Speranţa Rădulescu

Publicat în Dilema Veche nr. 930 din 3 – 9 februarie 2022
Speranţa Rădulescu jpeg

Pe 21 ianuarie s-a dus din această viaţă Speranţa Rădulescu, etnomuzicolog cu sufletul, spiritul şi trupul. Cu toate trei căci – absorbită de studiul muzicii ţărăneşti – nici fizic nu se cruţa, nu şedea locului. Era mereu pe drumuri, în căutare, în ofensivă ca să culeagă ceea ce era muzică tradiţională încă vie, „în situaţie” autentică de performare prin satele şi urbele din ţară. Pe teren, la Muzeul Ţăranului, în mediile cele mai distinse din străinătate ale disciplinei, Speranţa era la fel de sagace: în aceeaşi măsură contaminant entuziastă şi ascuţit riguroasă în faţa obiectului ei de studiu. Îl cerceta, îl degusta, îi conserva cele din urmă manifestări, îl situa în durata şi pe harta muzicii balcanice. Îl oferea colegilor de profesiune şi publicului cu o bucurie savantă, cu un verb fin analitic, lămuritor, savuros. Nu m-aş mira dacă şi acum şi-ar continua cercetarea, înregistrînd vocile şi cîntările de dincolo.     

La fel ca moartea lui Horia Bernea, a Irinei Nicolau, moartea Speranţei Rădulescu m-a stupefiat, m-a „contrariat”. Cum se poate ca oameni aşa de proaspeţi şi de devotaţi în preocupările lor, cu un relief personal atît de viu, să nu ne mai facă parte de prezenţa lor? Speranţa era, ştiinţific şi uman, argint viu, stilet. Rafinată, decisă, pătrunzătoare în studiile ei, avea aceeaşi hotărîre, cîteodată cam tăioasă, în judecarea fenomenelor şi oamenilor. Necomplezentă faţă de vagul ori conformismul profesional, combativă, avea pasiunea muncii bine făcute. În acest domeniu, nu şovăia să ofere, să dialogheze, să lucreze în echipă, să formeze colegi mai tineri la Muzeul Ţăranului.

Cîteva amintiri: primele concerte de muzică ţărănească organizate de Speranţa la Muzeul Ţăranului în 1990, 1991, 1992. Cîntăreţii Ghinea Pega, Viorica Sandu, Vasile Soporan, alături de grupuri din Transilvania. Auzim voci şi texte cu ton aspru, „uscat”, parcă străvechi. Pe de altă parte, e muzica de nuntă şi ospăţ a tarafurilor din Clejani, din Mîrşa. Speranţa jubilează, comentînd inflexiunile izbucnite din gura ştirbă a lui Cacurică, jocul improvizaţiilor dezlănţuite,  virtuozităţile histrionice ale lui Neacşu care şi-a garnisit vioara cu un fir de păr de cal şi produce sunete neverosimile. Ne preia în entuziasmul ei unde gluma, observaţiile privind  comportamentul muzicanţilor, consideraţiile savante se amestecă firesc.

De Crăciunul lui 1990 străbatem în alai centrul oraşului cu colindătorii din Jilavele – Ialomiţa, un grup excepţional adus de Speranţa. Dintr-o căruţă modestă se împarte trecătorilor „Foaia de Crăciun”, concepută de Ioana Popescu şi manufacturată de noi toţi. Ritmul auster, lent, zgrunţuros al cîntării, însoţit de bubuit solemn de tobă, îi nedumereşte pe bucureşteni. Nu înţeleg ce e cu această arătare în mers, străină de peisajul familiar al oraşului. Grupul a ţinut să colinde şi la crucile din Piaţa Universităţii. Şi-a intonat acolo cîntecul straniu, pe care vuietul maşinilor nu l-a acoperit.

Asta era o idee dominantă a lui Horia Bernea şi a Irinei Nicolau, împărtăşită de echipa de antropologie culturală a muzeului. E nevoie ca fenomenul ţărănesc tradiţional (şi sunetul lui), neadulterate de cosmetizări ideologice ori de mode, să „iasă în stradă”, să fie puse în faţa publicului, să devină pentru el materie de înţelegere şi gustare.

Speranţa s-a bătut cu tenacitate pentru ca muzica de tradiţie orală să fie recunoscută în excelenţa şi fragilitatea ei. A studiat funcţiile, situaţiile de performare, modurile de cerere/receptare şi de transmitere ale acestei muzici. A analizat manevrele culturale care au minat-o şi au dus la cvasi-dispariţia ei: curentul, de la începutul secolului XX, al unei „muzici naţionale” care, în compoziţiile lui mediocre, ştergea reliefurile locale, apoi impostura comunistă a „Cîntării României” cu prelungirile ei persistente în „spectacolele de folclor”, în sfîrşit vulgarizarea ofertei şi a cererii actuale, manelizarea lor. S-a ocupat de continuităţile, în timp şi în spaţiu, care leagă această muzică de celelalte muzici din Europa răsăriteană ori centrală. Stau dovadă cărţile şi articolele ei, publicate în România şi în străinătate, singură ori în colaborare cu nume de prestigiu ale etnomuzicologiei (Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob, Laurent Aubert).

Pentru această muzică-patrimoniu, o muzică pe ducă, discreditată, în gustul public, de aluviunile menţionate şi de ignoranţă, Speranţa a făcut o importantă operaţie de salvare. Împreună cu cercetători formaţi de ea, a cules şi a editat materialul muzical în seria Ethnophonie. Publicată de MŢR şi de Fundaţia „Alexandru Tzigara Samurcaş“, Ethnophonie stă sub egida, nu numai grafică, a lui Horia Bernea. Invitat în 1990 de Andrei Pleşu, ca ministru al Culturii, să conducă noul muzeu, Horia Bernea nu a creat doar un eseu muzeal expresiv antropologic, îndemnînd la reflecţie spirituală, înnoitor ca muzeologie (recunoscut în 1996 prin distincţia europeană Museum of the Year Award). A creat şi o atmosferă aparte, unde plăcerea de a lucra trecea peste graniţele între instituţional şi privat. Începutul Ethnophoniei (1992) a avut acelaşi stil. Cum mijloace financiare nu prea erau, Horia Bernea a donat 100 de casete audio pentru primele înregistrări. Editate acum pe CD, zecile de titluri ale seriei sînt însoţite de prezentări cu farmec şi accent antropologic privind interpreţii, condiţia actuală a muzicii lor, funcţiile şi specificul pieselor înregistrate. Au versiuni traduse şi editate în mai multe limbi europene. Şi cîteva mari distincţii, printre care premiul Coup de Cœur al Academiei Charles Cross, în 2006 şi în 2020.

Ce credea Speranţa Rădulescu despre rostul seriei Ethnopohonie? Întîi că ea are de conservat un tip precis de muzică, prelevat direct „din terenul” variat al satelor: „Noi nu avem în vedere muzica populară pur și simplu, ci, conform criteriului nostru, muzica trebuie să exprime o identitate locală sau regională”. Apoi că muzica înregistrată e de o calitate pe care gustul comun  nu o va percepe, că ea nu va avea influenţă culturală în societatea mare. „Majorității românilor li s-a băgat în cap, cu vehemență, timp de 50 de ani, că folclorul autentic este acela difuzat la radio și TV. Că această muzică e mult mai plăcută decît ceea ce se poate auzi la țară – care muzică ar fi urîtă, grosolană și reprezentativă doar la nivel rudimentar... Cum am putea să presupunem că o mică serie de CD-uri va schimba ceva la o imagine construită de un regim național-comunist timp de 40-50 de ani?! Nu e așa simplu” (Grit Friedrich, discuţie cu Speranţa Rădulescu, Graphicfront, 2 iulie 2013).

Asta credea Speranţa. A lucrat totuşi cu încîntare douăzeci şi opt de ani, cu o stăruinţă imposibil de descurajat. Ştia ce muzică de patrimoniu conservă astfel. Tăioasă cum era în judecăţi, nu avea totuşi integral dreptate. Ethnophonie are preţuire şi faimă în rîndul publicului cultivat. Iar munca, stilul, prezenţa Speranţei aveau o calitate la fel de rară ca aceaa a muzicii care o pasiona.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: Speranţa Rădulescu (adevarul.ro)

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.