Din nou despre (in)cultura religioas─â

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Din nou despre (in)cultura religioas─â jpeg

Oribilul asasinat de la Conflans, de acum dou─â s─âpt─âm├«ni, a dat nou material problemei terorismului islamist. ┼×i nu numai ei. A v─ârsat ├«nc─â un exemplu, s├«ngeros, la dosarul inculturii religioase. Un t├«n─âr musulman cecen, de cur├«nd venit ├«n Fran┼úa, l-a decapitat pe profesorul de liceu Samuel Paty. Drept comemorare a ziari┼čtilor de la Charlie Hebdo, acesta ar─âtase elevilor, ├«n clas─â, caricaturi ale Profetului. Omene┼čte vorbind, fapta uciga┼čului e sinistr─â. Religios vorbind, ea e ┼či mai sinistr─â. C─âci, pentru toate trei religiile monoteiste, a ucide un om ├«nseamn─â a ucide o fiin┼ú─â care poart─â ├«ntip─ârit ├«n ea chipul lui Dumnezeu. Dar acest dat fundamental, comun celor trei tradi┼úii ÔÇô iudaism, cre┼čtinism, islam ÔÇô, nu e luat ├«n seam─â de ideologia fanatismului religios. Ea mizeaz─â tocmai pe incultura spiritual─â a celor pe care vrea s─â-i capteze. Mizeaz─â pe o interpretare brut─â, schimonositoare, a credin┼úei. ┼×i, desigur, pe pulsiuni joase ale sufletului omenesc: ├«nclina┼úia spre violen┼ú─â, dorin┼úa de putere, de statut excep┼úional, dob├«ndit peste noapte. ├Än fond, despre o periculoas─â incultur─â religioas─â e vorba atunci c├«nd, dup─â ce ├«nghite c├«teva rudimente religioase, cineva ├«┼či arog─â rolul de ÔÇ×exponent al adev─âratei credin┼úeÔÇŁ, de ÔÇ×bici al necredincio┼čilorÔÇŁ. Nu exerci┼úiul ├«ndelung al ├«nv─â┼ú─ârii, reflec┼úiei, interpret─ârii, practic─ârii datelor credin┼úei conteaz─â aici. Conteaz─â un ego ame┼úit de ├«ndoctrinare care se proiecteaz─â ├«n condi┼úia de vedet─â a unui scenariu cu buni ┼či r─âi absolu┼úi. Ce iese din asta? Ap─âr─âtorul ÔÇ×onoarei lui DumnezeuÔÇŁ ucide chipul lui Dumnezeu, oglindirea Lui ├«n fiin┼úe omene┼čti.

Numero┼či responsabili musulmani au condamnat cu indignare fapta. Mohammed Moussaoui, pre┼čedintele cultului musulman din Fran┼úa, denun┼ú─â ÔÇ×izbucnirile terorismului care se reclam─â de la islam, o ┬źpandemie┬╗ mondial─â feroceÔÇŁ. Reprezentan┼úi a treizeci de moschei semneaz─â o declara┼úie ├«n care arat─â c─â ÔÇ×s├«nt angaja┼úi ├«n ad├«ncirea studiului privind fundamentele ideologice ale g├«ndirii extremiste ┼či lupta ├«mpotriva celor care o alimenteaz─â, o hr─ânesc ┼či o finan┼úeaz─âÔÇŁ (Le Monde, 19 octombrie 2020).

Emmanuel Macron apeleaz─â la solidaritate ÔÇ×├«mpotriva obscurantismuluiÔÇŁ. ├Än Parlament se dezbate o lege constitu┼úional─â care s─â pun─â fr├«u separatismelor ├«n societatea francez─â, a┼čez├«nd regulile Republicii mai presus de op┼úiunile de segregare socio-cultural─â, cu deosebire religioas─â (refuzul educa┼úiei publice din motive confesionale, programe ┼čcolare, profesionale, medicale  modulate religios etc.). Insularizarea, tensiunile, fracturile din societatea francez─â s├«nt de mult un subiect nevralgic al dezbaterii publice ┼či al preocup─ârii guvernan┼úilor. Iar un punct deloc neglijabil al problemei e descump─ânirea, larg resim┼úit─â ├«n societate, privind tratamentul religiilor ├«ntr-o ordine laic─â. Striden┼úele islamului integrist ┼či actele teroriste nu fac dec├«t s─â pun─â materie alarmant─â, urgent─â ├«n fa┼úa unei ordini laice care tatoneaz─â ├«nc─â posibilit─â┼úile de a articula drepturile religioase ┼či coeziunea societ─â┼úii mari.

La ├«nceputul secolului XX, laicitatea tare a statuat restr├«ngerea religiei/religiilor la spa┼úiul privat ┼či la cel al comunit─â┼úilor de cult. Asta a contribuit la ghetoizarea religiilor, a cre┼čtinismului ├«n spe┼ú─â ┼či, p├«n─â la urm─â, la descre┼čtinarea masiv─â a societ─â┼úilor europene. Materia cre┼čtin─â ┼či-a pierdut, chiar ├«n calitatea ei cultural─â, relevan┼úa ├«n spa┼úiul public. Tinerii au prea pu┼úin habar de datele ei de baz─â, nu mai pot ├«n┼úelege arta ┼či literatura Europei care s-au hr─ânit sute de ani din tematica cre┼čtin─â.

Modernitatea t├«rzie, sensibil─â la tema diversit─â┼úii, a ├«ndemnat religiile s─â cear─â drept de prezen┼ú─â ├«n spa┼úiul public. Dar glas mai tare ÔÇô ┼či, ├«n orice caz, mai straniu pentru ordinea laic─â ÔÇô au religiile sosite din spa┼úii nelaicizate, are ├«n special islamul. Nu doar mul┼úi cre┼čtini, ci ┼či unii adep┼úi ai laicit─â┼úii tari depl├«ng ast─âzi ┼čtergerea identit─â┼úii cre┼čtine a societ─â┼úilor europene, l─âsate astfel ├«ntr-un deficit general de identitate. Pe acest fond, prind u┼čor spaimele c─â Europa va fi islamizat─â, prinde u┼čor fantasma unei invazii fundamentaliste fa┼ú─â de care democra┼úia occidental─â ar fi neputincioas─â.

L─âs├«nd deoparte fantasmele, prezen┼úa ÔÇô policrom─â ÔÇô a religiilor ├«n spa┼úiul public european ne arat─â ceva nou: anume c─â, f─âr─â o cultur─â religioas─â difuzat─â ├«n societatea mare, nu ne vom mai putea ├«n┼úelege propria lume, nici ├«n ad├«ncimea ei spiritual─â ┼či nici ├«n actualitatea ei. Nu-i vom putea asuma liberalismul, nu vom putea spera cre┼čterea coeziunii ei. O cultur─â religioas─â ÔÇô nu confesional─â ÔÇô e de folos ast─âzi oricui, credincios ori nu, pentru a avea un raport civilizat cu vecinul altfel situat ca apartenen┼ú─â spiritual─â. Cultura religioas─â a devenit, se poate spune, o necesitate public─â. E de dorit s─â devin─â un bun public, bun comun. Doi profesori ├«n teologie de la Universitatea Loren─â, Anthony Feneuil et Jean-S├ębastien Rey, sus┼úin aceast─â idee ├«ntr-un articol din Le Monde, ap─ârut pe 11 octombrie 2020. ÔÇ×Autorit─â┼úile publiceÔÇŁ, laice, spun ei, ÔÇ×nu pot lua pozi┼úie ├«n materie religioas─â. Dar pot contribui la exprimarea convingerilor religioase, la formularea lor reflexiv─â ┼či critic─â, ├«n dialog ┼či ├«n confruntare cu alte convingeri ┼či domenii ale cunoa┼čterii. Un loc privilegiat pentru aceast─â exprimare reflexiv─â este Universitatea, public─â, dar autonom─â.ÔÇŁ Totu┼či, ca s─â devin─â ÔÇ×bun publicÔÇŁ, cultura religioas─â ar trebui difuzat─â mai devreme ┼či mai larg, ├«n cursul ┼čcolar mediu. Exist─â deja pledoarii ├«n acest sens ├«n spa┼úiul francez.

O cultur─â religioas─â ÔÇô nu confesional─â ÔÇô urm─âre┼čte nu apologia, ci comprehensiunea. Are interes pentru marile tradi┼úii religioase, ├«nf─â┼úi┼čeaz─â fenomenul religios ├«n aspectele lui de c─âp─ât├«i (g├«ndire, experien┼ú─â spiritual─â, cult, concep┼úii despre lume ┼či despre destinul omului). De cultur─â ┼úine a cunoa┼čte cum se raporteaz─â la transcendent diferitele tradi┼úii, cum tr─âie┼čte omul acest raport, ce gravitate existen┼úial─â are pentru el raportul. De cultur─â ┼úine s─â ┼čtii cum o credin┼ú─â ├«┼či interpreteaz─â Textul ┼či imaginile sacre. De ea ┼úine a judeca, dup─â criteriile ├«nse┼či ale religiei, devierile ┼či instrument─ârile pe care le suport─â ea. De cultur─â ┼úine a cunoa┼čte marile constante ale faptului religios ┼či modula┼úiile lui ├«n diverse tradi┼úii. Tot de cultur─â ┼úine a te comporta civilizat fa┼ú─â de credin┼úele religioase ┼či substan┼úa lor: intelectual─â, ritual─â, existen┼úial─â.

├Än fond, nici adep┼úilor Charlie Hebdo nu le-ar strica pu┼úin─â cultur─â religioas─â. ┼×i-ar da seama c─â, prin manevrele lor, nu condamn─â terorismul religios, ci ofenseaz─â ├«ntregi comunit─â┼úi ├«n ce au ele mai sacru. ┼×i-ar da seama c─â libertatea de exprimare pentru care militeaz─â e de tip pseudo-ÔÇ×religiosÔÇŁ, de vreme ce se pretinde f─âr─â margini, absolut─â. Or, o atare libertate e contrar─â ordinii democratice, unde libert─â┼úile se opresc ÔÇô deliberat ÔÇô acolo unde manifestarea lor agreseaz─â dreptul celuilalt. Pu┼úin─â cultur─â religioas─â nu stric─â de vreme ce ea ne-ar face mai aten┼úi la diversitatea spiritual─â a lumii.

Dincolo de toate, o cultură religioasă ar îmbogăţi interior orice persoană, i-ar da materie care să-i mobileze spiritul, din care poate alege să se construiască.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: Samuel Paty (wikimedia commons)

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.