiale, Alexandru Macedonski, Jean Bart, dar și autori contemporani precum Dan Sociu, Adrian Schiop, Dan Lungu, Florin Lăzărescu, trecînd prin „lumea de mijloc“, cu, printre alții, Lena Constante, Paul Miron etc. Și pentru că literatura română se scrie și dincolo de granițele României, Elsa Lüder a inclus aici și cîteva fragmente din autori originari din Republica Moldova (Nicoleta Esinencu, Oleg Garaz). Volumul livrează, de fapt, o listă (scurtă) a autorilor care nu ar trebui să lipsească din portofoliile de literatură ale editurilor germane. (Lasă că sînt prezenți în această culegere și autori care poate ar merita să fie redescoperiți și mai ales reeditați și în România!)
În 2018, România este invitată de onoare la Tîrgul de Carte de la Leipzig. Este cel mai important Tîrg de Carte centrat pe literaturile din Europa de Est: solidaritatea intelectualilor (impusă de regim) din perioada Cortinei de Fier s-a menţinut şi după instaurarea economiei de piaţă şi a libertăţii de exprimare, astfel încît, an de an, la Leipzig sînt privilegiaţi scriitorii din această regiune. Leipzig e, deci, și un spațiu al competiției pentru imagine, pentru cititori, pentru afirmare. Cu atît mai inspirat gestul de a publica această antologie înaintea acestui eveniment!
P.S. În pregătirea Tîrgului de Carte de la Leipzig, Institutul Goethe a lansat blog-ul DLITE (http://blog.goethe.de/dlite), o revistă literară online cu informații despre cele mai recente apariții editoriale din Germania, cu știri despre traducerile în și din germană, portrete de autori, editori și traducători, precum și informații despre premii, burse, festivaluri și întîlniri literare germano-române.
