Cartea aliment

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Cartea aliment jpeg

├Än mediul contemplativ medieval, ruminatio e un termen care se aplica cercet─ârii ┼či interpret─ârii Scripturii. ├Änsemna a ÔÇ×rumegaÔÇŁ, a ÔÇ×mestecaÔÇŁ ├«ndelung, continuu, cuv├«ntul divin pentru ca el s─â-┼či exale sevele, savoarea, sensurile, iar ele s─â p─âtrund─â ├«n fiin┼ú─â, s─â o hr─âneasc─â ┼či s─â o transforme. De altfel, manduca┼úia cuv├«ntului divin, interiorizarea lui prin ÔÇ×mestecareÔÇŁ e o tem─â foarte veche. Tradi┼úia ebraic─â o men┼úioneaz─â cu insisten┼ú─â. ÔÇ×S─â nu se pogoare cartea Legii acesteia de pe buzele taleÔÇŁ (Iosua Navi 1, 8). ÔÇ×Cuv├«ntul acesta este foarte aproape de tine; el este ├«n gura ta ┼či ├«n inima ta, ca s─â-l faciÔÇŁ (Deuteronom 30, 14).          

├Än cre┼čtinismul primelor secole ÔÇô ┼či desigur de-a lungul secolelor urm─âtoare ÔÇô, citirea, memorarea, exegeza, hermeneutica Scripturii s├«nt atitudini majore ale credin┼úei. S├«nt ├«nt├«lnire cu Logosul divin prezent ├«n trup ┼či ├«n Carte. Bibliografia lui ruminatio face referin┼ú─â, evident, la Origen (185-254), marele interpret alexandrin al Bibliei. Munca lui de c─âutare ┼či discernere a sensurilor C─âr┼úii e, s-ar putea spune, fondatoare. De┼či o anumit─â Biseric─â, ├«nclinat─â spre  birocra┼úie dogmatic─â, l-a condamnat pentru ceea ce erau mai cu seam─â ipoteze teologice, Origen a r─âmas un amplu depozit de interpret─âri. Sub alte nume sau ca bun comun, ele s-au perpetuat din bel┼čug ├«n cultura cre┼čtin─â.

Eram ├«n c─âutarea unui pasaj din predicile sau Omiliile la Exod care privea ruminatio. ┼×tiam c─â am cartea ├«n bibliotec─â, c─â f─âcea parte dintre traducerile din Origen pe care le primisem prin bun─âvoin┼úa Editurii Polirom. Le r─âsfoisem atunci rapid, parcursesem sumarul ┼či c├«teva pagini, apoi le pusesem ├«n raft. Poate fiindc─â interesul meu era acum ┼úintit, am luat cele trei volume ┼či le-am parcurs cu mai mult─â aten┼úie: Omilii, comentarii ┼či adnot─âri la Genez─â; Omilii ┼či adnot─âri la Exod, Omilii ┼či adnot─âri la Levitic. Am dat peste o munc─â admirabil─â de traducere ┼či de cercetare a hermeneuticii lui Origen. Gra┼úie ei, am dat peste un mod foarte vechi de ├«nt├«lnire cu Textul sacru. Publicate toate trei ├«n 2006, volumele, bilingve, ├«┼či datoreaz─â traducerea, studiile introductive ┼či notele lui Adrian Muraru. Tot el ├«mpreun─â cu Ioan-Florin Florescu coordoneaz─â colec┼úia ÔÇ×Tradi┼úia cre┼čtin─âÔÇŁ de la Polirom, care public─â ÔÇô cu text bilingv ┼či aparat critic ÔÇô lucr─âri patristice. A citi ├«ntinsele, consistentele studii ale lui Adrian Muraru ├«nseamn─â a fi introdus ├«ntr-un mod de g├«ndire ┼či de lectur─â propriu mediului cultural tardo-antic (nu numai cre┼čtin). Po┼úi sesiza, pe cazul cre┼čtin, modul ├«n care intelectualii acelei vremi aflau drumul spre adev─ârul ├«nalt, locul, mizele, procedeele la care recurgeau.

├Än c─âutarea unei simple referin┼úe, d─âdusem peste deschiderea riguroas─â, analitic─â, ilustrat─â pe texte, c─âtre un univers. Un univers al hermeneuticii: variat ca ÔÇ×┼čcoliÔÇŁ, credin┼úe, concep┼úii, dar omogen ca atitudine fa┼ú─â de Text, fa┼ú─â de acele mari texte socotite a cuprinde adev─ârul (a┼ča cum evreii ┼či cre┼čtinii socoteau Scriptura, a┼ča cum filozofii antici socoteau a fi operele lui Platon). E una dintre pl─âcutele ├«nt├«mpl─âri pe care migala bibliografic─â ┼úi le scoate, nea┼čteptat, ├«n cale.

Nu voi aminti aici dec├«t dou─â dintre temele pe larg investigate de Adrian Muraru. ├Änt├«i faptul c─â, fiind text inspirat, cuprinz─âtor de adev─âr ultim, Scriptura nu e, pentru interpret, grevat─â de limitele g├«ndirii ┼či ale limbajului uman (contradic┼úii, absurd, indecidabilitate). Biblia e text unic, singular, ÔÇ×autonomÔÇŁ. E o textur─â unde ├«n┼úelesurile termenilor, articula┼úiile ┼či rezonan┼úele ├«ntre diferite expresii ori episoade, modul de dispunere a materialului s├«nt aparte, au o logic─â intern─â autosuficient─â. Origen cheltuie┼čte bel┼čug de ┼čtiin┼ú─â elenistic─â, de acribie, de ingeniozitate pentru a g─âsi aceast─â logic─â intern─â, proprie Scripturii, care ar pune ÔÇ×limbajul divinÔÇŁ ├«n limbaj uman comun, ├«n orizont comun. ├Än pofida acestui efort, paradoxurile, contradic┼úiile, absurdul nu dispar din Text; apar, dimpotriv─â mai stridente. Or, presupozi┼úia adev─ârului ultim ┼či acest ÔÇ×alogismÔÇŁ tenace ├«i arat─â lui Origen, ├«l ÔÇ×oblig─âÔÇŁ, ca ├«ntr-o demonstra┼úie, s─â constate c─â litera Textului sus┼úine ÔÇ×altcevaÔÇŁ, o vertical─â a sensurilor spirituale. Ceea ce, ├«ntr-o lectur─â literal─â, apare drept deficien┼ú─â b─ât─âtoare la ochi ├«l ├«ndeamn─â pe interpret s─â caute sensul pe niveluri mai ÔÇ×ad├«nciÔÇŁ ori mai ÔÇ×├«nalteÔÇŁ, are efect mobilizator. Iat─â, de pild─â, pasajul legat de ruminatio: ├«n instrumentarul de preg─âtire a jertfelor prescris de Levitic 7, 9 (f─âr─â ├«n┼úeles concret pentru cre┼čtini), Origen cite┼čte ierarhia sensurilor Scripturii ┼či totodat─â gradele unei asimil─âri ÔÇ×alimentareÔÇŁ a Cuv├«ntului divin. Nou─â, interpretarea ni se poate p─ârea baroc─â, dar ea nu e mai pu┼úin expresiv─â pentru intensitatea cu care Origen scruta Textul. Pe ÔÇ×gr─âtarÔÇŁ se afl─â aduse ca jertf─â de cercet─âtor sensurile ÔÇ×f─â┼úi┼čeÔÇŁ, imediate; ÔÇ×tigaiaÔÇŁ indic─â semnifica┼úiile care ÔÇ×dac─â s├«nt ├«ntoarse adesea ┼či de multe ori, pot fi ├«n┼úelese ┼či explicateÔÇŁ; cuptorul simbolizeaz─â inima omului unde se ÔÇ×cocÔÇŁ sensurile ÔÇ×cele mai ad├«nci ┼či cele mai de nespus din Scripturile divineÔÇŁ. Asimilarea cuptorului cu inima e g─âsit─â ├«n Osea 7,4. Ea recurge a┼čadar la indica┼úiile interne ale C─âr┼úii. Nu iese din teritoriul ei semantic. De la ├«n┼úelegerea de prim─â instan┼ú─â a cuv├«ntului biblic la scrutarea ra┼úional─â a semnifica┼úiilor lui fine ┼či p├«n─â la misterul Cuv├«ntului a c─ârui prezen┼ú─â cre┼čte ┼či se matureaz─â ├«n inima-cuptor, Origen schi┼úeaz─â aici ├«ntreaga func┼úie a contempla┼úiei scripturale, a r─âs─âriteanului melete ┼či a apuseanului ruminatio, ├«ntreaga eficacitate pe care procedeul e menit s─â o ating─â.

Un alt punct dezvoltat de studiile introductive: cercetarea adecvat─â a C─âr┼úii se face dialogal, ├«n colaborare cu Autorul ei, care e pentru interpret instan┼úa c─âl─âuzitoare. ├Än prima omilie la Exod, de pild─â, Origen cere lui Dumnezeu s─â-i acorde ÔÇ×arta cultiv─ârii duhovnice┼čtiÔÇŁ, ÔÇ×priceperea ├«ngrijirii c├«mpuluiÔÇŁ Scripturii. Fiecare cuv├«nt e ca o s─âm├«n┼ú─â care poate fi dezvoltat─â, ca sensuri, ├«n lung ┼či ├«n lat, de┼či ÔÇ×nu este posibil nici nou─â s─â le explic─âm, nici vou─â s─â le asculta┼úi pe toateÔÇŁ. Cuv├«ntul lui Dumnezeu ÔÇ×s─â fie conduc─âtorul cuv├«ntului nostruÔÇŁ.

A cerceta Scriptura ├«nseamn─â a┼čadar posibilitatea unei multiple ├«nt├«lniri a Cuv├«ntului divin. Cuv├«ntul ├«i st─â interpretului al─âturi, ├«l conduce, ├«i amplific─â ├«n┼úelegerea. E resim┼úit drept ÔÇ×magistruÔÇŁ. El e totodat─â ┼úinta efortului hermeneutic, a ├«naint─ârii pe verticala ├«n┼úelesurilor. La care se adaug─â o a treia experien┼ú─â: cea care sesizeaz─â inepuizabilul Cuv├«ntului, nem─ârginirea lui de sens. Pentru interpret, Logosul divin e ÔÇ×aproapeÔÇŁ, ca magistr, e ┼úinta spre care se ├«ndreapt─â efortul de cunoa┼čtere, e Cel ├«ndep─ârtat care ├«l cheam─â cu aroma tare a transcenden┼úei sale.

Cele trei volume ale lui Origen, prin textele ┼či studiile care le ├«nso┼úesc, ne amintesc aceast─â atitudine fa┼ú─â de Carte, ca loc al intimit─â┼úii cu divinul. E o intimitate pe care alte mari tradi┼úii religioase o socotesc posibil─â prin lectura/recitarea/cercetarea Textului lor sacru. Printr-un procedeu de tip ruminatio.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.