O voce potrivit─â pentru ÔÇ×polul plusÔÇŁ

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
O voce potrivit─â pentru ÔÇ×polul plusÔÇŁ jpeg

Anul trecut, Editura Spandugino a ad─âugat aleselor ei publica┼úii un proiect deosebit. E vorba despre seria de autor Teodor Baconschi, din care au ap─ârut deja dou─â volume, din cele cinci programate: Scrieri 1 (Puterea schismei. Turn ├«nclinat), Scrieri 2 (Iacob ┼či ├«ngerul. Ispita binelui). Ca de obicei, formula de editare face pl─âcere prin elegan┼úa ei. ├Än acest caz, ea are g─âteala c─âr┼úilor de colec┼úie: cotor ├«n cus─âtur─â cu capitalband perlat, pagin─â fin─â, luminoas─â, copert─â cartonat─â, grafic─â sobr─â. Editurile de calitate dau, pentru autori ┼či titluri aparte, asemenea variante; prin ele, cartea recupereaz─â calitatea de obiect pre┼úios, iar cititorul recupereaz─â ceva din ceremonia amen─â a actului lecturii consistente.

Volumele cuprinse ├«n serie au fost deja publicate de-a lungul anilor la diferite edituri  (Anastasia, Curtea Veche, Humanitas). Avea oare rost s─â fie reluate sub albele coperte ale unei edit─âri unitare? Cred c─â da. Publicul are astfel acces la ├«ntregul unei reflec┼úii ┼či al unei scriituri, care, am├«ndou─â, ├«┼či arat─â astfel mai bine deosebita omogenitate, consecven┼úa, bogata coeziune. De-a lungul celor treizeci ┼či mai bine de ani de prezen┼ú─â public─â, reflec┼úia lui Teodor Baconschi are o evident─â, singular─â unitate care se dezvolt─â, ca dintr-un centru, pe ├«nsemnat de numeroase dimensiuni.

Scriitura lui are, de asemenea, o croial─â aparte. E departe de colocvialitatea c─âutat─â, de jocul s─âlt─âre┼ú, agitat, deliberat dezinvolt al discursului la mod─â. Fraza, elaborat─â, are mereu aceea┼či ampl─â ┼či ceremonioas─â tonalitate, o civilitate cu ecouri de Ancien R├ęgime. Ea face asocia┼úii largi ┼či trimiteri subtile, ├«mbin─â cu un savant firesc date biblice ┼či patristice, repere ale culturii ├«nalte, pigmentul unor termeni din vocabularul tehnologic ca mod de a puncta diagnosticul pentru fe┼úele postmodernit─â┼úii. P─âstr├«ndu-┼či sunetul specific, ea poate vorbi potrivit despre multele chipuri ┼či trepte ale realului: de la cotidianul religios la evenimentul diplomatic ori problemele Bisericii, la muta┼úiile postmodernit─â┼úii, geopolitic─â, starea (ori confuzia ori ├«ndatoririle) societ─â┼úii rom├óne┼čti de ast─âzi ┼či p├«n─â la deliciile culturii, teme spirituale ┼či teologale ├«n─âl┼úimi.

Tr─âim ├«ntr-o atmosfer─â de nea┼čezare, de fragment─âri conflictuale, de dizarmonii latente ori exasperate. Nu e pu┼úin lucru s─â ai ├«n fa┼ú─â expresia unei nedezmin┼úite coeren┼úe, a unei priviri treze, fin analitice, curajoase critic, care se poart─â asupra realului accidentat al zilelor noastre p─âstr├«nd mereu reperul vertical al Logosului ├«ntrupat. Nu e deloc ne├«nsemnat s─â asi┼čti la un punct de vedere  capabil s─â judece, cu realism savant ┼či empatie, lucrurile din ÔÇ×polul plusÔÇŁ.

De forma┼úie teolog cre┼čtin r─âs─âritean, cu doctorat pre┼úuit ├«n antropologie religioas─â la Sorbona, Teodor Baconschi d─â un izbutit exemplu de jonc┼úiune ├«ntre datele ┼čtiin┼úei spirituale ┼či demersul ┼čtiin┼úelor umane, ├«ntre devotamentul fa┼ú─â de revela┼úia christic─â ┼či analitica solid─â a fenomenului religios. Exist─â o ÔÇ×func┼úie critic─â a credin┼úeiÔÇŁ (P─ârintele Andr├ę Scrima a ┼úinut un curs academic asupra temei); ea discerne ceea ce e aspect religios exterior, limitativ, eventual parazitant, sclerozat de ceea ce e dinamic─â a intimit─â┼úii cu adev─ârul dumnezeiesc. Exist─â, pe de alt─â parte, demersul critic (├«n sensul reflec┼úiei lucide, aplicate, documentate, nu al suspiciunii de principiu) propriu ┼čtiin┼úelor omului. Teodor Baconschi ├«mbin─â cele dou─â atitudini critice cu deosebit talent: prima e asistat─â, ├«n ceea ce ├«l prive┼čte, de buna posesiune a celei de a doua. Privirea cercet─âtorului ├«l ajut─â s─â discearn─â cu calm reflexiv, cu o disciplinat─â acuitate elanurile ┼či anamofozele religiosului, ├«i d─â l─ârgimea de vederi ┼či perseveren┼úa necesare unei ÔÇ×v├«n─âtori a  sensuluiÔÇŁ care se desf─â┼čoar─â ├«ntr-un teritoriu cu vertical─â infinit─â.  

Diplomat distins (ambasador pe l├«ng─â Sf├«ntul Scaun, calitate ├«n care a organizat vizita Papei Ioan-Paul al II-lea la Bucure┼čti, apoi ├«n Portugalia ┼či ├«n Fran┼úa, ministru de Externe ├«n deceniul trecut), Teodor Baconschi e totodat─â un publicist perseverent, o voce ├«ndr─âznea┼ú─â, liber─â. Departe de ├«ncadr─âri conven┼úionale, el e mereu atent la mi┼čc─ârile ┼či disfunc┼úiile actualit─â┼úii, precis ├«n criticile lui, echilibrat ├«n judec─â┼úi, capabil s─â cump─âneasc─â ├«ntre diferite aspecte ┼či puncte de vedere. Necomplezent ├«n diagnostic, el refuz─â totodat─â catastrofismul sterilizant, indic─â ┼úinte, schi┼úeaz─â proiecte pentru societate ┼či Biseric─â, p─âstreaz─â speran┼úa redres─ârii ├«n lumina unei speran┼úe de alt ordin. Face astfel dovada unei duble angaj─âri concordante: fa┼ú─â de cre┼čtinismul r─âs─âritean ┼či fa┼ú─â de destinul comunit─â┼úii mari, rom├óne┼čti ┼či europene.

Pe scurt, el e o izbutit─â prezen┼ú─â de intelectual credincios. Nu spun de intelectual ┼či credincios, ca ┼či cum cele dou─â dimensiuni ar trebui, ├«ntruc├«tva silit, s─â intre ├«n combina┼úie. Printre c├«┼úiva, prea pu┼úini ├«nc─â ├«n spa┼úiul rom├ónesc, el tr─âie┼čte potrivit credin┼úei ┼či potrivit g├«ndirii, ca dou─â dimensiuni firesc cooperante, am├«ndou─â vii, tonice, dinamice. ├Än discursul lui, gustul Cuv├«ntului ┼či savorile culturii ├«┼či reg─âsesc afinit─â┼úile, comuna r─âd─âcin─â. E o voce foarte potrivit─â pentru pagina religioas─â a revistei prezidate ┼či ast─âzi, ├«n spiritul ei, de Andrei Ple┼ču. (Textele publicate ├«n aceast─â pagin─â dau, de altfel, o contribu┼úie consistent─â ├«n volumele ap─ârute.)

├Änc─â o dat─â, ceea ce face profilul aparte al lui Teodor Baconschi este firescul, talentul, inteligen┼úa cu care d─â expresie ÔÇô tr─âit─â ┼či scris─â ÔÇô unei mul┼úimi de dimensiuni convergente. A c─âuta centrul convergen┼úei lor, a se situa acolo e, pentru el, o exigen┼ú─â de prim ordin. O spune el ├«nsu┼či ├«n ÔÇ×Cuv├«ntul premerg─âtorÔÇŁ la Turn ├«nclinat: ├«mi permit ÔÇ×s─â sus┼úin c─â po┼úi fi deopotriv─â european ┼či ortodox, adept al ra┼úiunii ┼či credincios, conservator ┼či ecumenic... op┼úiunile mele, aparent conflictuale, se inspir─â din convingerea c─â orice decupaj mutileaz─â deopotriv─â g├«ndirea ┼či via┼úa. Pentru a le respecta complexitatea ┼či marja de mister se cuvine s─â cau┼úi formula integratoare... ├Än mintea mea, cre┼čtinismul e o religie care merit─â tr─âit─â mai ales pentru c─â propune ÔÇô drept regul─â universal─â ÔÇô ┬źcoinciden┼úa contrariilor┬╗ÔÇŁ.      

Iat─â crezul unui intelectual credincios: credin┼úa ├«i d─â vectorul, tensiunea vertical─â; cunoa┼čterea ├«i d─â pofta ┼či priceperea traseului. Volumele seriei ofer─â cititorului desf─â┼čurarea acestui crez, aplicat asupra datelor imediatului ├«n virtutea unui principiu spiritual de v├«rf.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.