Lucruri mici şi foarte mici?

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Lucruri mici şi foarte mici? jpeg

Cred că au fost opt cutii mari de poștă. Atît am trimis înapoi în România, după cei șase ani coreeni. Le-am strîns și le-am sortat repede și obosit, cam în cinci zile, la întoarcerea dintr-o excursie – lungă, bună și terapeutică, în Asia de Sud-Est. Vreo două bagaje mari de cală, maximum de mînă și cam asta a fost tot din cele patru case în care am locuit. Tot?

Mai făcusem o triere, masivă, credeam eu, la mutatul din apartamentul al treilea, în rezidența universitară. Imaginea unui dormitor cu un munțișor de obiecte – haine de toate anotimpurile, groase, late, lălîi și nebalcîze, brichete (sute, literalmente), cuiere, saltele, perne, lenjerii, farfurii, cuțite, linguri, furculițe, oale și ulcele, umerașe, cuiere, umbrele (zeci), decorațiuni și decoraționașe de baie, de cameră, de stat în cap Zen – m-a urmărit mult, mult timp, ca un mic demon depielizat, umbros și lipicios ca-n gravurile lui Dürer (am această dilemă – frivolă, recunosc –, cum e posibil ca un om atît de frumos ca Albrecht Dürer să deseneze atît de depresiv?). Eu le cumpărasem, nu mă obligase nimeni, îmi consumasem cu ele toată energia negativă, credeam, în cumpărături demiterapeutice, în continue adaptări, inutile. Noroc că în Coreea nu prea se aruncă, știam că ajung unde/la cine trebuie.

Nu mi-era clar nici măcar atunci, în fața celor opt cutii, în chiar dimineața plecării din Coreea (aveam avion noaptea), în fața ultimelor ore, inevitabile, dacă regret plecarea de acolo (cu toată oribila perioadă ultimă) sau dacă mi-e teamă de reîntoarcerea în România. Mi-era foarte clar însă un lucru: știam că, în ciuda a toate, lăsam în urmă un loc unde bunul se vede mai bine în societate decît răul, și mă reîntorc acasă, unde această dilemă atîrnă încă foarte, foarte apăsător în viața de zi cu zi. În fine, ca în toate manualele proaste de psihologie, mi-am făcut „păturica“ confortului psihic: cutiile cu obiecte recognoscibile, micul univers reconstruit coconic. Nu voiam să renunț, nici în ruptul capului, la o veioză mare de un metru şi jumătate, din hîrtie presată de orez, cu modele florale, primită în dar de la două prietene foarte dragi. Mai bine muream puțin, cred. Așa că, în noaptea de dinainte, tot cu două foarte dragi prietene, două femei mi-nu-na-te, am legat o, am împachetat-o, am bibilit-o și am hotărît s-o pun la cală. „Ia-o, o să-ți țină de cald acolo“ – așa mi-a zis. Știam, de aceea nu voiam să renunț la ea. Nici fără o vază mare nu voiam să plec, din ceramică verde, cu incrustații cu cocori, primită de la haiosul profesor Kim, de la cehă, căruia îi ziceam „sufletul campusului Yongin“, așa de inimos era. Ambaleaz-o și pe ea, scrie de o sută și o mie de ori pe cutie „fragil“, și gata, puteam pleca.

Am ajuns, am fost depresiv toată primăvara aceea, m-am mutat în noua casă. Am vrut-o cît mai simplu mobilată, am stat fix o zi să aleg/cumpăr mobila în toată casa (spre disperarea tatălui și a fratelui meu, și mai speedygonzalez decît aș fi eu vreodată). Că tot a avut Dilema veche un număr tematic cu „Acasă“ săptămîna trecută, măcar atît să fi învățat și eu din multele case pe două continente în care am locuit pînă la această vîrstă tînără: că locul de acasă îl simți, vorba Anei Maria Sandu, nu-ți trebuie multe paraponuri.

Degeaba. Nici patru ani nu au trecut, și am revenit la obiecte. Frumoase, cumpărate sau dăruite de oameni dragi, alandala, cald așezate, zic eu, dar multe. Îmi plac foarte mult florile. Tăiate, în ghiveci, de grădină, de seră, îmi plac. Îmi cumpăr, le așez, le îngrijesc, le fac conversație, le cert. La mutarea din penultimul apartament, angajații companiei de mutări – îi fac și acum din ochi, doi masculi alfa locali – au luat ghivecele, cu suport foarte elegant, din ceramică, la care renunțasem pentru că nu mai aveam loc în mult mai micul spațiu în care mă mutam (spunîndu-le fie să le ia ei, fie să le lase pe casa scării) și le-au trîntit fără nici o mizericordie, claie peste grămadă, ucigîndu-le instant, într-un căruncior de plastic, rîzînd, scuzată fie-mi expresia, ca proștii. Dar nici nu au trecut zece minute și au scăpat pe scară un ditamai televizorul, pe statele de plată ale universității, și decontabil de către firma de mutat. Cu tot profesionalismul unor atari firme locale, reale, nu știu, echipa aceea era cam beleuză. Nu mă bucur niciodată de rău, dar fix așa s-a întîmplat.

„Nu iei, mamă, cu tine nimic pe lumea ailaltă“ – sînt cuvintele spuse blajin, pe care bunica mea, bunicii mei, mi le-au tot spus. Sînt cuvintele pe care le auzim de la oameni înțelepți, la o vorbă de final de masă, în amieze frumoase. Cînd, în sfîrșit, mașina șefului meu coreean de departament a demarat, noaptea, din fața rezidenței universitare, încărcată de bagaje și cutii, cu tot sufletul greu, am mai avut micul curaj să-l ascult, cu toată româna greuță care, în acel moment, mă enerva, zicîndu-mi: „Nu vă uitați în spate? Vă salută foarte mult prietenii.“ M am uitat, nu m-aș mai fi uitat... Cu mîna de gîtul ei, sprijinindu-se de corpul ei mic, un ditamai recele, indiferentul, jemanfișistul, găliganul de prieten plîngea în hohote. Asta da, am luat cu mine, și-mi ține de cald chiar și cînd afară e august, în mijlocul Pieței Unirii.

Foto: B. Tănase

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.