├Än ap─ârarea celor 12 milioane de t─âcu╚Ťi

11 decembrie 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Pe 6 decembrie, convocat s─â decid─â componen╚Ťa Parlamentului ╚Ť─ârii pentru urm─âtorii patru ani, poporul rom├ón s-a exprimat astfel: cam 12 milioane au t─âcut ╚Öi cam 6 milioane au vorbit. Iar cei 6 milioane astfel au gr─âit: 1,7 milioane au spus PSD; 1,4 milioane au spus PNL; pu╚Ťin peste 900.000 au spus USR-PLUS; cam 530.000 au spus AUR; cam 330.000 au spus UDMR. Restul, aproximativ 1,2 milioane de rom├óni veni╚Ťi la urne, ╚Öi-au risipit voturile ├«n celelalte peste 70 de candidaturi (partide, asocia╚Ťii ale minorit─â╚Ťilor, independen╚Ťi) care nu au atins pragul de 5% pentru a deveni relevan╚Ťi sub aspect parlamentar.

Dup─â p─ârerea mea, c├«nd ai o asemenea larg─â t─âcere ├«mpreun─â cu o asemenea strident─â, cacofonic─â minoritate vocal─â ├«n╚Ťelept este s─â ├«╚Ťi iei un pic de timp ca s─â ├«ncerci s─â ├«n╚Ťelegi. De ce a╚Öa de mul╚Ťi tac, de ce a╚Öa de pu╚Ťini vorbesc? De ce ─â╚Ötia care vorbesc, vorbesc a╚Öa de aiurea? De ce ─â╚Ötia care tac, tac? Chiar tac? Poate c─â, totu╚Öi, murmur─â ei ceva...

P─ârerea mea este c─â nu po╚Ťi s─â ├«n╚Ťelegi cu adev─ârat ce mesaj transmit cei 6 milioane de aleg─âtori dac─â le decupezi vocile din t─âcerea celorlal╚Ťi 12 milioane. Iar aici observ o imens─â eroare a analizei politice autohtone: c─â cei care nu voteaz─â, nu conteaz─â. O eroare enorm─â! Apoi, obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu r─âspund convoc─ârii la urne este o barbarie odioas─â. ÔÇ×Dac─â nu ai votat, nu ai dreptul s─â te mai pl├«ngi!ÔÇŁ, aud adesea. De unde p├«n─â unde? Ai dreptul s─â te pl├«ngi, s─â critici, s─â protestezi pentru c─â e╚Öti cet─â╚Ťean ├«ntr-un regim constitu╚Ťional, nu pentru c─â te-ai dus la vot. ÔÇ×─é╚Ötia care nu voteaz─â ne nenorocesc!ÔÇŁ, zic ├«n general anti-pesedi╚Ötii c├«nd c├«╚Ötig─â PSD, a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat pe 6 decembrie. Cum a╚Öa? Doar pentru c─â for╚Ťele anti-PSD culeg procentual mai multe voturi la prezen╚Ťe mai mari ├«nseamn─â c─â t─âcerea celor 12 milioane este un sprijin pentru PSD? De ce uit─âm c─â niciodat─â ├«n 30 de ani PSD nu a fost ├«nvins de un alt partid ├«n alegerile parlamentare (o singur─â dat─â un partid a luat mai multe locuri ├«n Parlament dec├«t PSD, de╚Öi nu recoltase mai multe voturi, dar a fost avantajat de sarabanda atriburii mandatelor)? De unde certitudinea c─â dac─â vin mai mul╚Ťi oameni la vot PSD pierde? C─â pierd candida╚Ťii lor ├«n alegeri ÔÇ×personaleÔÇŁ, precum cele pentru func╚Ťiile de primari, pre╚Öedin╚Ťi de CJ sau pre╚Öedinte al Rom├óniei, dac─â to╚Ťi ceilal╚Ťi sus╚Ťin un candidat? Nici asta nu e at├«t de sigur ╚Öi, oricum, alegerile parlamentare au cu totul alt con╚Ťinut ╚Öi sens. A╚Öa c─â, dragi anti/ne-pesedi╚Öti, nu absen╚Ťa de la vot a 12 milioane de rom├óni a dus PSD la victorie, de╚Öi asta ni se tot spune.

Cei 12 milioane care nu au votat pe 6 decembrie s├«nt mediul de via╚Ť─â obi╚Önuit al celor 6 milioane care au votat cum au votat, s├«nt prietenii lor, familiile lor. Dac─â democra╚Ťia nu e vorb─â goal─â, atunci t─âcerea celor 12 milioane ar trebui mai degrab─â s─â fie c─âl─âuzitoare dec├«t ignorat─â. Explica╚Ťiile pentru aceast─â enorm─â ╚Öi, vorba cli╚Öeului, asurzitoare t─âcere s├«nt superficiale. Nimeni nu cerceteaz─â profund, temeinic, de ce 12 milioane de rom├óni nu au venit la alegerile din 6 decembrie. Credem c─â ╚Ötim: de lene, de lehamite, de frica pandemiei, din lips─â de spirit civic, din cauza partidelor care nu fac oferte electorale atractive, din cauza faptului c─â parlamentarele au o miz─â mai redus─â ╚Öi Parlamentul este institu╚Ťia cu cea mai joas─â ├«ncredere ├«n popula╚Ťie, din cauza deterior─ârii catastrofale a respectabilit─â╚Ťii figurii parlamentarului ├«n cei 30 de ani de democra╚Ťie parlamentar─â etc. A╚Öa am zice la prima vedere. Dar ni se pare c─â ╚Ötim. Pentru c─â nimeni, de fapt, nu a fost interesat de cei care nu vin la vot. Iar lipsa de interes a partidelor, ong-urilor, presei, anali╚Ötilor pentru cei care nu voteaz─â se explic─â, cred, printr-un adev─âr dureros: cei care nu vin la vot s├«nt exact cei care nu pot fi manipula╚Ťi, aronda╚Ťi, p─âc─âli╚Ťi cu lozinci, ├«nfierb├«nta╚Ťi cu propagand─â. De aceea s├«nt neinteresan╚Ťi. Nu spun c─â s├«nt mai buni sau mai de╚Ötep╚Ťi dec├«t noi, cei care mergem la vot de fiecare dat─â. N-am de unde s─â ╚Ötiu. Dar e clar c─â nu pe ei ├«i ╚Ťinte╚Öte propaganda politic─â, ci pe noi...

Așa că, pînă cînd nu ne deschidem bine urechile ca să auzim ce spune, de fapt, tăcerea celor 12 milioane de alegători, eu sînt solidar cu ei și acuz de prostie pe oricine pune veștile rele pe care le-au adus aceste alegeri în responsabilitatea lor.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Polite╚Ťe ├«nainte de toate!
├Ämi cer scuze doamnei c─âreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul c─â am publicat formula ireveren╚Ťioas─â.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Po╚Ťi iubi mai mul╚Ťi oameni ├«n acela╚Öi timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, ast─âzi
Un grup de credincio╚Öi a lansat lumii o declara╚Ťie cu privire la cea mai dureroas─â problem─â care r─âne╚Öte azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot s─â ajut? jpeg
Eu cum pot s─â ajut?
Fric─â. Negare. Furie. Neputin╚Ť─â. ├Ängrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar ├«mpiedicarea propriului guvern s─â apere ╚Ťara cu for╚Ťe armate c├«nd aceasta este atacat─â militar este pacifism?
F─âc─âtorii de r─âzboi ÔÇô Scrisoare c─âtre fra╚Ťii mei ├«n credin╚Ť─â cre╚Ötin ortodox─â jpeg
F─âc─âtorii de r─âzboi ÔÇô Scrisoare c─âtre fra╚Ťii mei ├«n credin╚Ť─â cre╚Ötin-ortodox─â
Nu exist─â nici un fel de disput─â ├«ntre oameni care s─â justifice uciderea semenului nostru, c─âci ├«n orice ucidere de om ucidem ceva esen╚Ťial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
Rom├ónia e ├«n linia ├«nt├«i a UE ├«n fa╚Ťa nebunului s├«ngeros de la Kremlin, dar se comport─â sub conducerea lui Iohannis ca ╚Öi cum ar vrea s─â se trag─â mai ├«n spate.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el at├«tea istorii de via╚Ť─â c├«te locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus urm─âtorul g├«nd ├«n col╚Ťul meu de re╚Ťea: ÔÇ×Fauci are dreptate c├«nd spune c─â, dac─â vaccin─ârile antivariol─â ╚Öi antipoliomielit─â ar fi fost ├«nso╚Ťite de discu╚Ťiile nebune╚Öti de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost ast─âzi eradicate. Recunosc, ├«mi e ├«n continuare cu neputin╚Ť─â s─â ├«n╚Ťeleg atitudinile antivaccin...ÔÇŁ
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Rom├ónia analfabe╚Ťilor func╚Ťional
Constatarea mea este c─â propor╚Ťia de 44% analfabe╚Ťi func╚Ťional se verific─â ╚Öi ├«n cazul adul╚Ťilor.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Izolarea de dup─â izolare
Poate c─â ochiul ÔÇ×izolatuluiÔÇŁ, ca ╚Öi cel al str─âinului, vede mai mult ╚Öi e mai c├«rcota╚Ö.
Cea mai bun─â parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am ├«n╚Ťeles c├«t de ad├«nc reac╚Ťion─âm la familiaritate.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Slobod la gur─â. ╚śi la minte
Doi prieteni vechi ╚Öi deja b─âtr├«ni vorbesc despre New York, via╚Ť─â ╚Öi lume, ca alt─âdat─â p─âpu╚Öile din┬áMuppets.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Puterea televizorului
Nemul╚Ťumirile au s─âpat ad├«nc ╚Öi discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la r├«nd.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Vie╚Ťile netr─âite
├Än─âuntrul nostru s─âl─â╚Öluiesc o multitudine de vie╚Ťi ne├«ncercate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.
O scrisoare deschis─â    Spre cine? jpeg
O scrisoare deschis─â... Spre cine?
În compoziţia credinţei de tip ÎPS Teodosie nu intră nici fir de grijă faţă de semenii care nu i se alătură.
Trump vs Biden ÔÇô va recunoa╚Öte cineva? jpeg
Trump vs Biden ÔÇô va recunoa╚Öte cineva?
Una dintre cele mai importante tradi╚Ťii ale democra╚Ťiei americane este ├«n pericol: recunoa╚Öterea ├«nfr├«ngerii.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Oglinzi
Mie ├«mi r─âm├«ne ag─â╚Ťat de creier cuv├«ntul ÔÇ×doamn─âÔÇŁ, pe care el ├«l spune ├«ntr-un fel ap─âsat ╚Öi solemn.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
Cred că s-au săturat și ei...
Ruptura ├«n societatea american─â este at├«t de mare ├«nc├«t cele dou─â triburi nici m─âcar asupra condamn─ârii violen╚Ťelor de strad─â nu au mai c─âzut de acord.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
USL, un zombi care încă bîntuie
L─âsa╚Ťi USL ├«n pace! E o amintire ur├«t─â, o gre╚Öeal─â pe care foarte pu╚Ťini au evitat-o.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Seinfeld Forever
Aș recomanda o cură de Seinfeld oricui simte că se ia prea în serios.
ÔÇ×Lua╚Ťi l acas─âÔÇŁ jpeg
Să fii în gîndul cuiva
E greu de primit acest dar nesperat ca cineva s─â ne plac─â exact pentru ceea ce s├«ntem: cu e╚Öecurile, fricile, nesiguran╚Ťele noastre.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.