COVID. Valul patru!

27 iulie 2021
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Acum cîteva zile, am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...” Am stîrnit o dezbatere intensă, în care m-am implicat ici-colo, dar pe care am urmărit-o în totalitate, cu interes crescînd. Nu neg, am căutat-o cumva. Invocînd numele doctorului Anthony Fauci știam că voi stîrni furiile prietenilor conservatori. Am avut dreptate. N-au întîrziat reacțiile de genul: „Păi, te uiți în gura lui Fauci, nu știi cine este?” Știu bine cine este. Dr. Fauci este exact exponentul problemei imense pe care o avem înaintea celui de-al patrulea val COVID. El personifică la modul cel mai pur ideologizarea luptei cu COVID-19. El a încetat să mai fie medic, dacă prin medic înțelegem un om pentru care sănătatea publică e deasupra politicii. Dar continuă să fie medic, ba chiar foarte respectat de mulți oameni, într-o lume în care otrava ideologică a devenit aer normal.

Cînd jurnalismul este activism și recunoaște cu mîndrie asta, cînd magistratura a devenit activism și recunoaște cu mîndrie asta, cînd profesoratul a devenit activism și recunoaște cu mîndrie asta, de ce să fi rămas medicina ferită de activism? Ideea marxist-leninistă de bază („totul are caracter de clasă”) a învins! Avem expresii noi și trendy pentru asta: post-adevăr, adevăr plural, fapt alternativ etc. Dar ideea, în toată brutalitatea ei, este cvasiunanim acceptată. Alde Foucault și Derrida aveau dreptate că nu poți în nici un fel deosebi factualul de axiologie – faptele ni se relevează în funcție de valorile noastre. Înțelegem fenomenul COVID în ansamblul său (virus, contagiune, boală, tratament, vaccin, măsuri administrative – tot ce e legat de COVID!) în funcție de valorile noastre și nu altfel. Pretenția de științificitate stîrnește rîsul, azi. Cum de am ajuns aici? Iată ce ironie ne joacă pronia: exact cei care au injectat în mintea recentă ideile de mai sus sînt cei care cer lumii să accepte obiectivitatea științei privitor la COVID, exact cei care ne-au zdrobit cu relativitatea adevărului, cu competiția între adevăruri (adevărul meu corect vs. adevărul tău învechit și asupritor), exact cei care împing activismul în orice e omenesc, de la poezie la sex, de la lectură la muncă, de la joacă la durere și disperare, cer acum lumii să asculte smirnă de știință. Smirnă? Păi, tocmai ne-ați spus ce bine face omul că se revoltă! Știință? Care știință? Cea a doctorului Fauci sau cea a nobeliardului Luc Montagnier? Cum de am ajuns să avem mai multe științe? Nu știu, întrebați-i pe ei. Ei sînt deștepții lumii...

La un an și ceva de la primul val, astăzi știm, desigur, mult mai multe despre virus, boală, tratamente și vaccin. Dar tot ce știm, în sumă, este un bagaj contradictoriu, căci tot ce știm e suma a ceea ce știu cele două mari felii de societate, așezate în tranșeele ideologice deja adînc săpate.

Progresiștii știu că e nevoie de vaccinare totală – ultimul studiu britanic spune clar asta! Ei cred că e nevoie de măsuri de protecție (mască, distanțe, număr limitat de persoane în incinte etc.), de disciplină și de conformare. Nu-i ironic că tocmai progresiștii cer disciplină, conformare, ascultare și, la nevoie, impunerea lor prin forța statului? În formă radicală, avem de-a face cu transformarea îngrijorării în spaimă și, în consecință, cu un exercițiu de ură împotriva celor care nu se supun. Iarăși, e uimitor că tocmai progresiștii îi detestă pe cei care nu se supun!

Conservatorii știu că vaccinul nu își face treaba (se îmbolnăvesc și cei vaccinați, nu-i așa?, lasă studiul britanic, uite studiul din Israel!) și că măsurile de protecție sînt și ele inutile sub aspect sanitar (dacă e să te îmbolnăvești, te îmbolnăvești și gata, au mai fost boli pe lume, trecem și peste asta!). Conservatorii știu că rostul acestor măsuri este eradicarea libertății și introducerea masei într-un model de sclavie confortabilă, în care stăpînii sînt coloșii IT și Pharma ori ceva miliardari sonați de propria lor avere și putere, care ne sug resursele și ne disciplinează mințile după cum vor. Scopul nu mai e ca în nazism, adică crearea unei rase pure prin eliminarea celorlalte rase, nici ca în comunism, adică realizarea Paradisului clasei muncitoare așezat pe Iadul celorlalte clase, ci uniformizarea unei mase de consumatori, tot mai vulnerabili, mai bolnavi și mai îndobitociți. Nu-i ironic că tocmai conservatorii, cei care în mod normal susțin conformarea și disciplina, cer acum nesupunere și revoltă?

Am reflectat în ultimele luni la această interesantă răsturnare de roluri și vă îndemn s-o faceți și dumneavoastră. Nu știu dacă așa vom afla mai multe despre unii sau despre alții, dar știu că așa vom afla mai multe despre adîncurile naturii umane și despre modul în care ideile noastre apar, se schimbă și dispar. Și nu e puțin lucru!

Revenind la COVID, observ că dacă în valurile precedente disputele dintre oamenii cu păreri/credințe opuse se  legau de ce se știe și ce nu se știe privitor la fenomenul COVID (vă amintiți, problema majoră care apărea în orice dialog era ce specialitate are opinentul și ideea de bun simț era că numai „specialiștii” să vorbească!), la valul al patrulea chestiunea e depășită. Acum ne vom înfrunta pe credințe și încăpățînări, vor ieși la iveală toate suspiciunile pe care le avem unii față de alții, ne vom etala toate resentimentele fie în numele „vieții” (fabulos, cei care susțin avortul și eutanasia apără viața!), fie în numele „libertății”( fabulos, cei care antipatizează manifestările excentrice, provocatoare, privesc cu suspiciune individualitatea piezișă și minoritatea „scandaloasă” apără libertatea!). Iar deruta și neîncrederea se vor perpetua, printre altele, pentru că și comunitatea de specialiști este la fel de divizată ca societatea. Cum de știu asta? Priviți la acest fenomen: procentul uriaș de personal medical, nu doar din România, ci din toată lumea civilizată, care nu s-a vaccinat. Asta arată că și în mințile acelora dintre noi care știu cel mai mult despre COVID circulă exact aceleași idei ca și prin ale noastre, non-medicalii, ca să zic așa.

Ce anume poate să dividă într-o asemenea măsură deopotrivă pe experți și pe nepricepuți, după aceleași linii și aproape în aceleași proporții? Un singur lucru: ideologia.

P.S. Poate vă întrebați de unde am eu legitimitatea să încerc un discurs echilibrat și dilematic în materie de COVID? Am și o dovedesc. Sînt un conservator fericit că e parte a Bisericii Ortodoxe, care s-a vaccinat cît de repede a putut și crede că vaccinul este parte importantă a soluției la această pandemie. La liturghie merg la două biserici, cînd la una, cînd la alta, iar o vastă majoritate dintre cei care merg acolo s-au vaccinat și poartă măști. Inclusiv preoții. În general, îi îndemn pe toți cei din jur să se vaccineze, port mască în spații închise și mă țin departe de aglomerații.

În același timp, mă enervează la culme și nu mă pot împăca niciodată cu activismul sanitar al progresiștilor și cu pornirile lor de a discrimina între vaccinați și nevaccinați, de a închide tot. Am polemizat de la bun început cu fanii lockdown-ului și am spus public, în mijlocul isteriei din primăvara trecută, că acel puseu civic  (#stauacasă) este o idioțenie care ne costă enorm, mult mai mult decît ne-ar fi costat o înfruntare rațională și prudentă a primului val. Și azi cred la fel. Și mai cred că am învățat ceva din acel episod de groază, așa că n-o să-l repetăm. Simplul fapt că toată lumea a ajuns la concluzia că nu e bine să-l repetăm, mă satisface și-mi arată că, totuși, rațiunea învinge, pînă la urmă, chiar și mințile care se pretind raționale J.

Crezînd în Dumnezeu, cred că încercarea COVID are un sens cu mult mai înalt decît o simplă pandemie care pune la încercare secțiile ATI din spitale și capacitatea administrativă a guvernului de a distribui un vaccin. Prea e tare ce trăim ca să fie vorba doar despre atît!

Cred că știința și tehnologia sînt produse ale minunatelor daruri pe care Dumnezeu le-a pus în om, anume rațiunea și imaginația, după cum cred că unul dintre cele mai importante produse ale acestor daruri este total batjocorit azi: discernămîntul. Excesul fascinant de rațiune & imaginație prin amorțirea discernămîntului e rețeta răului în ziua de azi, cred. După cum cred că, uneori, „gura păcătosului adevăr grăiește” – cazul postării pe care am evocat-o la început. Am văzut multe situații în viață în care cele mai detestabile persoane, oameni aproape abominabili, au avut dreptate. Nu pot să uit ceea ce m-a învățat propria mea viață.

Și dacă tot am adus vorba despre experiența mea de viață: am văzut cu ochii mei ce poate face ideologia din mintea slabă a omului, și de aproape, și de departe.

Așa că, da, am legitimitatea să scriu aceste rînduri și-mi permit chiar mica vanitate de a crede că ele spun ceva esențial. Mulțumesc.

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.

Parteneri

shutterstock 1352925575 jpeg
Povestea Castelului Sturdza din Miclăușeni care a supraviețuit războaielor și comunismului
Pe colinele molcome ale Moldovei, la limita dintre județele Neamț și Iași, pe teritoriul comunei Butea, se ascunde în pădure o bijuterie arhitecturală unică: un castel neogotic ale cărui ziduri au rezistat în ciuda războaielor, invaziei sovietice, incendiilor și comunismului.
calarasi finantare pentru reabilitarea sistemului de irigatii foto anif.ro
INTERVIU Cum ar deveni eficiente și sustenabile vechile sisteme de irigații din comunism: „Pot fi combinate cu diverse tehnologii specifice”
Cu peste 20 de ani de experiență internațională practică în facilitarea dezvoltării și implementării politicilor privind resursele și serviciile de apă în țări subdezvoltate, Håkan Tropp explică pentru „Weekend Adevărul” cum pot fi eficiente sistemel de irigații existente.
Abdulrazak Gurnah foto AFP jpeg
Abdulrazak Gurnah, Premiul Nobel pentru Literatură: „Ce ironie profundă că tocmai politicienii cu părinți imigranți închid ușa țării pentru noii imigranți“
Marele scriitor Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a acordat un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul”, interviu în cadrul căruia a vorbit și despre cum a fost pentru el la început scrisul un act privat de terapie.
cancer Colorectal
Cancerul asociat cu abuzul de antibiotice în unele studii științifice. Motivul
Cel mai frecvent tip de cancer în România este cancerul colorectal, care include atât cancerul de colon, cât și pe cel de rect. Cunoașterea factorilor de risc este esențială.
Wim Hof Sursa facebook jpg
Cinci remedii naturale pentru astenia de toamnă, recomandate de Wim Hof. Efectul surprinzător al muzicii
Starea de spirit tot mai scăzută și sentimentele de anxietate mai intense pe măsură ce zilele se scurtează iar soarele își pierde puterea ar putea fi semne ale asteniei de toamnă. Efectele acesteia pot fi diminuate în mod natural.
Fabrica Autoturisme din Timișoara FOTO Facebook/ Catalog Lastun Dacia 500 Club
Aberația industriei auto comuniste, încropită într-o fabrică de cuști de animale. „Mercedes și BMW ar fi dat orice să-i oprească producția”
La sfârșitul anilor 80, pe porțile unei fabrici din Timișoara ieșea una dintre cele mai caraghioase mașini din întreaga istorie a industriei auto: Lăstunul. Aceste mașini erau destinate clasei muncitoare din România socialistă și erau parodiate inclusiv în acei ani.
Studenți USV Iași jpeg
Ajutor nesperat pentru elevi și studenți. Cei care învață în străinătate vor beneficia de asigurare medicală fără plata contribuției la stat
Este oficial! Elevii, studenţii şi studenții doctoranzi care urmează cursurile școlilor și universităților din străinătate vor beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuțiilor.
Inundaţii Bucureşti FOTO Inquam Photos Liviu Florin Albei
INTERVIU Cum pot fi prevenite inundațiile din mediul urban: de la „orașele-bureți” la asigurările de locuințe
Directorul general interimar al Institutul Internațional pentru Apă din Stockholm (SIWI), Håkan Tropp, explică pentru „Weekend Adevărul” modul în care poate fi evitată inundarea străzilor din orașe în perioadele ploioase.
bacalaureat jpg
Bacalaureat 2025, sesiunea din iarnă. Cum se va desfășura examenul de evaluare a competențelor lingvistice la Limba română
În perioada 27-31 ianuarie 2025, elevii claselor a XII-a vor susține probele de evaluare a competențelor lingvistice la Limba română și Limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat.