Anca MANOLESCU

Pagina 2
Luciditatea nu e interzisă jpeg
Luciditatea nu e interzisă
A scruta starea sufletului e una dintre calităţile de căpătîi ale părintelui spiritual.
Sfînta Sofia alungată de la locul ei jpeg
Sfînta Sofia alungată de la locul ei
Sfînta Sofia, divina Înţelepciune, cu universalitatea ei, e alungată din lăcaşul care i-a fost înălţat şi recunoscut vreme de un mileniu şi jumătate.
Cartea aliment jpeg
Cartea aliment
A cerceta Scriptura înseamnă aşadar posibilitatea unei multiple întîlniri a Cuvîntului divin.
Tonul simplităţii jpeg
Tonul simplităţii
Avem acum posibilitatea să cunoaştem alt ton al Părintelui Scrima: tonul simplităţii. Un ton nu mai puţin viu, nu mai puţin pătrunzător spiritualmente.
O carte în mers jpeg
O carte în mers
E o confruntare – încordată, încăpăţînată, febrilă – cu presupoziţiile credinţei, cu nedumeririle, cu variantele ei.
„Dilema nouă”, sper jpeg
„Dilema nouă”, sper
Dilema n-a încetat să fie un exerciţiu de libertate oferit spaţiului public.
Un prilej de discernămînt jpeg
Biserica în vremea coronavirusului
Simbolul, gestul, practica sînt fertile dacă orientează către reperul divin care le-a instituit.
Cereţi, căutaţi    jpeg
Cereţi, căutaţi...
„Conceptul de Dumnezeu atotputernic” a încasat mereu, de-a lungul tuturor timpurilor, lovituri.
Trei roluri jpeg
Trei roluri
Cum arată omul în spaţiul credinţei, al tradiţiilor spirituale? Ce „roluri” primeşte el?
Corp, comunitate, religie jpeg
Corp, comunitate, religie
În orice religie, comunitatea e răspuns la chemarea Unului, e re-uniune a mulţimii umane sub/în lumina Principiului divin.
Un prilej de discernămînt jpeg
Un prilej de discernămînt
Biserica admisese că cinstirea icoanelor se poate dispensa, în perioada epidemiei, de sărutarea lor.
„Li se fac regulat probleme profesorilor care îndrăznesc să vorbească în clasă despre Biblie“ – interviu cu François BOESPFLUG jpeg
Probleme ale (in)culturii religioase
Cîştigă teren conştiinţa că o cultură religioasă e necesară în modernitatea tîrzie, iar dezbaterile asupra problemelor ei se înmulţesc.
Lui Horia Bernea jpeg
Lui Horia Bernea
Biblia începe cu desfăşurarea ordinii lumii şi, implicit, cu o revărsare de frumuseţe.
O lume plină de simboluri jpeg
O lume plină de simboluri
Depuse în mentalul colectiv de tradiţie, de cultură, de istorie, simbolurile fac parte, fie şi latent, din bagajul omului de astăzi.
„Li se fac regulat probleme profesorilor care îndrăznesc să vorbească în clasă despre Biblie“ – interviu cu François BOESPFLUG jpeg
„Li se fac regulat probleme profesorilor care îndrăznesc să vorbească în clasă despre Biblie“ – interviu cu François BOESPFLUG
Trebuie să trăim în bună înţelegere cu aproapele nostru, cunoscîndu-i imaginile, respectîndu-i concepţiile în privinţa lor.
În intimitatea rugii jpeg
În intimitatea rugii
În intimitatea literară a rugii îl atrage pe cititor cel mai recent volum al Ioanei Pârvulescu: „Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor”.
Poveste cu elefant jpeg
Poveste cu elefant
Credinţa ne spune că spaţiul ei propriu e interioritatea, că acolo e de căutat Interlocutorul dorit: în interioritatea omului şi a lumilor deschise către Ultim.
Crăciun  Publicitate! jpeg
Crăciun. Publicitate!
Sînt semne, unele decente, altele stînjenitor retorice, ale unei sărbători de care se leagă o identitate religioasă cam de la sine înţeleasă, larg declarată, dar nu tot aşa de cunoscută, frecventată.
Un spaţiu în care poţi respira jpeg
Un spaţiu în care poţi respira
Omul religios interesat de sens se mişcă, în ceea ce îl priveşte, sub cupola nelimitată a acestui spaţiu, încearcă să ia înălţime în cuprinsul lui. Încearcă să considere lucrurile dinspre zenitul divin, să-şi adecveze privirea la ochiul de boltă al cadrului în care se mişcă.
Alexandru Mironescu: exerciţiul inteligent al credinţei jpeg
Alexandru Mironescu: exerciţiul inteligent al credinţei
Alexandru Mironescu şi prietenii lui nu erau nici ei nepăsători faţă de tema naţionalului, atît de masivă în epocă. Şi ei priveau creştinismul răsăritean ca pe un dat fast al locului. Dar nu socoteau că el îi încarcă pe români cu daruri native, cu un specific etnic privilegiat, cu o excelenţă garantată. Îşi puneau mai ales problema creativităţii spirituale în modernitate.
Pierre Hadot sau viaţa ca exerciţiu spiritual jpeg
Pierre Hadot sau viaţa ca exerciţiu spiritual
În cercetarea filozofiei antice, Pierre Hadot (1922-2010) are, se ştie, un demers aparte, înnoitor. Schimbă accentul de pe doctrine – investigate în ele însele – pe tema formării sinelui. Asta urmărea filozofia veche, susţine, argumentează, ilustrează pe texte Pierre Hadot: să ridice  sufletul, să-i conducă, în mod lucid, metodic, aspiraţia spre un nivel universal.
Vechi şi nou în religie jpeg
Vechi şi nou în religie
În 2018, Monica Broşteanu a tradus, pentru Editura Galaxia Gutenberg, una dintre cărţile preotului catolic Michel Remaud, fost director al Institutului Creştin de Studii Iudaice „Albert Decourtray“ de la Ierusalim. Deşi apărut în 1983, volumul Creştini în faţa lui Israel, slujitor al lui Dumnezeu nu şi-a pierdut deloc utilitatea, capacitatea de a disloca prejudec
Tăcerea din troleibuz jpeg
Tăcerea din troleibuz
Călătoarele indignate nu făcuseră nimic pentru „integrarea“ celor două maneliste. Le era mai uşor să-şi proiecteze indignarea asupra unui grup etnic decît să rişte o intervenţie punctuală, poate un dialog dezagreabil. Le era mai comod să acuze
Sfînta Fecioară în politică jpeg
Sfînta Fecioară în politică
Legiunea se voia un creştinism care să dicteze în stil totalitar întregii societăţi, inclusiv Bisericii. Minus violenţa fizică (dar nu şi cea verbală), Matteo Salvini joacă o carte asemănătoare. Se declară bombastic „părintele a şaizeci de milioane de italie
„Banalitatea răului“:  o temă greu de înghiţit jpeg
„Banalitatea răului“: o temă greu de înghiţit
Dar aceste trăsături sînt şi în alt fel „banale“. Nu ne stau ele – ca înclinaţie – în fire, nu străbat ele în comportamentul de fiecare zi? Acolo unde le-a descoperit Hannah -Arendt, ele nu au avut limită, au mecanizat mintea adepţilor, iar pe baza lor s a
Gustul pentru călătorie jpeg
Gustul pentru călătorie
Condiţia călătorului – nu neapărat concretă, cît interioară – expune mai bine decît sedentaritatea „neaşteptatului“ vertical; presimţirea lui e atunci mai vie, atenţia mai liberă, mai productivă în faţa lui.
Ce fel de interlocutor? jpeg
Ce fel de interlocutor?
Ce aude Moise pe Sinai, cînd Dumnezeu îi dă Legea (Exod 20, 1-19)? Gershom Scholem arăta că – după anumite interpretări talmudice şi hasidice – cuvîntul „furtunos“ din vîrful munt
„În credinţă nici o constrîngere“? jpeg
„În credinţă nici o constrîngere“?
Augustin (354-430) e celebru. Tot ce e teologie şi chiar filozofie în Apus îi datorează ceva. El e intelectualul fondator al culturii medievale apusene. Pe Synesios (370-414), contemporanul său alexandrin, în afara specialiştilor, lumea de azi îl ignoră, deş
La ce bun religia? jpeg
La ce bun religia?
În centrul religiei stă posibilitatea de a-l întîlni pe Cel cu totul altul: a intra în raza Lui de prezenţă, a-i suporta alteritatea/ascunderea/absenţa, a nu te lăsa desprins de căutarea/invocarea Lui. O spune Iisus însuşi: „Viaţa veşnică înseamnă să te
Spectacolul discreţiei jpeg
Spectacolul discreţiei
Divinul a început să fie privat şi de putere explicativă. „Ipoteza Dumnezeu“ a devenit tot mai puţin necesară, pentru filozofi şi savanţi, cînd propuneau modele de funcţionare a universului. Din fericire, nici ideologia lui „Dumnezeu este cu
Libertate în vremuri barbare jpeg
Libertate în vremuri barbare
Privirea lui rămîne fermă, binevoitoare, lipsită de emoţie, ca şi cum tot ceea ce îl înconjoară i ar fi bine cunoscut şi familiar încă de multă vreme.“ Printre barăci, noroi şi sîrmă ghimpată, grupul de călugări îşi face de altfel preumblările ora
Ce mai e cu infernul? jpeg
Ce mai e cu infernul?
Apoi infernul şi diavolul tradiţional nu mai au credit fiindcă au stat prea mult pe scena creştină. Unul a înşelat, a ispitit peste măsură, celălalt a înfricoşat pînă la teroare, plictis şi comedie neagră. Secole la rînd, chiar pînă în secolul XX, Bisericile
Pluralismul religios: o concesie faţă de modernitatea tîrzie? jpeg
Pluralismul religios: o concesie faţă de modernitatea tîrzie?
Vrem, nu vrem, trăim într-o lume multireligioasă. Dacă nu traiul cotidian, atunci călătoriile, media, Internetul ne dau ştire despre varietatea credinţelor, a comunităţilor care le profesează. Această diver
Ce suport spiritual în modernitatea tîrzie? jpeg
Ce suport spiritual în modernitatea tîrzie?
Ce aşteaptă Pierre Manent de la musulmani? „Să accepte să facă parte dintr-o comunitate care e de marcă creştină, unde evreii au jucat un rol important, unde religia nu comandă statului şi unde statul nu comandă religiei.“ Ce cere el musulman
Ignoranţa: un defect neînsemnat? jpeg
Ignoranţa: un defect neînsemnat?
Se spune de multe ori că la Platon şi, în genere, în filozofia veche, răul e asociat cu ignoranţa, pe cînd în creştinism şi, în genere, în religie, răul e asociat cu păcatul, fie că el înseamnă orgoliu, pulsiune lumească ori neascultare faţă de divin. În pr
Notre Dame: o catastrofă? Nu, un şantier jpeg
Notre-Dame: o catastrofă? Nu, un şantier
Peste ostentaţia hiper-bogaţilor, peste resentimentele săracilor, peste efortul oamenilor de bună voinţă, fleşa catedralei se va înălţa din nou.
Patriile noastre jpeg
Patriile noastre
„Patrioţi în România, Europa merită mai mult“ – aşa ar suna pertinent, după mine, o lozincă pentru alegerile europarlamentare. PSD ar dori, în schimb, instituţii europene fermecate de performanţele corupţiei din România. Pline de
E soluţii pentru credinţă jpeg
E-soluţii pentru credinţă
Deprinderea dificilă a credinţei pare nesfîrşită. Are elanuri, mişcări de dubiu, clipe de verticală certitudine, reveniri la o nesiguranţă pentru care cuvîntul direct al lui Dumnezeu nu e de ajuns şi cere probe subalterne.
„Maniheism“ jpeg
„Maniheism“
În preambulul creaţiei, cele două principii, cu cele două „tărîmuri“ ale lor, se află într-o verticală vecinătate, dar şi în separaţie: primul se ridică spre „nord“ şi înălţimi, al doilea se întinde „la sud“, „împlîntat ca un cot“ la graniţa celuilalt. În tumultul
O criză de astăzi, de cînd lumea jpeg
O criză de astăzi, de cînd lumea
Nu puţini sînt cei care socotesc că a fi credincios îţi rezolvă problema sensului. Că, aflat într-o religie, îţi este oferit de-a gata rostul lumii, al istoriei, al propriei vieţi: pentru timpul de faţă şi pentru timpurile din urmă. Nu te mai întrebi, nu mai cauţi şi nu te mai cauţi. Eşti scutit de crize. Eşti atotlămurit. Poţi şi eşti
Fraternitate religioasă  la Abu Dhabi jpeg
Fraternitate religioasă la Abu Dhabi
„Cum pot fi religiile canale ale fraternităţii mai degrabă decît bariere de separare?“, iată întrebarea pe care Papa şi responsabilii religioşi reuniţi la Abu Dhabi îi îndeamnă pe credincioşii tuturor religiilor să şi-o pună. Cum se poate ivi fraternitatea nu numai la nivel te
Singurătăţi care ies în pieţe jpeg
Singurătăţi care ies în pieţe
Dar ce înseamnă în fond să fii singur? De la experienţa comună la reflecţiile filozofilor, singurătatea înseamnă să nu mai fii privit de ceilalţi, de nimeni. Nu mai există cineva care să-ţi recunoască calitatea de persoană, care să-ţi ofere propria ta i
Timpul la breaking news jpeg
Timpul la breaking news
Credincioşi ai religiei şi credincioşi ai secularului, toţi invocăm acest „An Nou“, toţi îl dorim fast. Să însemne asta că individul religios, ca şi cel nereligios, creditează – fie şi indirect, aluziv – un altfel de timp, de calitate diferită decît cea a timpul
Oamenii Cărţii sau oamenii războiului? jpeg
Oamenii Cărţii sau oamenii războiului?
Din septembrie 2001 încoace, am auzit de cîteva ori oameni destul de cultivaţi spunînd că terorismul îşi găseşte în chiar doctrina islamului o anume justificare. Că, în Coran, războiul şi virtuţile combatante sînt lăudate şi, ca atare, islamul incită la luptă, în
La capătul istoriei sau deasupra ei? jpeg
La capătul istoriei sau deasupra ei?
Astăzi ni se pare puţin credibil ca istoria şi eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei. Modernitatea a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile totalitare, care au pretins să realizeze eschaton-ul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate, aceste două fenomene au pus în chestiune, în modernitatea tîrzie, „continuitatea“ între transcendenţă şi istorie. Dar aşa stînd lucrurile, nu avem oare şanse să devenim mai disponibili, mai atenţi faţă de celăl
Motive de post jpeg
Motive de post
Pe de o parte, postul înţeles drept mortificare, drept performanţă (contra naturii?) a corpului. Pe de altă parte, postul înţeles – tot maximalist – ca „salt“ brusc în idealul „omului perfect“. Pe cînd alternanţa abstinenţă-belşug dă suport persoanei în ef
O utopie? Nu întru totul… jpeg
O utopie? Nu întru totul…
Un dialog care s-ar duce în această perspectivă are în vedere o pace mai stabilă decît cele socio-politice. E o pace care coboară asupra interlocutorilor, care îi menţine creatori, în mers. „A descoperi nu «acelaşi lucru», ci pe Acelaşi, dar altfel: iată deosebirea noetică şi existenţială“, spunea André Scrima.
Religia thriller jpeg
Religia thriller
Paul Veyne, strălucit istoric al Antichităţii, e ştiut pentru dezinvoltura cu care îmbină erudiţia şi metaforele picante cînd caracterizează un fenomen istoric. Potrivit lui, istoriografia ţine nu de descrierea unor evenimente, ci de sesizarea unei „intrigi“,
O posibilă schimbare în mentalitatea religioasă jpeg
O posibilă schimbare în mentalitatea religioasă
Responsabilitatea persoanei capătă o sporită greutate. Biserica Catolică, mai sensibilă la semnele vremii, dă astăzi acestei teme o deosebită importanţă. De curînd, cardinalul Stella, prefect al congregaţiei pentru cler, a adresat preoţilor un avertisment împotriva „abuzului spiritual“
Mai are rost dialogul religiilor? jpeg
Mai are rost dialogul religiilor?
„Compasiunea pentru suferinţa străină“ şi alteritatea tare a divinului sînt/pot fi locuri de întîlnire a religiilor. În primul caz, atenţia/dezbaterea/colaborarea religiilor ar pune asupra condiţiei noastre privirea ochiului divin. În al doilea caz, atenţia/înţelegerea/elanul lor se lasă atrase de ochiul Necuprinsului.