Demonstraţii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 897 din 17 ÔÇô 23 iunie 2021
Demonstraţii jpeg

O ├«nregistrare video ├«l arat─â, timp de o or─â ┼či jum─âtate, pe jurnalistul opozant Roman Protasevici care face declara┼úii vinov─â┼úie ┼či de supunere fa┼ú─â de regimul Luka┼čenko. La sf├«r┼čit izbucne┼čte ├«n lacrimi ┼či ├«┼či acoper─â fa┼úa, purt├«nd m─ârci de violen┼ú─â, cu m├«inile tumefiate. Oficiali europeni ┼či-au declarat indignarea fa┼ú─â de acest spectacol cinic. ÔÇ×E o ru┼čineÔÇŁ, a spus purt─âtorul de cuv├«nt al Guvernului german, Steffen Seibert: ├«nregistrarea arat─â ÔÇ×dispre┼úul total al conduc─âtorilor bieloru┼či fa┼ú─â de democra┼úie ┼či fa┼ú─â de fiin┼úele umaneÔÇŁ (Le Monde, 4.06.2021). C─âci asta era: un spectacol, special regizat, al for┼úei represive care poate sili con┼čtiin┼úele s─â se renege public. Nimeni nu crede ├«n declara┼úiile jurnalistului r─âpit, ├«ncarcerat, terorizat. Nu tocmai asta urm─âre┼čte o dictatur─â exacerbat─â: s─â arate c─â supunerea e tot ce conteaz─â, c─â adev─ârul ┼či con┼čtiin┼úa s├«nt lucruri de nimic? Dar, repet: curajul lui Protasevici ┼či al at├«tor bieloru┼či de a ├«nfrunta dictatura, ├«n demonstra┼úiile din 2020, ├«┼či p─âstreaz─â sensul ├«ntreg. Orice ar fi fost sili┼úi declare sub tortur─â, actul lor civic e nealterat.

Regimurile comuniste dinainte de 1989 nu recurgeau la declara┼úii izbitoare, interna┼úional difuzate, ale metodelor lor de represiune. Persecu┼úia disiden┼úilor, oprimarea popula┼úiei erau ascunse. Propaganda ├«ntre┼úinea, dimpotriv─â, minciuna unei societ─â┼úi perfecte. Regimul Luka┼čenko nu se mai acoper─â cu v─âlul unei ideologii pretins benefice. Practic─â represiunea pus─â ├«n scen─â cu o brutalitate menit─â s─â nimiceasc─â orice urm─â de opozi┼úie intern─â. Ca ┼či organiza┼úiile teroriste islamice, mediatizeaz─â confesiuni ob┼úinute sub violen┼ú─â fizic─â ┼či psihic─â. La fel ca ┼či ele, sfideaz─â, cu cinism, ordinea democratic─â a Occidentului. Dar, mai ales, calc─â orice urm─â de respect pentru fiin┼úa uman─â. Pentru nostalgicii lui Ceu┼čescu ┼či pentru tinerii neomarxi┼čti e potrivit s─â priveasc─â la chipul dezvelit, nud, al unei dictaturi de extrac┼úie comunist─â.

R─âpirea jurnalistului ┼či a prietenei sale a st├«rnit reac┼úii de condamnare ┼či de protest ├«n opinia public─â european─â. Dar nu multe. Opozan┼úii bieloru┼či ├«n exil, al─âturi de ÔÇ×Reporteri f─âr─â frontiereÔÇŁ, au demonstrat la Vilnius ┼či la Var┼čovia. Au denun┼úat tratamentul sutelor de aresta┼úi politic ├«n Belarus. ├Än fa┼úa unor ambasade europene ale Belarusului, inclusiv a celei din Bucure┼čti, s-au adunat grupuri modeste de protestatari. Con┼čtiin┼úa public─â occidental─â ar trebui s─â ia act mai intens, masiv, de scandalul pe care ├«l constituie, ├«n preajma grani┼úei europene, regimul Luka┼čenko ┼či practicile lui represive. Ar trebui s─â se simt─â interpelat─â, alertat─â, avertizat─â de aceast─â sinistr─â alternativ─â fa┼ú─â de democra┼úia liberal─â.

Oficialii europeni au reac┼úionat mai acut, mai unit dec├«t alt─âdat─â. Deturnarea avionului de┼úinut de o companie european─â, care f─âcea leg─âtura ├«ntre dou─â capitale europene, pune ├«n cauz─â siguran┼úa cet─â┼úenilor din UE. ÔÇ×Pirateria de statÔÇŁ a regimului Luka┼čenko pune ├«n cauz─â siguran┼úa circula┼úiei aviatice interna┼úionale. S─âlb─âticia represiunii e opus─â principiilor pe care se ├«ntemeiaz─â societ─â┼úile civilizate (libertatea de con┼čtiin┼ú─â, dreptul la liber─â exprimare, dreptul la protest pa┼čnic etc.). Uniunea European─â a anun┼úat sanc┼úiuni ├«mpotriva regimului Luka┼čenko: unele deja ├«n vigoare (interzicerea spa┼úiului de zbor european pentru avioanele din Belarus, recomandarea de a ocoli Belarusul pentru companiile europene); altele, economice, mai drastice, urmeaz─â a fi luate ├«n considerare. Poate c─â demonstra┼úiile de protest fa┼ú─â de terorismul dictaturii bieloruse se vor ├«nmul┼úi ├«n Europa. ├Än acest caz, oficialii europeni s-ar sim┼úi, poate, mai ├«ndemna┼úi, mai sus┼úinu┼úi s─â pun─â ├«n practic─â sanc┼úiunile. ┼×i s─â fac─â mai net prezent─â ordinea democra┼úiei liberale, deosebirea ei radical─â fa┼ú─â de cel─âlalt regim. Cu speran┼úa c─â ea va influen┼úa, poate, ┼či situa┼úia opozan┼úilor ├«ncarcera┼úi.

├Än Occident, alte demonstra┼úii au avut, ├«n schimb, ├«ntindere fulger─âtoare. Cazul George Floyd a st├«rnit manifesta┼úii uria┼če ├«n SUA. De┼či poli┼úistul care l-a sufocat, prin violen┼úa manevrelor de arestare, a fost judecat ┼či risc─â s─â fie condamnat la treizeci de ani de ├«nchisoare, de┼či anchetele privind brutalitatea Poli┼úiei s-au ├«nmul┼úit, mi┼čcarea Black Lives Matter a luat av├«nt. S-a extins ├«n Europa de Vest, a alimentat mi┼čc─ârile de acuz─â aduse Occidentului pentru discriminare, colonialism, rasism, universalism autoritar etc. Manifestan┼úii au vrut s─â doboare ┼či chiar au devalizat statui ale unor figuri definitorii pentru Europa modern─â. Dar n-au fost ├«ncarcera┼úi ┼či chinui┼úi pentru asta. Nu au fost filma┼úi c─âindu-se pentru convingerile lor, violent exprimate. Au fost doar amenda┼úi pentru deteriorare de bunuri publice. Au putut striga, publica, milita ├«n voie pentru o rescriere ÔÇ×anticolonialist─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×antioccidental─âÔÇŁ a istoriei. Ce-i drept, n-au vrut ÔÇô sau n-au ┼čtiut, c─âci propaganda se ├«ntemeiaz─â pe ignoran┼ú─â, voit─â ori nu ÔÇô s─â ia seama c─â opozi┼úia fa┼ú─â de sclavie a luat na┼čtere tot ├«n Occident, c─â ceea ce a fost opresiune ┼či discriminare ├«n regimurile coloniale ┼či-a avut prima critic─â tot ├«n mediile occidentale, c─â interesul respectuos, studios fa┼ú─â de alte culturi ┼či religii e fapt occidental.

Da, Occidentul liberal nu e perfect ┼či nu se pretinde perfect. Dar e un model de societate care poate fi ├«mbun─ât─â┼úit ┼či care urm─âre┼čte s─â dea posibilitate ├«mbun─ât─â┼úirii. Asigur─â posibilitatea protestului pa┼čnic, a dezbaterii publice, a p─âtrunderii unor teme noi ├«n con┼čtiin┼úa societ─â┼úii mari, d─â loc unor reglaje socio-culturale ┼či politice.

├Än iunie 2020, un grup de manifestan┼úi Black Lives Matter au ├«mpro┼čcat pe statuia lui Churchill din Pia┼úa Parlamentului, Westminster, inscrip┼úia ÔÇ×rasistÔÇŁ. Uitau ÔÇô sau nu ┼čtiau? ÔÇô c─â gra┼úie lui Churchill, ├«n mare parte, Europa n-a fost ├«nghi┼úit─â de dictatura nazist─â. C─â ei puteau s─â strige ┼či s─â manifesteze liber datorit─â celui care a spus c─â ÔÇ×democra┼úia e cel mai prost regim ├«n afar─â de toate celelalteÔÇŁ. E de ajuns s─â privim la arcul dictaturilor exacerbate, din Estul european ┼či din Orientul Apropiat, ca s─â-i d─âm dreptate.

Ce face ca, ├«n Occident, s─â existe o reac┼úie at├«t de palid─â fa┼ú─â de mi┼čc─ârile de culpabilizare/fragilizare a propriei civiliza┼úii, o reac┼úie at├«t de palid─â, de precaut─â fa┼ú─â de dictaturile s─âlbatice din afar─â? Potrivit lui Andrei Ple┼ču, asta se datoreaz─â faptului c─â societ─â┼úile occidentale tr─âiesc ast─âzi ├«n aerul narcotizant al ideologiei. Al unor ideologii soft, care r─âm├«n totu┼či modul dominant de a ne raporta la real (vezi textul s─âu ÔÇ×Ideologiile ├«ntre ridicol ┼či subversiuneÔÇŁ, ├«n volumul Despre bucurie ├«n Est ┼či ├«n Vest, Humanitas, 2006). O ÔÇ×g├«ndire masificat─âÔÇŁ, s─ârac─â domin─â at├«t interesele de cunoa┼čtere ÔÇô ├«nchise adesea ├«ntr-o ram─â socio-cultural─â gata preparat─â ÔÇô, c├«t ┼či atitudinea noastr─â fa┼ú─â de crizele actualit─â┼úii. ├Äntr-adev─âr: de n-ar fi a┼ča, am reac┼úiona mai acut, mai masiv, mai decis fa┼ú─â de batjocorirea adev─ârului ┼či a con┼čtiin┼úelor. Oare atacurile, brutale sau insidioase, la ceea ce face verticala fiin┼úei umane nu ne mai ├«ngrijoreaz─â? ├Än civiliza┼úia occidental─â, laicitatea ┼či religiile au tocmai aceast─â ax─â comun─â, esen┼úial─â: demnitatea fiin┼úei umane. S─â fi p─âlit aten┼úia fa┼ú─â de ea?

 Anca Manolescu este cercet─âtor ├«n domeniul antropologiei religioase.

Foto: Roman Protasevici (wikimedia commons)

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.