Sărbătoarea în vreme de coronavirus

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Sărbătoarea în vreme de coronavirus jpeg

Catolici ┼či evrei ┼či-au celebrat anul acesta Pa┼čtele altfel dec├«t de obicei. M─âsurile anti-COVID-19 au impus restr├«ngeri ale adun─ârilor s─ârb─âtore┼čti, portul m─â┼čtii, distan┼ú─â sanitar─â, restric┼úii orare de circula┼úie. Ceremonialul binecunoscut al reunirii ├«n s─ârb─âtoare a trebuit s─â fie ÔÇô temporar ÔÇô modificat, diminuat, str├«mtorat. Pentru unii, tulburarea r├«nduielilor de mult ┼čtiute ┼či de mult practicate a f─âcut ca bucuria s─ârb─âtorii s─â p─âleasc─â. Decupla┼úi de la obi┼čnuitul ei, au fost descump─âni┼úi, ├«ntrista┼úi, au sim┼úit c─â s─ârb─âtoarea le e ├«ntruc├«tva ÔÇ×furat─âÔÇŁ. Totu┼či cei mai mul┼úi ÔÇô responsabili religio┼či ┼či majoritatea credincio┼čilor ÔÇô s-au adaptat. N-au interpretat restric┼úiile drept un dictat al autorit─â┼úii laice asupra religiei, drept o amenin┼úare secular─â ├«mpotriva libert─â┼úii religioase. Dimpotriv─â, au respectat regulile sanitare, sim┼úindu-se ├«n mod firesc solidari cu semenii lor ├«n efortul de a m─ârgini/dep─â┼či pandemia. Nici n-au socotit c─â a te abate ÔÇô temporar ÔÇô de la obi┼čnuitul mers al celebr─ârilor ar ├«nsemna ├«mpu┼úinarea s─ârb─âtorii, pierdere a eficacit─â┼úii ei spirituale. Dimpotriv─â. Au c─âutat ca ÔÇô tocmai prin adapt─ârile liturgice care iau ├«n seam─â precau┼úiile anti-COVID-19 ÔÇô sensurile s─ârb─âtorii s─â fie subliniate. S─â fie ├«n┼úelese ┼či tr─âite poate chiar mai ascu┼úit, mai proasp─ât, mai atent, dat─â fiind ie┼čirea din obi┼čnuit.

ÔÇ×├Än ceea ce prive┼čte S─âpt─âm├«na Sf├«nt─â, care e cea mai important─â pentru noi, de doi ani totul s-a schimbatÔÇŁ, spunea o t├«n─âr─â catolic─â din Lyon. ÔÇ×Trebuie s─â o s─ârb─âtorim altfel.ÔÇŁ ├Än multe zone franceze, restric┼úiile orare nu au permis, anul acesta, celebrarea nocturn─â a Pa┼čtelui. P─ârintele Charles-Marie Rigail de la Universitatea Catolic─â din Lille are ├«n grij─â mul┼úimea unor studen┼úi descump─âni┼úi. A hot─âr├«t, al─âturi de mul┼úi al┼úi preo┼úi, s─â s─ârb─âtoreasc─â ├Änvierea ├«n zori, ÔÇ×├«ncep├«nd de la ┼čase ┼či jum─âtate ca s─â fie ├«nc─â pu┼úin ├«ntunericÔÇŁ. ÔÇ×Biserica sper─â s─â urmeze astfel exemplul primilor cre┼čtini care se adunau la r─âs─âritul soarelui ┼či s─â reg─âseasc─â acea bucurie a comunit─â┼úiiÔÇŁ, spune P─ârintele Hugues de Woillemont, secretar general ┼či purt─âtor de cuv├«nt al Conferin┼úei Episcopilor Fran┼úei. Femeile mironosi┼úe nu au venit ele ÔÇ×pe c├«nd se lumina de ziu─âÔÇŁ la morm├«nt (Matei, 28, 1)? Trecerea de la ├«ntuneric la lumina zorilor care, pentru primii martori ai ├Änvierii, ├«nso┼úe┼čte descoperirea morm├«ntului gol ÔÇô a morm├«ntului golit de moarte ÔÇô e un cadru potrivit, sugestiv, pentru celebrare. ÔÇ×├Än aceast─â perioad─â dificil─â, trebuie s─â s─ârb─âtorim via┼úa care e mai tare ca moarteaÔÇŁ, argumenteaz─â un alt ierarh catolic. Mari acte premerg─âtoare Pa┼čtelui ÔÇô precum Sp─âlarea picioarelor ┼či Drumul Crucii ÔÇô au avut anul acesta manifest─âri reduse, mai modeste dec├«t ├«n timp normal. Dar nu amploarea lor e important─â, adaug─â P. Hugues de Woillemont. Important, spune el, e s─â ne amintim ┼či s─â amintim credincio┼čilor sensul liturghiei pascale ┼či al Postului mare (cf. Le Figaro, 24.03.2021).

Astfel de adapt─âri cer inventivitate spiritual─â, cer reflec┼úie asupra ├«nsemn─ât─â┼úii de c─âp─ât├«i a Pa┼čtelui. E o dovad─â de creativitate ┼či de libertate a credin┼úei s─â g─âse┼čti acele modific─âri, acele accente care nu atenueaz─â consisten┼úa s─ârb─âtorii, ci ├«i marcheaz─â altfel, dar pregnant, sensurile, ├«i sus┼úin tr─âirea. Nu era vorba aici de ÔÇ×inven┼úiiÔÇŁ supuse unor mode sociale, de reamenaj─âri agreabile ale liturgicului menite s─â atrag─â publicul. Era vorba despre responsabilitate liturgic─â ├«n vremuri severe, c├«nd e nevoie ca puterea s─ârb─âtorii pascale s─â fie ÔÇô cu ┼či mai mult─â intensitate ÔÇô prezent─â, operant─â, d─ât─âtoare de sens ┼či de speran┼ú─â.

Pa┼čtele evreiesc e celebrat de obicei prin largi reuniuni de familie ┼či de prieteni ├«n jurul amintirii ÔÇô actualizate ÔÇô a unui eveniment biblic fundamental: eliberarea din robia egiptean─â. A┼ča se declar─â Dumnezeu c├«nd, prin Moise, d─â poporului Tablele Legii: ÔÇ×Eu s├«nt Domnul Dumnezeul t─âu, Care te-a scos din p─âm├«ntul Egiptului ┼či din casa robieiÔÇŁ (Exod, 20, 2). De Pesah, evenimentul eliberator e adus ├«n prezen┼ú─â, e trecut ├«n con┼čtiin┼úa genera┼úiei tinere. R├«nduiala s─ârb─âtorii ÔÇô suita de rug─âciuni ┼či gesturi rituale, alimentele cu precis─â ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â ÔÇô st├«rne┼čte ├«ntreb─ârile copilului, la care p─ârintele oficiant roste┼čte, cu comentarii, nara┼úiunea biblic─â privind eliberarea poporului. ├Än ultimii doi ani, asemenea reuniuni ale familiei extinse, ale bucuriei larg deschise nu au mai fost posibile. Restric┼úiile de circula┼úie ┼či de adunare, carantina i-au ┼úinut ├«n loc pe oameni, au m─ârginit celebrarea la cercul familiei mici. Dar nu au restr├«ns ├«nsemn─âtatea evenimentului celebrat, puterea lui de a lucra eliberator asupra con┼čtiin┼úelor. ÔÇ×Anul acesta trebuie s─â ie┼čim din Egipt f─âr─â a ie┼či din cas─âÔÇŁ, declara, ├«n 2020, oficialul Consiliu al institu┼úiilor evreie┼čti din Fran┼úa. ├Än bucuria ├«nalt─â a s─ârb─âtorii e loc a┼čadar ┼či de umor, e loc ┼či de bun─â dispozi┼úie. Chiar ├«n vremuri severe de coronavirus. E loc ┼či de un cuv├«nt de spirit, atunci c├«nd spiritul s─ârb─âtorii este prezent, este ├«n┼úeles.

├Än fond, s─ârb─âtorile credin┼úei se ├«mplinesc atunci c├«nd ating interioritatea uman─â, c├«nd o fac s─â ias─â din m─ârginirile ei, c├«nd o transform─â ┼či o cuprind ├«n actul dumnezeiesc. Pa┼čtele mai cu seam─â presupune o astfel de ├«mplinire, de vreme ce semnific─â ÔÇ×trecereÔÇŁ radical─â, includere a omului ├«ntr-o condi┼úie nou─â, ├«ntr-o via┼ú─â frem─ât├«nd de sensuri verticale. El implic─â dislocare din ÔÇ×mereu la felÔÇŁ, trezie, poft─â de creativitate.

De-a lungul Evangheliilor, Christos preg─âte┼čte necontenit ucenicii ┼či mul┼úimile tocmai pentru noutatea Pa┼čtelui S─âu. ├Äi disloc─â din rutina evlaviei seci, din confortul g├«ndirii mul┼úumite de ea ├«ns─â┼či, din mo┼ú─âiala care vede ├«n tradi┼úie doar repeti┼úie exterioar─â. Le contrariaz─â obi┼čnuin┼úele, certitudinile plane. Predica de pe Munte scandeaz─â str─âmutarea g├«ndirii, plasarea ei pe vertical─â: ÔÇ×A┼úi auzit c─â s-a zis celor de demult... Eu ├«ns─â v─â spun vou─â...ÔÇŁ (Matei 5, 21-48). Christos se str─âduie┼čte s─â trezeasc─â ├«n┼úelegerea spiritual─â fa┼ú─â de sacrificiul care ├«i va integra pe credincio┼či vie┼úii Sale. ÔÇ×S─âm├«n┼úa sem─ânat─â ├«n p─âm├«nt bun este cel care aude cuv├«ntul ┼či-l ├«n┼úelege...ÔÇŁ (Matei, 13, 23). Christos nu numai c─â ├«mpline┼čte actul pascal, ci ├«i ┼či indic─â semnifica┼úiile, calitatea, rostul. Actor ┼či hermeneut al Pa┼čtilor Sale, Christos se adreseaz─â cu divin─â insisten┼ú─â ├«n┼úelegerii celor apropia┼úi. ÔÇ×Dup─â ce le-a sp─âlat picioarele..., le-a zis: ├Än┼úelege┼úi ce v-am f─âcut Eu?... Deci dac─â Eu, Domnul ┼či ├Änv─â┼ú─âtorul, v-am sp─âlat vou─â picioarele...ÔÇŁ (Ioan, 13, 12-14).

A ie┼či ÔÇô temporar ÔÇô din obi┼čnuitul s─ârb─âtorii, a o parcurge pe un traseu cu accente u┼čor, dar expresiv schimbate poate ├«nviora aten┼úia, poate trezi gustul pentru noutatea ne┼čtirbit─â a actului pascal.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.