Andr├ę Scrima: scriitur─â ┼či c─âl─âtorie

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Andr├ę Scrima: scriitur─â ┼či c─âl─âtorie jpeg

├Ämi ├«ng─âdui s─â adaug la Dosarul recent al revistei ÔÇô at├«t de izbutit dedicat P─ârintelui Scrima ÔÇô o contribu┼úie. Ea prive┼čte rela┼úia ├«ntre oralitate ┼či scriitur─â care ├«l caracteriza. ├Ämbinarea celor dou─â poate spune ceva expresiv, cred, despre prezen┼úa lui Andr├ę Scrima, despre tipul lui de munc─â interioar─â, chiar despre stilul omului spiritual ├«n genere.

Am mai men┼úionat: de-a lungul anilor 1993-2000 i-am solicitat P─ârintelui Scrima o seam─â de texte pentru reviste culturale ori ┼čtiin┼úifice. ├Änregistram ceea ce era expunere direct─â, o redactam ┼či, dup─â etape de revizuire, textul era publicat. La originea textului se afla, a┼čadar, ├«ntotdeauna, solicitarea mea ┼či cuv├«ntul viu, pe loc desf─â┼čurat, al autorului. Am ├«ngrijit de asemenea volumul Timpul Rugului Aprins, n─âscut ┼či el ca r─âspuns la o propunere: cea a filozofilor Andrei Ple┼ču ┼či Virgil Ciomo┼č ca p─ârintele Scrima s─â evoce grupul de la Antim. ├Än ÔÇ×LiminarÔÇŁ, el a ┼úinut s─â precizeze felul cum i-a cunoscut pe cei doi, cum s-a n─âscut volumul.

Mi-a devenit astfel evident─â o tr─âs─âtur─â a produc┼úiei spirituale ┼či intelectuale a lui Andr├ę Scrima, care mi-a fost confirmat─â din plin c├«nd am organizat Arhiva Andr├ę Scrima de la Colegiul Noua Europ─â ÔÇô Institut de studii avansate din Bucure┼čti. Aproape toate, dac─â nu chiar toate textele lui s├«nt r─âspunsuri la solicit─âri: academice ┼či/ori spirituale, publice ori private. Foarte multe dintre ele rezult─â din ├«nregistr─âri ┼či transcrieri realizate de interlocutori sau auditori. Spunea chiar el c─â nu produsese vreodat─â un text ├«n postura de autor care concepe, autonom, o lucrare. Nu f─âcuse o list─â a lucr─ârilor ┼či publica┼úiilor lui. Creativitatea lui devenea discurs mai ales ├«n rela┼úie cu cel─âlalt, solicitat de cel─âlalt. A┼č spune chiar ├«n fa┼úa celuilalt.

┼×i, de multe ori, Andr├ę Scrima ┼úinea s─â prefa┼úeze textul tip─ârit cu detalii privind originea lui oral─â, interlocutorii care i l-au solicitat, contextul ├«n care a ap─ârut, traseul textului p├«n─â la publicare. De ce at├«tea preciz─âri, de ce o at├«t de minu┼úioas─â ÔÇ×punere ├«n cadruÔÇŁ? m-am ├«ntrebat nu o dat─â ├«n fa┼úa acestor pasaje introductive. Mi se p─âreau ciudate, de un excesiv accent pe persoana proprie. Dar nu putea fi doar at├«t. P─ârintele Scrima avea, e drept, cochet─ârii, afect─âri, autoadmira┼úie. Dar, ├«n chestiunile spirituale, primau, la el, o rigoare ┼či un devotament, a┼č spune transindividuale. A┼čadar de ce at├«ta insisten┼ú─â ├«n a descrie circumstan┼úele de produc┼úie a textului?

Poate pentru a-i pune ├«n eviden┼ú─â calitatea de ÔÇ×evenimentÔÇŁ. Un eveniment nu pe linie simplu cultural─â, ci unul care ├«┼či c─âuta locul sub o lumin─â mai ├«nalt─â. Un eveniment la care vorbitorul, interlocutorii, asisten┼úa erau fiecare, ├«n felul lor, p─ârta┼či, ├«n care to┼úi erau cuprin┼či.

Ce tr─âs─âturi avea ÔÇ×evenimentulÔÇŁ, potrivit nota┼úiilor cu care Andr├ę Scrima ┼úinea s─â-l ├«nso┼úeasc─â? Era ÔÇ×provocatÔÇŁ, r─âspundea unei preocup─âri a celuilalt. Apoi, consta ├«ntr-un discurs direct, nepreg─âtit altfel dec├«t prin ceea ce adunaser─â, ├«n vorbitor, de-a lungul vremii, reflec┼úia, medita┼úia, experien┼úa. Se petrecea ├«ntr-un ÔÇ×acumÔÇŁ al ├«nt├«lnirii, unde putea interveni ┼či o alt─â instan┼ú─â, chemat─â tocmai de preocuparea celor reuni┼úi. ├Än sf├«r┼čit, ÔÇ×evenimentulÔÇŁ era atent situat: ap─ârea la ├«ncruci┼čarea unor drumuri, poate a unor destine. Andr├ę Scrima, c─âl─âtorul, ├«nt├«lnea al┼úi oameni sensibili la tema c─âl─âtoriei, c─âl─âtori poten┼úiali sau abia porni┼úi la drum sau colegi pe drumuri convergente. Nu ├«nt├«mpl─âtor, el evoca adesea c─âl─âtori spirituali din alte epoci, filia┼úii de itineran┼úi, ├«n a c─âror linie se insera, pe care ├«ncerca, poate, s─â o transmit─â, s─â o prelungeasc─â.

Am insistat at├«t pe oralitatea produc┼úiilor lui, ├«nc├«t s-ar putea crede c─â scriitura era, pentru el, ne├«nsemnat─â. Or lucrurile nu st─âteau deloc a┼ča. S-au p─âstrat ├«n Arhiva Scrima de la NEC nenum─ârate noti┼úe manuscrise. Scria pe caiete, pe agende, pe file, pe plicuri, pe ┼čtraifuri de h├«rtie, pe programe de colocvii, pe cartoane de invita┼úii, pe margini de jurnal. Fixa astfel o idee, un poem, o rug─âciune, o expresie izbutit─â, un eveniment interior, o tem─â. Exist─â note dezvoltate, lungi de c├«teva pagini, ├«n care scrisul e lizibil, ordonat pus ├«n pagin─â, unde expunerea e bine ├«nl─ân┼úuit─â, organizat─â. Pe l├«ng─â ele, exist─â alte noti┼úe, mai cu seam─â din a doua parte a vie┼úii, care ajung p├«n─â la indescifrabil: s├«nt arunc─âturi de grafie col┼úuroas─â, ca ┼či cum sensul care i-a ap─ârut ar fi fost prea subtil (prea tainic?) ca s─â poat─â fi pus clar ├«n scris. ├Än altele, scriitura se ├«ncalec─â, trece printre ┼či peste alte r├«nduri deja scrise, devenind un h─â┼úi┼č de ne├«n┼úeles pentru altcineva dec├«t autorul ei. Sluje┼čte doar ca ÔÇ×urm─âÔÇŁ a unui eveniment intelectual? E doar marcajul unui ├«n┼úeles care nu se las─â extras de la locul lui, din interioritate, unde e luminos? E ├«ncercarea febril─â de a expune nodul str├«ns al unui g├«nd?

├Än fa┼úa masei de scriitur─â, at├«t de divers─â ca grafie, suport ┼či stil, trebuie s─â accep┼úi c─â ea exprim─â ceva foarte propriu lui Andr├ę Scrima: un act ne├«ncetat de ruminatio intelectual-spiritual─â.

Cum se ┼čtie, ruminatio e un termen cu mare trecere ├«n mediul contemplativ medieval: ├«nsemna a ÔÇ×rumegaÔÇŁ, a ÔÇ×mestecaÔÇŁ ├«ndelung, continuu, cuv├«ntul divin pentru ca el s─â-┼či exale sevele, savoarea, sensurile, iar ele s─â p─âtrund─â ├«n fiin┼ú─â, s─â o hr─âneasc─â ┼či s─â o transforme. Iar aceast─â ├«ndeletnicire cu ÔÇ×mistuireaÔÇŁ cuv├«ntului ┼či a tematicii spirituale e foarte veche, e proprie tuturor tradi┼úiilor. E, cred, potrivit s─â o avem ├«n vedere atunci c├«nd ├«ncerc─âm s─â g─âsim rostul scriiturii la Andr├ę Scrima. Nu vreau s─â spun c─â, ├«n ceea ce ├«l prive┼čte, scriitura ar epuiza atitudinea ÔÇ×ruminativ─âÔÇŁ fa┼ú─â de tematica spiritual─â. Aceast─â atitudine era ├«nsu┼či modul lui de a fi. Scriitura era doar un suport, un exerci┼úiu, una dintre practicile de cercetare/descoperire/maturare a cunoa┼čterii. Scrisul ajuta reflec┼úia, ├«nt├«lnea verticala inspira┼úiei, marca urm─ârirea pistelor de sens.

├Änc─â ceva. Multe dintre scrierile r─âmase de la Andr├ę Scrima s├«nt interpret─âri de texte. Prin hermeneutica lor, el merge pe urmele altor c─âl─âtori, le expliciteaz─â traseul, ├«l asum─â, ├«l prelunge┼čte, ├«l comunic─â. ├Än aceast─â cheie a itineran┼úei atrase de Dumnezeu se desf─â┼čoar─â ÔÇ×lectura hermeneutic─âÔÇŁ a Scrisorii P─ârintelui Ioan cel Str─âin, ├«n Timpul Rugului Aprins. Exist─â acolo chiar o men┼úiune precis─â: ÔÇ×├Ämi spuneam, ├«nc─â de pe atunci (din vremea Antimului, n.m., A.M.) c─â P─ârintele Ioan c─âl─âtore┼čte cu Filocalia, dar ┼či cu Pelerinul rus a┼ča cum acesta c─âl─âtorea cu FilocaliaÔÇŁ. Pelerinul rus ┼či P─ârintele Ioan cel Str─âin c─âl─âtoreau cu textele antecesorilor, dar c─âl─âtoreau mai ales prin ele, cu ajutorul lor.

Stilul de discurs ┼či de scriitur─â al P─ârintelui Scrima ┼úine, ┼či el, de acela┼či regim al itineran┼úei. Nu f─âcea el astfel prezent un model foarte vechi de ├«nt├«lnire, de ÔÇ×trecereÔÇŁ a cunoa┼čterii spirituale? Suger├«nd astfel un mod ├«n care tradi┼úia r─âm├«ne vie, ├«ntr-o trecere fertilizant─â.

(extras din contribu┼úia la un viitor num─âr al Revistei de studii ecumenice ÔÇô Sibiu, dedicat lui Andr├ę Scrima, realizat ├«n colaborare cu Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Rom├óne)

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.