O voce potrivită pentru „polul plus”

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
O voce potrivită pentru „polul plus” jpeg

Anul trecut, Editura Spandugino a adăugat aleselor ei publicaţii un proiect deosebit. E vorba despre seria de autor Teodor Baconschi, din care au apărut deja două volume, din cele cinci programate: Scrieri 1 (Puterea schismei. Turn înclinat), Scrieri 2 (Iacob şi îngerul. Ispita binelui). Ca de obicei, formula de editare face plăcere prin eleganţa ei. În acest caz, ea are găteala cărţilor de colecţie: cotor în cusătură cu capitalband perlat, pagină fină, luminoasă, copertă cartonată, grafică sobră. Editurile de calitate dau, pentru autori şi titluri aparte, asemenea variante; prin ele, cartea recuperează calitatea de obiect preţios, iar cititorul recuperează ceva din ceremonia amenă a actului lecturii consistente.

Volumele cuprinse în serie au fost deja publicate de-a lungul anilor la diferite edituri  (Anastasia, Curtea Veche, Humanitas). Avea oare rost să fie reluate sub albele coperte ale unei editări unitare? Cred că da. Publicul are astfel acces la întregul unei reflecţii şi al unei scriituri, care, amîndouă, îşi arată astfel mai bine deosebita omogenitate, consecvenţa, bogata coeziune. De-a lungul celor treizeci şi mai bine de ani de prezenţă publică, reflecţia lui Teodor Baconschi are o evidentă, singulară unitate care se dezvoltă, ca dintr-un centru, pe însemnat de numeroase dimensiuni.

Scriitura lui are, de asemenea, o croială aparte. E departe de colocvialitatea căutată, de jocul săltăreţ, agitat, deliberat dezinvolt al discursului la modă. Fraza, elaborată, are mereu aceeaşi amplă şi ceremonioasă tonalitate, o civilitate cu ecouri de Ancien Régime. Ea face asociaţii largi şi trimiteri subtile, îmbină cu un savant firesc date biblice şi patristice, repere ale culturii înalte, pigmentul unor termeni din vocabularul tehnologic ca mod de a puncta diagnosticul pentru feţele postmodernităţii. Păstrîndu-şi sunetul specific, ea poate vorbi potrivit despre multele chipuri şi trepte ale realului: de la cotidianul religios la evenimentul diplomatic ori problemele Bisericii, la mutaţiile postmodernităţii, geopolitică, starea (ori confuzia ori îndatoririle) societăţii româneşti de astăzi şi pînă la deliciile culturii, teme spirituale şi teologale înălţimi.

Trăim într-o atmosferă de neaşezare, de fragmentări conflictuale, de dizarmonii latente ori exasperate. Nu e puţin lucru să ai în faţă expresia unei nedezminţite coerenţe, a unei priviri treze, fin analitice, curajoase critic, care se poartă asupra realului accidentat al zilelor noastre păstrînd mereu reperul vertical al Logosului întrupat. Nu e deloc neînsemnat să asişti la un punct de vedere  capabil să judece, cu realism savant şi empatie, lucrurile din „polul plus”.

De formaţie teolog creştin răsăritean, cu doctorat preţuit în antropologie religioasă la Sorbona, Teodor Baconschi dă un izbutit exemplu de joncţiune între datele ştiinţei spirituale şi demersul ştiinţelor umane, între devotamentul faţă de revelaţia christică şi analitica solidă a fenomenului religios. Există o „funcţie critică a credinţei” (Părintele André Scrima a ţinut un curs academic asupra temei); ea discerne ceea ce e aspect religios exterior, limitativ, eventual parazitant, sclerozat de ceea ce e dinamică a intimităţii cu adevărul dumnezeiesc. Există, pe de altă parte, demersul critic (în sensul reflecţiei lucide, aplicate, documentate, nu al suspiciunii de principiu) propriu ştiinţelor omului. Teodor Baconschi îmbină cele două atitudini critice cu deosebit talent: prima e asistată, în ceea ce îl priveşte, de buna posesiune a celei de a doua. Privirea cercetătorului îl ajută să discearnă cu calm reflexiv, cu o disciplinată acuitate elanurile şi anamofozele religiosului, îi dă lărgimea de vederi şi perseverenţa necesare unei „vînători a  sensului” care se desfăşoară într-un teritoriu cu verticală infinită.  

Diplomat distins (ambasador pe lîngă Sfîntul Scaun, calitate în care a organizat vizita Papei Ioan-Paul al II-lea la Bucureşti, apoi în Portugalia şi în Franţa, ministru de Externe în deceniul trecut), Teodor Baconschi e totodată un publicist perseverent, o voce îndrăzneaţă, liberă. Departe de încadrări convenţionale, el e mereu atent la mişcările şi disfuncţiile actualităţii, precis în criticile lui, echilibrat în judecăţi, capabil să cumpănească între diferite aspecte şi puncte de vedere. Necomplezent în diagnostic, el refuză totodată catastrofismul sterilizant, indică ţinte, schiţează proiecte pentru societate şi Biserică, păstrează speranţa redresării în lumina unei speranţe de alt ordin. Face astfel dovada unei duble angajări concordante: faţă de creştinismul răsăritean şi faţă de destinul comunităţii mari, româneşti şi europene.

Pe scurt, el e o izbutită prezenţă de intelectual credincios. Nu spun de intelectual şi credincios, ca şi cum cele două dimensiuni ar trebui, întrucîtva silit, să intre în combinaţie. Printre cîţiva, prea puţini încă în spaţiul românesc, el trăieşte potrivit credinţei şi potrivit gîndirii, ca două dimensiuni firesc cooperante, amîndouă vii, tonice, dinamice. În discursul lui, gustul Cuvîntului şi savorile culturii îşi regăsesc afinităţile, comuna rădăcină. E o voce foarte potrivită pentru pagina religioasă a revistei prezidate şi astăzi, în spiritul ei, de Andrei Pleşu. (Textele publicate în această pagină dau, de altfel, o contribuţie consistentă în volumele apărute.)

Încă o dată, ceea ce face profilul aparte al lui Teodor Baconschi este firescul, talentul, inteligenţa cu care dă expresie – trăită şi scrisă – unei mulţimi de dimensiuni convergente. A căuta centrul convergenţei lor, a se situa acolo e, pentru el, o exigenţă de prim ordin. O spune el însuşi în „Cuvîntul premergător” la Turn înclinat: îmi permit „să susţin că poţi fi deopotrivă european şi ortodox, adept al raţiunii şi credincios, conservator şi ecumenic... opţiunile mele, aparent conflictuale, se inspiră din convingerea că orice decupaj mutilează deopotrivă gîndirea şi viaţa. Pentru a le respecta complexitatea şi marja de mister se cuvine să cauţi formula integratoare... În mintea mea, creştinismul e o religie care merită trăită mai ales pentru că propune – drept regulă universală – «coincidenţa contrariilor»”.      

Iată crezul unui intelectual credincios: credinţa îi dă vectorul, tensiunea verticală; cunoaşterea îi dă pofta şi priceperea traseului. Volumele seriei oferă cititorului desfăşurarea acestui crez, aplicat asupra datelor imediatului în virtutea unui principiu spiritual de vîrf.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.