Eu cum pot să ajut?

14 martie 2022
Eu cum pot să ajut? jpeg

Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare. Războiul a început lîngă noi de zile nu foarte multe, dar extrem de lungi și cu toții am trecut, repetat, printr-un carusel întreg de stări. Pe unele, nici nu știam că le putem avea.

Mi-am petrecut prima săptămînă cu ochii la știri și la cei care, folosind rețelele de socializare, puneau cap la cap resurse, bani și planuri de acțiune. Încercam să înțeleg cum se organizează un flux de donații, de ce este nevoie, cînd, unde, ce se întîmplă cu ele mai departe și cum se poate ajuta cu adevărat. Între timp, imaginile au devenit tot mai copleșitoare, informațiile tot mai greu de dus, oamenii care au trecut granița, cu copii mici și animale în brațe, din ce în ce mai mulți și mai îngroziți.

Pe Mădălina Preda o știam de multă vreme indirect, cum se întîmplă des în era comunicării digitale, îmi aminteam că a lucrat ani buni în televiziune și că are tot felul de proiecte ca professional organizer, adică un fel de specialist în planificare și organizare. Am văzut la ea pe Instagram că se ocupă de transporturi de haine, alimente, produse pentru mame și bebeluși trimise atît în Ucraina, cît și la diverse centre din București care cazează refugiați. În fiecare zi, Mădălina face o listă precisă cu necesarul din acel moment, cu destinația transportului în pregătire și ora plecării mașinii, iar oricine poate rămîne o vreme la depozit pentru a ajuta la sortat și împachetat e mai mult decît binevenit.

În noaptea de sîmbăta spre duminica trecută, la 02:30, urma să plece un nou transport la Isaccea pentru care era nevoie în principal de haine, încălțăminte și produse de igienă pentru bărbați, pături, pilote și perne, conserve, supe, ceai și, mai ales, cîteva cuptoare cu microunde și fierbătoare de apă. Așa, cei din vamă, unde este foarte frig, pot avea și o masă caldă.

mada jpg jpeg

Inițial, Mădălina a decis să se implice cazînd în casa părintească, rămasă goală, trei ucrainence cu cei șase copii. Soții lor sînt încă undeva în Cernăuți, iar ele au venit cu gîndul de a rămîne și de a-și face un rost aici. A început prin a strînge scutece, creme, hrană și alte produse pentru bebeluși și a le trimite la centre care cazau refugiați, apoi apropiați ai ei și ONG-uri au văzut de ce este nevoie și au ajutat. Mădălina a continuat cu alimente și haine, trimise atît în București, cît și în Ucraina, cu Crucea Roșie sau direct prin vamă, inclusiv la spitale de unde primește liste cu necesarul - de la alimente la medicamente și instrumente medicale. În numai două săptămîni, au ajuns de la ea transporturi în vămile Isaccea, Albița, Siret, Sighet, Halmeu. 3,5 tone de produse au fost trimise și preluate și de Mănăstirea Bănceni, în Ucraina, aproape de granița cu noi, loc de cazare pentru sute de ucraineni, adulți și copii.

pampers jpg jpeg

Sîmbătă la prînz, caut depozitul pe care-l coordonează Mădălina și povestesc cu șoferul de taxi despre golirea bruscă a rafturilor cu ulei din supermarketuri. Intrăm din greșeală pe la bariera de ieșire și trebuie să ne întoarcem, împreună cu alte două mașini. Sper să fi venit cu donații, gîndesc cu voce tare, iar șoferul îmi spune că s-a înscris și el pe site-ul Guvernului pentru a caza o familie de ucraineni cu un copil. Are o fetiță cu suficiente jucării.

De la intrare, sînt afișate pe pereți liste foarte clare cu ora la care pleacă transportul și unde, ce trebuie să conțină, felul în care vor fi grupate produsele. Toate cutiile și sacoșele au etichete pe care scrie explicit ce e înăuntru, în română sau engleză și neapărat ucraineană. Sînt eliminate, pe cît posibil, cutiile și ambalajele care fac ca produsele să fie mai dificil de manevrat. Mădălina repetă zilnic, pentru donatori, ce alimente sînt de preferat: conservele de carne, pateu, pește, legume, supele instant, batoanele de ciocolată sau cereale, biscuiții de orice fel. De evitat borcanele și alte recipiente din sticlă. Separat se ambalează pachetele cu zahăr, paste, orez, ceai, cafea.

În alt colț, se sortează hainele și încălțămintea, iar sacii sînt închiși numai după ce se scrie pe ei conținutul, sexul, vîrsta, mărimea. Pe un perete întreg sînt scutecele, pe numere, laptele praf și produsele pentru bebeluși. În altă parte, produsele de igienă și cele pentru curățenie. Oamenii vin, în special spre finalul zilei, aduc sacoșele, întreabă dacă mai pot ajuta și mulți rămîn. Învață să sorteze, să scrie etichete, să pregătească coletele. Cei mai mulți află de Mădălina de pe Instagram și de la prieteni. A avut supriza să vină și cetățeni străini care nu vorbeau română și voiau să fie de folos cumva.

donatii jpg jpeg

La etaj sînt medicamentele și aparatura medicală. De toate se ocupă Mihaela, paramedic voluntar, care se pregătește să dea examen la medicină militară. A venit să se ofere să o ajute pe Mădălina pentru că, la data începerii războiului, sora ei se afla încă în Ucraina și așa se simțea mai aproape de ea. Fiecare cutie are deasupra o listă - analgezice, antiinflamatoare injectabile sau comprimate, medicamente și siropuri pentru copii, vitamine și suplimente alimentare, perfuzoare, branule, seringi, instrumentar chirugical, dezinfectanți. Îmi arată două tipuri de kit-uri pe care le pregătește pentru transportul din acea noapte. Unul pentru nașteri, cu oxigen pentru copii și instrumente pentru posibilele complicații. Cea mai mică mască pentru bebeluși are o treime din palma mea. Al doilea kit este pentru operații. Aud cuvinte ca soldați, front, răni, văd trusele pregătite pentru femeile care vor naște în buncăr și fiecare dintre ele este un apel de la realitate, ca un sloi pe șira spinării. Toate sînt cumpărate din donațiile în bani, iar Mihaela încearcă să împartă fiecare sută de lei cum poate mai bine. Insulina o trimite la gheață, în două cutii. Îmi mărturisește că prima dată cînd a reușit să o facă să ajungă la destinație a plîns, atît ea, cît și șoferul care a transportat-o.

kit jpg jpeg

Pe lîngă transportul de la 02:30, Mădălina a mai reușit să facă rost de două mașini, prin doamna din vamă cu care ține legătura și care a apelat la doi prieteni. Unul venea tocmai din Tîrgoviște și i s-a defectat mașina pe drum. Asta este, de fapt, principala problemă: transportul pînă la graniță. Se face cu voluntari, dar au și plătit benzina cînd n-au avut încotro. Totul e să găsească pe cineva cu o dubă dispus să ajute – încărcarea produselor se face în cîteva minute.

Voluntarii strîng scutecele pe numere în cutii mari, cu etichete, și sortează donațiile care vin – ce e mai greu, în sacoșe, ce e mai ușor, în cutii, orezul cu pastele, nucile cu fructele uscate, pastele de dinți scoase din cutia de carton, iar batoanele din pungi. Printre ei, Răzvan, absolvent de Politehnică care predă robotică copiilor din afterschool, sau Vlad, care face gimnastică sportivă cu copiii, sau prietenul Mihaelei, tot paramedic, venit din provincie s-o ajute să-și pregătească cutiile. Mădălina le răspunde la întrebări și le atrage atenția să nu amestece deșeurile rămase, în timp ce stă la telefon cu cei din vamă sau cu șoferii, se pregătește să plece să preia noaptea niște ucraineni de la Obor și să-i ajute cu găsirea unui loc de cazare, vorbește în engleză cu o refugiată cazată la vechiul loc unde se făceau donații să iasă să ia pachetele de la cei care ajunseseră acolo, neștiind de schimbarea sediului, postează pe Instagram date despre transport, situația din depozit, mesaje de mulțumire către voluntari și donatori.

A doua zi avea să ne anunțe că transportul a fost recepționat, descărcat și urcat spre destinație – Centrul Medical Regional Odesa și o maternitate unde se știa că e mare nevoie de aparatură. Și că tocmai a primit o cerere de mîncare de la un spital, pentru care făcuse deja o listă.  

voluntari jpg jpeg

Dacă vrei să ajuți și nu știi cum s-o faci într-un mod eficient, poți urmări asociații sau ONG-uri care au experiență în astfel de situații, care sînt în legătură cu oamenii din vamă și cu cei din Ucraina și știu de ce este nevoie și cînd. Au pe site-urile lor anunțuri cu centrele unde se pot face donații și natura lor, numere unde să suni dacă poți caza refugiați, conturi în care să depui bani special pentru Ucraina (pentru ce face Mădălina, contul este deschis la Fabrica de Fapte Bune) și apoi poți urmări felul în care au fost cheltuiți banii. Nu trebuie totuși uitat că ONG-iștii sînt și ei oameni, mulți cu serviciu și familie (Mădălina are patru copii, cel mai mic de patru luni), sînt multe ore pe teren, fac și partea birocratică, deloc ușoară, așa că uneori lucrurile durează. Mădălina nici n-a reușit să răspundă la mesajul prin care o întrebam cu ce pot să ajut și cînd ar fi mai bine să ajung la depozit, așa că m-am dus acolo pur și simplu. Cele mai multe lucruri despre felul în care le poți ajuta le afli la fața locului, de la un organizator sau un voluntar. Dacă ai cum să cazezi refugiați este util, oriunde te-ai înscrie, să specifici clar perioada, numărul de persoane, adresa, să lași un mod sigur de a fi contactat.

Dacă lucrezi într-o companie, poți strînge o sumă de bani împreună cu colegii și comanda produse de la un hipermarket care să le livreze direct la un depozit. Dacă știi limba ucraineană sau rusă, ajutorul tău este de neprețuit, în special la aeroport, în gări și autogări. Oamenii care vin nu ne cunosc limba, nici măcar nu pot citi anunțurile cu orarul de transport. Unii au nevoie de bilete, de acte pentru țara în care merg sau nu au acte deloc. Alții vor să rămînă în România, unde trebuie să-și găsească un loc unde să stea, un serviciu, o școală pentru copii. Sînt nevoiți, practic, să-și reconstruiască o identitate și e bine să fie preluați și ajutați de oameni care se pricep la așa ceva.

Sau, dacă nu ai cum să cazezi sau să donezi, poți fi voluntar într-un punct de primire sau centru de refugiați. Poți ajuta cu transportul. Poți transmite mai departe apeluri și inițiative în care crezi. Și poți vorbi despre asta. Nu neapărat zilnic, nu cu toată lumea. Există un război care este real și este lîngă noi. La fel ca în orice traumă, îngrijorare, neputință, frică, putem începe prin a discuta despre asta. Cu un om, sau doi, și așa ne creăm propriul sistem de suport. Și de acolo, încet, în timp, vine și vindecarea.

Foto: Anda Docea

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Alegeri fără zvîc. Pariem?
Poate că și pandemia a făcut ca alegerile parlamentare din acest an să fie un eveniment mai degrabă șters.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.