C─âutarea locului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 923 din 16 ÔÇô 22 decembrie 2021
C─âutarea locului jpeg

De c├«teva s─âpt─âm├«ni deja, vecinul de peste drum a pus la balcon semnele festive: printre crengi de brad, un Mo┼č Cr─âciun cu sacul de cadouri; ceva mai sus, ├«n bolt─â, o stea alb─â de lumini. Tablou cu cele dou─â sigle ale s─ârb─âtorii, de care dau cu ochii ├«n fiecare zi. Pe de o parte, dimensiunea ei larg social─â: voios comercial─â sau ├«nd─âtinat─â (oferte, reclame, t├«rguri, bun─âvoin┼ú─â, cadouri, reuniuni de familie ┼či prieteni, ur─âri, mas─â bogat─â). Pe de alt─â parte, dimensiunea religioas─â, cre┼čtin─â, a Na┼čterii Domnului care d─â, ├«n fond, rostul ├«ntregii ├«nsufle┼úiri festive. Da, ├«n ciuda jocului politic care ├«┼či bate joc de aleg─âtori, ├«n ciuda pandemiei care ne-a restr├«ns vie┼úile, ├«n ciuda ┼čtirilor catastrofale cu care se desfat─â media, ne preg─âtim totu┼či de s─ârb─âtoare. ├Än ciuda lor, s├«ntem dispu┼či spre bucurie, s├«ntem ├«n a┼čteptarea ei. E un semn c─â, dincolo de contingen┼úe posace ori revolt─âtoare, exist─â un motiv de bucurie care nu poate fi anulat. Steaua care i-a condus pe magi la Betleem r─âm├«ne pe cerul nostru cultural, continu─â s─â fie spiritual expresiv─â, s─â marcheze traseul spre locul central al Na┼čterii.

Din primele secole cre┼čtine, ├Äntruparea e celebrat─â pe verticala unei duble na┼čteri christice: na┼čterea dinainte de veci ├«n Tat─âl, na┼čterea ├«n timp, din Fecioar─â. Discursul cre┼čtin a exaltat complementarele care fac s─â vibreze ├«mpreun─â cele dou─â evenimente, cele dou─â planuri ca un acord ├«ntre zenitul divin ┼či pe┼čtera Betleemului, ├«ntre ÔÇ×polÔÇŁ ┼či ÔÇ×centruÔÇŁ. Imnografia, intonat─â ┼či ast─âzi ├«n biserici, desf─â┼čoar─â ├«mbel┼čugat varia┼úiile acestui ÔÇ×acord antinomicÔÇŁ. ÔÇ×├Ämpodobe┼čte-te, Betleeme... Cel f─âr─â de mam─â din Tat─âl ┼či f─âr─â de tat─â din mam─â Se na┼čteÔÇŁ; ÔÇ×├Än pe┼čter─â mic─â vii s─â Te m─ârgine┼čti, Cel ce din fire e┼čti nem─ârginit.ÔÇŁ

Dar ├«nc─â din textele nou testamentare, la Sf├«ntul Ioan ┼či Sf├«ntul Pavel, apoi la Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Ambrozie, Augustin, Maxim M─ârturisitorul, apare ideea c─â na┼čterea christic─â are drept ┼úint─â ┼či ÔÇ×loc propriuÔÇŁ interioritatea omului, centrul, inima lui. Acesta e locul vizat de ├Äntrupare. Aici trebuie s─â se ÔÇ×nasc─âÔÇŁ ┼či s─â se dezvolte prezen┼úa lui Christos, g├«ndirea ┼či duhul Lui. Sf├«ntul Pavel (Galateni, 2, 20) o spune ca pe un ideal ├«mplinit: ÔÇ×Nu eu mai tr─âiesc, ci Christos tr─âie┼čte ├«n mineÔÇŁ. Origen, apoi Augustin spun foarte net: la ce bun ├Äntruparea dac─â ea nu se realizeaz─â ├«n ad├«ncul omului? Dac─â sufletul nu e ÔÇ×conformatÔÇŁ de Logosul divin, dac─â nu e organizat, modelat ├«n cunoa┼čtere, condus din─âuntru de El? E ├«ntrebarea mereu reluat─â de contemplativi ┼či g├«nditori cre┼čtini din R─âs─ârit ┼či din Apus. ÔÇ×Cum se produce na┼čterea lui Christos ├«n noi ┼či cum se ├«mpline┼čte ea ├«ntr-un suflet bun?ÔÇŁ, se ├«ntreab─â Meister Eckhart (secolele XIII-XIV) ├«ntr-una dintre predicile sale. Iat─â o tem─â dominant─â ├«n g├«ndirea lui. 

Pentru aceast─â ├«ntrebare, pentru aceast─â tem─â, unul dintre simbolurile cele mai expresive e s─âm├«n┼úa, cu metabolismul ei. Ea se depune ├«ntr-un sol care, dac─â e receptiv, d─â semin┼úei loc de cre┼čtere, de ÔÇ×realizareÔÇŁ a posibilit─â┼úilor ei specifice. Dac─â e receptiv, ÔÇ×p─âm├«ntulÔÇŁ ├«n cauz─â e transformat de puterile semin┼úei care lucreaz─â ├«n el, r─âspunde, cu propria aptitudine, la tipul de rodnicie al semin┼úei. Particip─â intim la maturizarea rodului.

Prin ├«ntrupare, Cuv├«ntul divin ├«┼či roste┼čte cuv├«ntul transcendent cu glas uman. Acest cuv├«nt este, potrivit Evangheliei ┼či hermeneu┼úilor ei, s─âm├«n┼úa pe care sufletele o au de primit, de absorbit, de f─âcut s─â creasc─â prin medita┼úie, reflec┼úie, rug─â; prin ├«ndr─âzneala cercet─ârii unit─â cu aten┼úia fa┼ú─â de ÔÇ×inten┼úiileÔÇŁ proprii gr─âuntelui primit. A interioriza s─âm├«n┼úa, a o scruta cu puterile reflexive ┼či contemplative ale sufletului, a-i face loc ├«n centrul profund al fiin┼úei ┼či a o l─âsa s─â lucreze acolo: iat─â idealul spiritual legat de s─âm├«n┼úa transcendent─â. ÔÇ×Nu ┼čti┼úi oare c─â din aceast─â s─âm├«n┼ú─â a cuv├«ntului lui Dumnezeu se na┼čte Christos ├«n inima ascult─âtorilor?ÔÇŁ, spune Origen ├«ntr-una dintre Omiliile la Levitic.

A┼ča fiind, tema convoac─â imediat parabola evanghelic─â a sem─ân─âtorului. ├Änceputul parabolei trimite deja, transparent, la ├Äntrupare (ÔÇ×Ie┼čit-a sem─ân─âtorul s─â semene...ÔÇŁ). Cuv├«ntul divin arunc─â ÔÇô pretutindeni oferit─â ÔÇô s─âm├«n┼úa cuv├«ntului Lui. El o r─âsp├«nde┼čte pe orice fel de p─âm├«nt, a┼ča ├«nc├«t revine fiec─ârui primitor s─â aib─â aten┼úia adecvat─â fa┼ú─â de calitatea semin┼úei, s─â o preia ├«n propriul ÔÇ×solÔÇŁ, s─â o situeze la acele niveluri de ├«n┼úelegere unde s─âm├«n┼úa ├«┼či dezvolt─â sensurile veritabile.

Parabola sem─ân─âtorului e o lec┼úie de discern─âm├«nt, o indica┼úie a solului potrivit: unul singur, asemenea Cuv├«ntului unu, a c─ârui s─âm├«n┼ú─â se arunc─â peste el. Un singur sol/suflet e bun. Unul singur ├«n perspectiva rodului unitiv, care va transforma fiin┼úa uman─â ├«n conformitate cu Unul divin. Dar, unul singur fiind, el nu e uniform. Varietatea sufletelor ÔÇ×buneÔÇŁ e nelimitat─â, asemenea gestului christic care r─âsp├«nde┼čte f─âr─â m─ârginire cuv├«ntul. Fiecare suflet, spune parabola ┼či au spus autori cre┼čtini (Origen, Efrem Sirul printre al┼úii), prime┼čte Cuv├«ntul ├«ntrupat ┼či cuvintele Lui potrivit unei specifice posibilit─â┼úi de ├«n┼úelegere, potrivit propriei ├«nzestr─âri, propriului talent spiritual. Important e s─â recunoasc─â calitatea semin┼úei, s─â creasc─â ├«mpreun─â cu ea. Nici o plant─â de mu┼čtar nu e identic─â alteia, dar toate s├«nt plante de mu┼čtar, crescute din acela┼či fel de gr─âunte.

Parabola e ├«n acela┼či timp o lec┼úie de libertate. Sem─ân─âtorul nu intervine ofensiv asupra solului. Persoana uman─â decide modul de primire a semin┼úei. Ea determin─â nivelul interior la care situeaz─â s─âm├«n┼úa (├«n mod discret, cele patru cazuri enumerate de parabol─â sugereaz─â o progresiv─â ÔÇ×ad├«ncireÔÇŁ, din care totu┼či doar ultimul caz d─â nivelul fertil). ├Än func┼úie de receptivitatea uman─â, a┼čadar, s─âm├«n┼úa transcendent─â se irose┼čte sau fructific─â ÔÇ×localÔÇŁ, ├«n fiecare ins (f─âr─â ca posibilit─â┼úile ei intrinseci s─â fie cumva afectate). Andrei Ple┼ču are dreptate s─â vad─â gestul Sem─ân─âtorului ca pe o ÔÇ×├«ncercareÔÇŁ, ca pe o propunere. E ├«ncercarea insistent─â, niciodat─â p─âr─âsit─â, niciodat─â descurajat─â, a Cuv├«ntului de a-┼či oferi cuv├«ntul, de a-┼či oferi prezen┼úa. E ├«n acela┼či timp str─âdania Lui de a st├«rni receptivitatea uman─â. ├Än termenii din Parabolele lui Iisus. Adev─ârul ca poveste, Sem─ân─âtorul divin ÔÇ×├«ncearc─â mereu s─â arate ├«n ce fel poate verticala adev─ârului, sau a c─âut─ârii, s─â intersecteze orizontalitatea con┼čtiin┼úei comuneÔÇŁ.

R─âm├«ne omului s─â r─âspund─â printr-o alt─â vertical─â, care se ad├«nce┼čte ├«n solul inimii lui. S─ârb─âtoarea ├«nseamn─â a┼čadar, de parte uman─â, bucurie, dar ┼či aten┼úie, discern─âm├«nt, creativitate vertical─â.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.