Andr├ę Scrima: o cunoa┼čtere poetic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Andr├ę Scrima: o cunoa┼čtere poetic─â jpeg

Ne afl─âm ├«ntr-o perioad─â care, din punct de vedere liturgic, e foarte dens─â. ├Än cele ┼čapte s─âpt─âm├«ni de la Pa┼čti la Pogor├«rea Duhului Sf├«nt, ┼úes─âtura bogat─â a celebr─ârilor desf─â┼čoar─â sensul ├«ntreg, dar nem─ârginit al actului christic, ├«l propune ├«n┼úelegerii, cunoa┼čterii, particip─ârii. Ast─âzi doar credincio┼čii practican┼úi iau contact cu aceast─â ┼úes─âtur─â. Omul t├«rziu modern are, ├«n genere, o rela┼úie st├«ngace cu liturgicul. Fie ├«l ignor─â pur ┼či simplu, fie instituie ritualuri laice care ├«┼či au importan┼úa lor comunitar─â. Dar ele nu lucreaz─â cu diferen┼úa de nivel a dou─â st─âri de fiin┼ú─â, nu pun ├«n vibra┼úie comun─â dou─â lumi, nu ├«ndeamn─â la dep─â┼čirea de sine. A lua seama la categoria liturgicului, a ┼čti care e natura, care e func┼úia, care e scopul lui nu e doar o chestiune religioas─â. E ┼či o chestiune de cultur─â. De-a lungul istoriei ┼či pe ├«ntinderea geografiilor spirituale ale lumii, liturgicul e nelipsit, contribuie la a┼čezarea omului ├«ntr-o ordine care face s─â comunice lumea de aici ┼či cea de Acolo. E parte din experien┼úa omeneasc─â. Chiar insul f─âr─â adeziune religioas─â poate fi interesat de cum arat─â comunicarea ÔÇô simbolizat─â/ÔÇ×performat─âÔÇŁ ÔÇô a omului cu transcenden┼úa.

Mi-am permis s─â redau aici c├«teva extrase din analiza pe care P─ârintele Andr├ę Scrima a dedicat-o oficiului liturgic cre┼čtin r─âs─âritean al Cincizecimii. E o analiz─â structural─â ┼či tematic─â desf─â┼čurat─â ├«ntr-un curs ┼úinut ├«n 1974 la Universitatea Saint-Esprit, Kaslik, Liban. Textul a fost publicat ├«n rom├óne┼čte ├«n volumul Andr├ę Scrima, Biserica liturgic─â, Humanitas, 2005. Cum edi┼úia volumului s-a epuizat de mult, mi-am spus c─â merit─â amintite aici c├«teva pasaje.

Celebrarea liturgic─â nu cere, insist─â Andr├ę Scrima, doar atitudinea evlaviei, ├«n┼úeleas─â ca emo┼úie a individului ├«n fa┼úa m─âre┼úiei ┼či a darului divin. Liturgica constituie ÔÇ×teologie ├«n actÔÇŁ ┼či suport pentru traseul spiritual. Ea cere cooperarea corpului, sufletului ┼či spiritului, pentru a alc─âtui ├«mpreun─â un organism apt s─â primeasc─â o cunoa┼čtere care transform─â, care amplific─â fiin┼úa. Care ÔÇ×ne introduce sub bolta propriei noastre finalit─â┼úiÔÇŁ transcendente, spunea un alt savant ┼či spiritual cre┼čtin, Louis Massignon ├«ntr-un text intitulat ÔÇ×Ritul viuÔÇŁ. (Anca Manolescu)

Andr├ę SCRIMA

A te situa ├«n fa┼úa adev─ârului revelat ca ├«n fa┼úa unui termen de cunoa┼čtere, asta implic─â atitudinea doxologic─â [atitudinea de pream─ârire, cea care recunoa┼čte doxa, slava lui Dumnezeu, n.m., A.M.]. A te situa ├«n fa┼úa adev─ârului revelat ├«nseamn─â a dep─â┼či simplul proiect de ÔÇ×st─âp├«nireÔÇŁ a unui subiect pentru a atinge o stare a intelectului unde m─â recunosc pe mine ├«nsumi ca ├«nvestit, purtat, ├«nconjurat de obiectul cunoa┼čterii mele ÔÇô care, ├«n acest caz, e revela┼úia lui Dumnezeu ÔÇô ┼či unde recunosc c─â acest obiect produce ├«n mine o alt─â form─â de expresie, care nu mai este exclusiv conceptual─â. O pot numi simbolic─â, poetic─â fiindc─â ea degajeaz─â sensul dincolo de ceea ce este spus, sensul care nu este ├«nc─â spus. Ci ascuns. Poetul este cel care creeaz─â, pornind de la vizibil, invizibilul.

Oficiul liturgic bizantin ┼či-a asumat, dintru ├«nceput, func┼úiunea doxologiei ÔÇô pentru a purta adev─ârul revelat, adev─ârul dogmatic. Pentru a-l purta nu numai ca pe o formul─â, a┼ča cum ├«l propuneau sinoadele ori autorit─â┼úile ecleziastice, ci ca pe o structur─â poetic─â apt─â s─â dea intelectului o alt─â lumin─â, a┼č spune, o alt─â bucurie, poate pentru a face din noi arti┼čti ├«n sensul tare al termenului: ÔÇ×corifeiÔÇŁ, dac─â vre┼úi, care se pun ├«n mi┼čcare, pornesc s─â d─ân┼úuiasc─â sub ac┼úiunea acelui adev─âr care ne atrage spre el ├«nsu┼či.

├Än prima epoc─â a tradi┼úiei cre┼čtine, perioada Cincizecimii era str├«ns legat─â de Pa┼čte, de ├«nvierea lui Christos. Se referea, f─âr─â nici un fel de separare, la ├Änviere, la prezen┼úa lui Christos ├«nviat ┼či la ac┼úiunea Duhului Sf├«nt prin Christos ├«nviat [...].

Apoi, ├«n 325, primul sinod ecumenic de la Niceea promulg─â, pe l├«ng─â formul─ârile dogmatice, o serie de Canoane, faimosul Canon 20 fiind ultimul dintre ele. El stabilea interdic┼úia absolut─â a oric─ârei practici de peniten┼ú─â, mai cu seam─â plecarea genunchilor, ├«ntre Pa┼čte ┼či Cincizecime. ÔÇ×Nici un genunchi nu trebuie s─â se plece ├«n vremea Cincizecimii c─âci, ├«n tot acest timp, st─âm drep┼úi ├«mpreun─â cu Christos ├«nviat (┼čti┼úi c─â, ├«n greac─â,  ÔÇ×a sta dreptÔÇŁ se spune anastasis = ÔÇ×├«nviereÔÇŁ). ┼×i ne afl─âm ├«n a┼čteptarea Duhului S─âu pe care ├«l primim a cincizecea zi.ÔÇŁ

Iat─â deja formularea oficial─â, la ├«nceputul secolului al IV-lea care desf─â┼čoar─â liturgic perioada Cincizecimii. Dar ea presupune fapte ┼či elemente de via┼ú─â ÔÇô de reflec╚Ťie sau de expresie, s─â spunem ÔÇô care beneficiaz─â de o practic─â deja destul de ├«ndelungat─â ┼či de larg─â pentru ca Biserica, lu├«nd act de ele, s─â le dea un statut oficial [...]. 

Rela┼úia intim─â ┼či profund─â ├«ntre Pa┼čte ┼či Cincizecime este, ea ├«ns─â┼či, expresia unei rela┼úii de un nivel ÔÇ×anteriorÔÇŁ, de ordinul economiei divine, al economiei christice. Mai mult ┼či mai ├«nalt, rela┼úia aceasta este, am putea spune, de ordin propriu-zis teologal, ┼úine direct de misterul lui Dumnezeu. Ea exprim─â rela┼úia ├«ntre Christos ┼či Duhul Sf├«nt. ├Äntreaga structur─â a acestei rela┼úii intime se exprim─â ├«ntr-o form─â anume: ogdoada, ziua Pa┼čtelui ├«n┼úeleas─â ca a Opta Zi, Duminica ├«n┼úeleas─â ca a Opta Zi [...]. E termenul predilect, s-ar putea spune, pentru tradi┼úia r─âs─âritean─â, bizantin─â: a numi Pa┼čtele a Opta Zi ├«nseamn─â a-i da numele ├«n care se adun─â toat─â cinstirea, ├«n care se condenseaz─â ├«ntreaga bucurie ┼či desf─âtare a s─ârb─âtorii [...].

A Opta Zi nu are loc cronologic ├«n sistemul s─âpt─âm├«nal al celor ┼čapte zile. Ne afl─âm ├«n fa┼úa unui fel de ruptur─â a timpurilor ┼či de ruptur─â a discursului care nu pot con┼úine, nici unele, nici cel─âlalt, paradoxul pascal. Iat─â de ce Pa┼čtele trebuie afirmat ca atare: el este ruptura celei de a Opta Zile care se deschide ┼či deschide c─âtre eschaton. Ziua a Opta vine dup─â septenarul crea┼úiei, dup─â cele ┼čapte zile ale ei. Iar Christos ne introduce ├«n aceast─â a Opta Zi. ├Än sf├«r┼čit, prin a Opta Zi, con┼úinut─â ├«n semnifica┼úia Pa┼čtelui ┼či a fiec─ârei Duminici care ├«l poart─â s─âpt─âm├«nal, ne apropiem de sensul Cincizecimii.

Pa┼čtele, ├Änvierea constituie ogdoada. Opt ├«nseamn─â ┼čapte + unu. Dar acest unu nu face parte din ┼čapte. El este ceea ce evangheliile ┼či sursele neo-testamentare numesc m├şa t├┤n sabb├íton, Ziua unic─â, Ziua ├«nt├«i a s─âpt─âm├«nii. Duminica este ziua ├«nt├«i ┼či totodat─â unica. Unic─â fiindc─â ea nu mai admite succesiune. Nu putem num─âra: primul Pa┼čte, al doilea Pa┼čte,ÔÇŽ ea r─âm├«ne una. Iar unicitatea ei dep─â┼če┼čte septenarul, pentru a institui, la sf├«r┼čitul s─âpt─âm├«nii, ceva imposibil din punct de vedere cronologic, anume ogdoada.

Cincizecimea st─â, o spun din nou, ├«ntr-o intim─â rela┼úie cu Pa┼čtele, ca rev─ârsare a ├«nvierii lui Christos; e deschiderea puternic─â, operat─â de Duhul Sf├«nt, c─âtre eschaton-ul Domnului, cel care poart─â, care ├«ntemeiaz─â ogdoada pascal─â. ┼×i, pu┼úin c├«te pu┼úin, con┼čtiin┼úa acestei rela┼úii se limpeze┼čte ┼či se precizeaz─â ├«n tradi┼úia liturgic─â r─âs─âritean─â. Domnul este cu noi; perioada Cincizecimii nu admite nici plecarea genunchiului, nici post; e ├«n─âl┼úarea ┼či preasl─âvirea Domnului. Iat─â con┼úinutul, din ce ├«n ce mai explicitat, al Cincizecimii liturgice cre┼čtine.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.