Critica ritualismului

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Critica ritualismului jpeg

├Än dou─â articole recente, dl Petre Guran se referea la raportul ├«ntre semnifica┼úia spiritual─â, mistic─â a botezului ┼či aspectul lui de ritual. Cu acribie savant─â ┼či fine┼úe interpretativ─â amintea c─â ├«mprejur─âri istorice ┼či modific─âri de mentalitate au putut conduce uneori la inversarea dreptului raport. C├«nd cre┼čtinismul preia ┼či rolul de religie oficial─â, de religie a Imperiului, actele vizibile ÔÇô ├«mplinite dup─â un tipic care ajunge s─â fie socotit imuabil ÔÇô tind, c├«teodat─â, s─â lase ├«n umbr─â eficacitatea interioar─â, comunicarea vertical─â de har. Ba mai mult, pentru unii credincio┼či, re┼úeta ritual─â, corect urmat─â, ar decide asupra ├«mplinirii spirituale a tainei, ┼či-ar subsuma-o, dac─â nu cumva ar ├«nlocui-o. Azi cre┼čtinismul e mai u┼čurat de haina lui social─â, ceea ce ÔÇô spune dl Guran ÔÇô ar fi un prilej s─â fie repus─â ├«n lumin─â semnifica┼úia central─â a botezului, caracterul lui de ÔÇ×ini┼úiere mistic─âÔÇŁ.

Articolele sale atrag aten┼úia asupra unei teme importante ├«n orice tradi┼úie spiritual─â. Pretutindeni exist─â tensiune ├«ntre credin┼úa vie ┼či ritualism. Exist─â ispita de a reduce rela┼úia cu divinul la gestic─â ceremonial─â, la procedur─â b─âtut─â ├«n cuie, la act pe c├«t de precis detaliat, pe at├«t de exterior. ┼×i ├«n orice tradi┼úie exist─â critic─â a ritualismului, opozi┼úie fa┼ú─â de el, redresare a raportului ├«ntre tr─âirea spiritual─â ┼či cultul exterior. ├Än tradi┼úia ebraic─â, tema e central─â, e dezb─âtut─â tumultuos de-a lungul textelor biblice, str─âbate ├«ntreaga via┼ú─â a comunit─â┼úii.

Acolo, experien┼úa pustiei ┼či a itineran┼úei ├«nseamn─â ÔÇô simbolic, dar ┼či existen┼úial ÔÇô dialog intim al omului/poporului cu Dumnezeu. ├Änseamn─â ├«nt├«lnirea lor nup┼úial─â, aventur─â unitiv─â. ÔÇ×Iat─â, Eu o voi atrage ┼či o voi duce ├«n pustiu ┼či voi vorbi inimii eiÔÇť (Osea 2, 14). C├«nd postura sedentariz─ârii prevaleaz─â, c├«nd omul se instaleaz─â ├«n certitudini ┼či re┼úete de cult, Dumnezeu d─â n─âval─â peste el, ├«l amenin┼ú─â rectificator, ├«l disloc─â din simulacrul de sacru pe care omul l-a fabricat pentru a-l dezvolta mai ales pe orizontala social─â. Dumnezeu ├«┼či interpeleaz─â interlocutorul cu pasiunea unui ├«ndr─âgostit. Vrea s─â-┼či imprime cuv├«ntul ┼či suflul pe inima profund─â, spiritual receptiv─â, pe ÔÇ×inima de carneÔÇŁ a omului. ÔÇ×Voi lua din trupul vostru inima cea de piatr─â ┼či v─â voi da inim─â de carne. Pune-voi ├«n─âuntrul vostru Duhul Meu ┼či voi face ca s─â umbla┼úi dup─â legile Mele ┼či s─â p─âzi┼úi ┼či s─â urma┼úi r├«nduielile MeleÔÇŁ (Iezechiel 36, 26-27). Da, exist─â prescrip┼úii, reguli comportamentale, exist─â ritual ┼či proiect al templului, decretate de sus. Dar toate s├«nt suport simbolic, destinat s─â semnifice ÔÇô nu s─â ├«nlocuiasc─â ÔÇô suflul Duhului care vizeaz─â ad├«ncul uman, transformarea inimii ├«n loc nem─ârginitor al infinitului divin.

├Än Omilii la Exod, Origen are o observa┼úie foarte fin─â. Tablele Legii, lista esen┼úial─â a poruncilor primit─â de Moise pe Sinai, nu ├«ncep cu proclamarea unei norme, nici cu indica┼úii rituale. ├Äncep cu expresia de sine a libert─â┼úii divine, a lui Dumnezeu eliberatorul: ÔÇ×Eu s├«nt Domnul Dumnezeul t─âu, Care te-a scos din p─âm├«ntul Egiptului ┼či din casa robieiÔÇŁ (Exod 20, 2). Credinciosul ┼či comunitatea trebuie s─â fac─â fa┼ú─â acestui Dumnezeu eliberator, s─â se men┼úin─â, ca fiin┼úe libere, ├«n aerul libert─â┼úii Lui. Poruncile nu s├«nt dec├«t indica┼úii ajut─âtoare pentru aceast─â postur─â. Nu s├«nt garan┼úii, chitan┼úe de achizi┼úie pentru bunul raport cu divinul. Biblia ebraic─â pune puternic ├«n lumin─â dou─â func┼úii: preotul ┼či profetul. Primul ├«mpline┼čte un ritual care pune umanul ├«n comun─â vibra┼úie cu lumea cereasc─â, dar care poate risca s─â decad─â insidios ├«n ritualism ┼či sedentarizare. Profetul roste┼čte chem─ârile la ├«nt├«lnirea cu Dumnezeu, cu libertatea ┼či misterul lui.

Lupta ├«mpotriva ritualului autosuficient e continu─â ├«n Biblia ebraic─â. De la reticen┼úa lui Dumnezeu de a-┼či stabili prezen┼úa ├«ntr-un sanctuar st─ât─âtor (II Regi 7, 4-6) p├«n─â la strig─âtele Lui furioase ├«mpotriva unui ceremonial ├«mplinit doar cu buzele (Isaia 1, 1-16), tema revine iar ┼či iar. Or, ├«n aceast─â lupt─â, credinciosul ├«i st─â al─âturi lui Dumnezeu. Tradi┼úia ┼či experien┼úa religioas─â ebraic─â au curajul de a se concentra pe acest efort, nu se dau ├«n l─âturi s─â-i ├«ndure interpel─ârile, s─â-┼či rafineze con┼čtiin┼úa spiritual─â pe t─âi┼čul Textului. Mai t├«rziu, ├«n g├«ndirea rabinic─â, anumite interpret─âri privesc ritualul drept ÔÇ×├«mpodobireÔÇŁ a omului pentru a fi pl─âcut lui Dumnezeu. ├Äntr-un pasaj midra┼čic, poruncile ┼či elementele de ritual al rugii s├«nt asem─ânate cu ni┼čte ornamente, ca ├«n ├«mprejurarea ├«n care ÔÇ×un rege i-a spus so┼úiei sale: ┬ź├Ämpodobe┼čte-te cu toate bijuteriile ca s─â te doresc┬╗ÔÇŁ. Semnifica┼úia ritualului e aici nup┼úial─â, pasionat unitiv─â.

Islamul cunoa┼čte ┼či el, desigur, tensiunea ├«ntre credin┼úa vie ┼či ritualism, ├«ntre verticala mistic─â ┼či orizontalizarea social─â a religiei. Mohammed Arkoun, un important specialist ├«n civiliza┼úie musulman─â, vedea fundamentalismul actual ca av├«ndu-┼či r─âd─âcinile ├«n etapa, foarte timpurie, de ÔÇ×etatizare a islamuluiÔÇŁ, c├«nd noua revela┼úie e folosit─â pentru legitimarea puterii temporale ┼či domina┼úie asupra societ─â┼úii. Profetul, spune Arkoun, ÔÇ×punea ├«n oper─â o ordine politic─â imediat ┼či adecvat articulat─â cu semnifica┼úia raportului tr─âit cu DumnezeuÔÇŁ. ├Äns─â, cur├«nd, Omeiazii ┼či succesorii lor organizeaz─â un stat imperial foarte vast, unde prescrip┼úiile credin┼úei s├«nt transformate ├«n cod juridic, ├«n ÔÇ×Lege religioas─âÔÇŁ cu ├«ntrebuin┼úare secular─â. Se construie┼čte un ÔÇ×islam oficialÔÇŁ care recurge la opera┼úia invers─â: ÔÇ×sacralizeaz─â ┼či transcendentalizeaz─âÔÇŁ legea secular─â, formulat─â ├«n termeni religio┼či. Creativitatea simbolic─â, libertatea interpret─ârilor C─âr┼úii, ritualul subsumat elanului unitiv nu dispar, desigur. Ele s├«nt lotul vie┼úii de credin┼ú─â, mai ales al unor contemplativi ┼či al confreriilor mistice. Poezia ┼či doctrinele misticii musulmane alc─âtuiesc o vast─â literatur─â (din care au tradus, la Editura Kriterion, Lumin┼úa Munteanu ┼či George Grigore). Iat─â un pasaj din Cartea ├«nl─âuntrului a lui R├╗m├« (secolul al XIII-lea), spiritual ┼či poet mistic celebru: ÔÇ×Rug─âciunea prescris─â are un ├«nceput ┼či un sf├«r┼čit, iar orice lucru care are ├«nceput ┼či sf├«r┼čit e corp... Dar sufletul rug─âciunii e lipsit de condi┼úion─âri ┼či e nem─ârginit, nu are nici ├«nceput nici sf├«r┼čit... Sufletul rug─âciunii preg─âte┼čte fiin┼úa pentru cufundarea ├«n Dumnezeu. Acolo toate formele r─âm├«n ├«n afar─â. Nu mai e loc atunci ├«n suflet nici m─âcar pentru Gabriel care e spirit purÔÇŁ.

├Än ceea ce prive┼čte spa┼úiul indian, amintesc, f─âr─â a insista asupra unor lucruri binecunoscute, c─â ceea ce risca s─â ajung─â uscat ritualism vedic a fost echilibrat prin apari┼úia Upani┼čadelor, care se concentreaz─â pe actualizarea sinelui ad├«nc ┼či identitatea lui cu Sinele absolut (Radu Bercea a tradus, ├«nso┼úite de un studiu introductiv, c├«teva dintre Cele mai vechi Upani┼čade).

├Än cre┼čtinism, comunicarea harului, suflarea Duhului Sf├«nt s├«nt teme centrale, puternice, omniprezente. Din ele se hr─ânesc reflec┼úia, ritualul, via┼úa credin┼úei. A┼ča fiind, nu vom fi oare aten┼úi la faptul c─â, ┼či ├«n alte tradi┼úii, ritualismul nu are ultimul cuv├«nt, c─â suflarea Duhului ├«┼či arat─â ┼či acolo nem─ârginirea, c─â ┼či acolo credincio┼čii refuz─â s─â-i z─âg─âzuiasc─â libertatea?

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: Rûmî (wikimedia commons)

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.