O scrisoare deschis─â... Spre cine?

2 decembrie 2020
O scrisoare deschis─â    Spre cine? jpeg

E de ├«n┼úeles c─â oamenii credincio┼či se simt ap─âsa┼úi de m─âsurile impuse de pandemie. E de ├«n┼úeles c─â le lipse┼čte practica liturgic─â obi┼čnuit─â, ├«ntrunirea ├«n biserici drept comunitate m─ârturisitoare. E de ├«n┼úeles c─â preo┼úii vor s─â slujeasc─â, ├«n biserici, ├«n mijlocul credincio┼čilor. Dar cei mai mul┼úi accept─â ceea ce accept─âm (aproape) to┼úi. Ne afl─âm ÔÇô temporar ÔÇô ├«n condi┼úii speciale care pun via┼úa oricui ├«n primejdie. Pandemia a f─âcut sensibil─â ÔÇô primejdios sensibil─â ÔÇô o dependen┼ú─â foarte concret─â. Cei care nu respect─â distan┼úa sanitar─â nu-┼či risc─â doar propria s─ân─âtate, risc─â s─â-i contamineze pe cei din jur ┼či pe mul┼úi al┼úii, ne┼čtiu┼úi. Nu e nevoie de cine ┼čtie ce luciditate ca s─â-┼úi dai seama de pericol. ├Ämpotriva ÔÇ×solidarit─â┼úii negativeÔÇŁ a bolii nu putem opune, ca societate, dec├«t solidaritatea, responsabil─â, a urm─ârii regulilor de precau┼úie. Majoritatea credincio┼čilor ┼či a clerului o asum─â. ├Än┼úeleg c─â e vorba despre o constr├«ngere temporar─â, c─â participarea la liturghie ÔÇô ├«n biserici ÔÇô poate fi suplinit─â, temporar, de adapt─âri ale vie┼úii religioase. Sensul cultului poate fi interpretat, ad├«ncit, interiorizat chiar ├«n lipsa ÔÇô temporar─â ÔÇô a actualiz─ârii lui fizice.

Exist─â ├«ns─â ┼či o minoritate ÔÇô vocal─â ÔÇô de adep┼úi (seculari ori religio┼či) ai libert─â┼úilor nelimitate. La ace┼čtia, preten┼úia de libertate nem─ârginit─â, pentru ei ┼či grupul lor, se ├«nso┼úe┼čte cu indiferen┼úa fa┼ú─â de drepturile (inclusiv dreptul la via┼ú─â ┼či la s─ân─âtate) ale celorlal┼úi. Printre asemenea ÔÇ×absoluti┼čti unilaterialiÔÇŁ se afl─â ┼či clerici. Cel mai strident e arhiepiscopul Tomisului, cu scrisoarea deschis─â adresat─â Guvernului, s─âpt─âm├«na trecut─â, ├«n care revendica dreptul la pelerinaj de Sf. Andrei. Scrisoarea lui nu e un simplu ÔÇ×fapt diversÔÇŁ. E un discurs religios amenin┼ú─âtor, extremist, adresat de un ierarh ortodox oficialit─â┼úilor Statului. Iar, o dat─â formulat, el r─âm├«ne un document public care poate avea influen┼ú─â nociv─â, care e de judecat, de analizat.

Ca om (adic─â ins ├«nzestrat cu ceva ra┼úiune), scrisoarea te contrariaz─â. Ca cet─â┼úean, e┼čti indignat de discursul ei. Iar cele mai ├«ntemeiate respingeri i le poate ├«nf─â┼úi┼ča, desigur, credin┼úa. De altfel, intelectuali ortodoc┼či cu ├«nalte studii religioase, intervieva┼úi de Europa Liber─â, au criticat sever demersurile ierarhului care au culminat cu scrisoarea ├«n cauz─â. ├ÄPS Teodosie ├«ncearc─â s─â foloseasc─â frustr─ârile pricinuite de restric┼úiile sanitare pentru ÔÇ×un proiect politic radicalÔÇŁ (Teodor Baconschi). E un ÔÇ×apel la insurec┼úieÔÇŁ de care Sinodul B.O.R. ┼či Patriarhul trebuie s─â se delimiteze (Toader Paleologu).

E evident c─â, ├«n scrisoarea sa deschis─â, ├ÄPS Teodosie f─âcea (nevoit ori voit?, programatic?) o mul┼úime de confuzii. ├Änt├«i ├«ncurca temporarul cu definitivul: limitarea trec─âtoare a posibilit─â┼úilor de cult echivala, pentru el, cu suprimarea libert─â┼úii religioase, cu ÔÇ×c─âlcarea ei ├«n picioareÔÇŁ. Apoi ├«ncurca pandemia cu autorit─â┼úile Statului, c├«nd pretindea c─â nu boala, ci guvernul interzice adun─ârile unui num─âr mare de persoane. ├Äncurca p├«n─â ┼či confesiunile cre┼čtine c├«nd amenin┼úa cu reeditarea (mai ampl─â!) a rezisten┼úei dimprejurul pastorului reformat T┼Ĺk├ęs, care a declan┼čat revolu┼úia din 1989, ceea ce a dus la c─âderea regimului de atunci. Ba, chiar, m─âsurile sanitare deveneau, ├«n ochii lui, ofensiva unei cr├«ncene seculariz─âri secondate de o ÔÇ×┼čtiin┼ú─â absurd─âÔÇŁ (cea medical─â?); dac─â nu cumva, se sugera, ┼úin de un tenebros complot! ├Än cuvintele ierarhului:

ÔÇ×Nu vom ├«ng─âdui acum, ca dreptul de a-l cinsti a╚Öa cum se cuvine, pe Sf├«ntul Apostol Andrei, cel ├Änt├«i chemat, Ocrotitorul Rom├óniei, s─â ne fie c─âlcat ├«n picioare de cei care nu au fric─â de Dumnezeu ╚Öi se ├«nchin─â unei ╚Ötiin╚Ťe absurde, care nesocote╚Öte pe om ├«n integralitatea sa: trup, dar ╚Öi suflet. Ce ve╚Ťi face? Ne ve╚Ťi bate, amenda, aresta ╚Öi executa pe to╚Ťi cei care vom merge s─â ne rug─âm la M─ân─âstirea Pe╚Ötera Sf├«ntului Apostol Andrei?!? Ve╚Ťi asmu╚Ťi justi╚Ťia ╚Öi for╚Ťele de ordine ├«mpotriva propriilor fra╚Ťi ╚Öi surori pentru a v─â atinge scopurile fixate?ÔÇŁ

Ca om (adic─â ins ├«nzestrat cu ceva ra┼úiune), e┼čti st├«njenit s─â auzi asemenea enormit─â┼úi, demne de eroii lui Caragiale. E┼čti aproape amuzat... Ca cet─â┼úean, ├«ns─â, e┼čti indignat. C─âci ├ÄPS Teodosie ├«ncurc─â (nevoit ori voit?, programatic?) autorit─â┼úile ┼či statul de drept, pe care ├«ncerc─âm s─â-l construim, cu o dictatur─â. ├Än timpul comunismului, c─âlug─ârii se r─âreau (doar pensionarii aveau ceva drept la monahism), bisericile se d─âr├«mau, pelerinaje nu prea erau. Cei pu┼úini, care aveau curajul s─â duc─â o via┼ú─â spiritual─â comunitar─â, cum a fost de pild─â grupul ÔÇ×Rugului AprinsÔÇŁ, erau ancheta┼úi, aresta┼úi, b─âtu┼úi, ├«ncarcera┼úi. Discursul care se potrivea acelei st─âri trecute ├«l roste┼čte ast─âzi ÔÇô liber ÔÇô ├ÄPS Teodosie, aplic├«ndu-l fantasmatic actualului regim. Nu e nici un pericol ca ierarhul s─â fie ÔÇ×b─âtut, arestat, executatÔÇŁ pentru asta. Dar a trata statul de drept, cu ordinea lui, drept un ├«nchipuit regim totalitar e un pericol. Nu e numai fals, e distructiv: ├«nseamn─â c─â vrei s─â fragilizezi statul de drept, s─â-l descalifici, s─â-l ├«nlocuie┼čti cu un altfel de regim. Ce fel de regim?

├Än sf├«r┼čit, din punctul de vedere al credin┼úei, discursul ├ÄPS Teodosie e resping─âtor. Cum de-┼či ├«ng─âduie s─â declare c─â pelerinajul organizat de el garanteaz─â o moarte care duce drept la ceruri? (ÔÇ×Cine vine la s─ârb─âtoare, dac─â acolo este momentul s─â plece din via╚Ťa aceasta, pleac─â la DumnezeuÔÇŁ, a decretat el). E el confidentul lui Dumnezeu? Este el, asemenea radicalilor musulmani, ├«n posesia deciziilor divine?

┼×i ce se ├«nt├«mpl─â cu ceilal┼úi oameni, nepelerini la pe┼čtera Sf├«ntului Andrei, pe care ac┼úiunile ierarhului ├«i pun ├«n pericol de contaminare? Nu poart─â ┼či ei oglindit ├«n suflet chipul lui Dumnezeu? Medicii care ├«┼či fac munca riscant─â, bolnavii, oamenii de tot felul care ├«ndur─â restric┼úiile, ei nu conteaz─â pentru ├ÄPS Teodosie? S├«nt ne├«nsemna┼úi, inexisten┼úi? Valoreaz─â ei mai pu┼úin dec├«t realizarea de anul acesta a pelerinajului?

├Än compozi┼úia credin┼úei de tip ├ÄPS Teodosie nu intr─â nici fir de grij─â fa┼ú─â de semenii care nu i se al─âtur─â. Ce universalitate a cre┼čtinismului, ce iubire a aproapelui de or┼čiunde! Ce aten┼úie fa┼ú─â de tot omul, cre┼čtin ori necre┼čtin! Astea s├«nt, pentru ├ÄPS Teodosie, detalii! Dar nu ┼či pentru mesajul lui Christos.

Sursa foto: Arhiepiscopia Tomisului / adevarul.ro

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Polite╚Ťe ├«nainte de toate!
├Ämi cer scuze doamnei c─âreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul c─â am publicat formula ireveren╚Ťioas─â.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Po╚Ťi iubi mai mul╚Ťi oameni ├«n acela╚Öi timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, ast─âzi
Un grup de credincio╚Öi a lansat lumii o declara╚Ťie cu privire la cea mai dureroas─â problem─â care r─âne╚Öte azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot s─â ajut? jpeg
Eu cum pot s─â ajut?
Fric─â. Negare. Furie. Neputin╚Ť─â. ├Ängrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar ├«mpiedicarea propriului guvern s─â apere ╚Ťara cu for╚Ťe armate c├«nd aceasta este atacat─â militar este pacifism?
F─âc─âtorii de r─âzboi ÔÇô Scrisoare c─âtre fra╚Ťii mei ├«n credin╚Ť─â cre╚Ötin ortodox─â jpeg
F─âc─âtorii de r─âzboi ÔÇô Scrisoare c─âtre fra╚Ťii mei ├«n credin╚Ť─â cre╚Ötin-ortodox─â
Nu exist─â nici un fel de disput─â ├«ntre oameni care s─â justifice uciderea semenului nostru, c─âci ├«n orice ucidere de om ucidem ceva esen╚Ťial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
Rom├ónia e ├«n linia ├«nt├«i a UE ├«n fa╚Ťa nebunului s├«ngeros de la Kremlin, dar se comport─â sub conducerea lui Iohannis ca ╚Öi cum ar vrea s─â se trag─â mai ├«n spate.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el at├«tea istorii de via╚Ť─â c├«te locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus urm─âtorul g├«nd ├«n col╚Ťul meu de re╚Ťea: ÔÇ×Fauci are dreptate c├«nd spune c─â, dac─â vaccin─ârile antivariol─â ╚Öi antipoliomielit─â ar fi fost ├«nso╚Ťite de discu╚Ťiile nebune╚Öti de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost ast─âzi eradicate. Recunosc, ├«mi e ├«n continuare cu neputin╚Ť─â s─â ├«n╚Ťeleg atitudinile antivaccin...ÔÇŁ
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Rom├ónia analfabe╚Ťilor func╚Ťional
Constatarea mea este c─â propor╚Ťia de 44% analfabe╚Ťi func╚Ťional se verific─â ╚Öi ├«n cazul adul╚Ťilor.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Izolarea de dup─â izolare
Poate c─â ochiul ÔÇ×izolatuluiÔÇŁ, ca ╚Öi cel al str─âinului, vede mai mult ╚Öi e mai c├«rcota╚Ö.
Cea mai bun─â parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am ├«n╚Ťeles c├«t de ad├«nc reac╚Ťion─âm la familiaritate.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Slobod la gur─â. ╚śi la minte
Doi prieteni vechi ╚Öi deja b─âtr├«ni vorbesc despre New York, via╚Ť─â ╚Öi lume, ca alt─âdat─â p─âpu╚Öile din┬áMuppets.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Puterea televizorului
Nemul╚Ťumirile au s─âpat ad├«nc ╚Öi discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la r├«nd.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Vie╚Ťile netr─âite
├Än─âuntrul nostru s─âl─â╚Öluiesc o multitudine de vie╚Ťi ne├«ncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
├Än ap─ârarea celor 12 milioane de t─âcu╚Ťi
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu r─âspund convoc─ârii la urne este o barbarie odioas─â.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
Trump vs Biden ÔÇô va recunoa╚Öte cineva? jpeg
Trump vs Biden ÔÇô va recunoa╚Öte cineva?
Una dintre cele mai importante tradi╚Ťii ale democra╚Ťiei americane este ├«n pericol: recunoa╚Öterea ├«nfr├«ngerii.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Oglinzi
Mie ├«mi r─âm├«ne ag─â╚Ťat de creier cuv├«ntul ÔÇ×doamn─âÔÇŁ, pe care el ├«l spune ├«ntr-un fel ap─âsat ╚Öi solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura ├«n societatea american─â este at├«t de mare ├«nc├«t cele dou─â triburi nici m─âcar asupra condamn─ârii violen╚Ťelor de strad─â nu au mai c─âzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
L─âsa╚Ťi USL ├«n pace! E o amintire ur├«t─â, o gre╚Öeal─â pe care foarte pu╚Ťini au evitat-o.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva s─â ne plac─â exact pentru ceea ce s├«ntem: cu e╚Öecurile, fricile, nesiguran╚Ťele noastre.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.