Poate fi studiul religiilor pacificator?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 909 din 9 ÔÇô 15 septembrie 2021
Poate fi studiul religiilor pacificator? jpeg

De cur├«nd a avut loc la Pisa cea de a 18-a Conferin┼ú─â a Asocia┼úiei Europene pentru Studiul Religiilor. Tema ei a fost, recurg├«nd la un termen des auzit ast─âzi, Resilient Religion. Era vizat─â capacitatea religiei de a se adapta, din interior ┼či f─âr─â distorsiuni, unor condi┼úii ┼či provoc─âri noi, fie c─â e vorba despre forma ei institu┼úional─â ori de reflec┼úia doctrinar─â, de comunitate ori de tr─âirea personal─â a credin┼úei. Potrivit organizatorilor, o religie ├«┼či dovede┼čte ÔÇ×rezilien┼úaÔÇŁ ├«n m─âsura ├«n care constituie ÔÇ×un instrument puternic de reac┼úie fa┼ú─â de situa┼úii dificile ┼či de stabilire a rela┼úiei cu sacrul gra┼úie colabor─ârii ├«ntre aspectul spiritual, luciditatea reflexiv─â, empatie ┼či emo┼úiiÔÇŁ. Fenomene din orice epoc─â ┼či din orice spa┼úiu religios au fost tratate ├«n sec┼úiunile conferin┼úei.

Daniela Dumbrav─â ┼či Bogdan T─âtaru-Cazaban, de la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Rom├ón─â), au propus o sec┼úiune dedicat─â colegialit─â┼úii religioase organizate ├«n act de ripost─â fa┼ú─â de o situa┼úie conflictual─â acut─â, anume r─âzboiul civil din Liban ÔÇô fenomen cu at├«t mai dezagregant, mai greu de influen┼úat cu c├«t mediul libanez e ├«nc─ârcat de pluralism religios ┼či cultural, pe l├«ng─â o istorie ├«ndelungat─â, bogat─â ├«n str─âluciri, crize ┼či rupturi.

Teritoriu prestigios al lumii antice (fenicienii, mari cor─âbieri ┼či negu┼ú─âtori, ├«ntemeietorii Cartaginei, au creat un alfabet din care deriv─â cel grec), ┼úinut puternic prezent ├«n imaginarul biblic, Libanul e un loc unde istoria, culturile, domina┼úiile se perind─â de mii de ani, l─âs├«nd amprente care ├«i dau o ÔÇ×complexitate cvasi-insolubil─âÔÇŁ, dup─â expresia P─ârintelui Andr├ę Scrima care i-a fost oaspete treizeci de ani (1959-1989), ca inspirator al comunit─â┼úii monahale ortodoxe de la Deir-el-Harf ┼či profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Religioase a Universit─â┼úii Saint-Joseph din Beirut.

Deja cetate veche, Beirutul avea ├«n vremea Imperiului Roman o faimoas─â ┼čcoal─â de drept, spre care se ├«ndrepta viitorul sf├«nt Grigore Taumaturgul, ├«nainte ca Origen s─â-l atrag─â spre studiul sacru ┼či via┼úa cre┼čtin─â. Bizantinii ┼či otomanii au fost urma┼úi aici de occidentali, care au imprimat ┼ú─ârii o modernitate remarcabil─â, dar acut inegal─â. Complexitatea religioas─â e ┼či mai spectaculoas─â: cre┼čtini care, din primele secole, s├«nt nedesprin┼či de Scaunul roman (maroni┼úii), al─âturi de alte confesiuni catolice, comunit─â┼úi cre┼čtine r─âs─âritene de surs─â nebizantin─â ┼či bizantin─â, comunit─â┼úi musulmane, sunnite ┼či ┼čiite ├«n principal, la care se adaug─â druzii. Geopolitic, Libanul actual e un teritoriu al crizelor ├«n cascad─â: instalarea grupurilor ┼či a Autorit─â┼úii Palestiniene, domina┼úia sirian─â, conflictul cu Israelul, acum scurgerea emigran┼úilor din Siria devastat─â s├«nt presiuni care se adaug─â celor interne: sl─âbiciunea statului ├«n fa┼úa fac┼úiunilor identitar religioase, dezastrul exploziei din 2020 ┼či, chiar ├«n acest moment, criza financiar─â cu consecin┼úe aspre, de lips─â/specula┼úie a combustibilului ┼či a medicamentelor.       

P─ârintele Scrima evoca, melancolic, bog─â┼úia cultural─â, uman─â, economic─â a Libanului dinainte de r─âzboi. ├Än 2006, c├«nd l-am vizitat, Beirutul amesteca ruinele ┼či str─âlucirea: urme antice, terenuri vagi, cartiere cochete doldora de via┼ú─â, case bombardate, zg├«rie-nori, printre biserici ┼či moschei.

Cam acesta e terenul unde se situeaz─â fenomenul propus pentru studiu ├«n sec┼úiunea ÔÇ×Construirea rezilien┼úei de c─âtre creatori de pace musulmani ┼či cre┼čtini ├«n timpul r─âzboiului civil libanez (1975-1990)ÔÇŁ. Tem─â bine aleas─â, de vreme ce se ocup─â de un caz nelimitat la aria rom├óneasc─â, ├«n care intervine totu┼či o prezen┼ú─â legat─â de ea, anume P. Andr├ę Scrima.

La ├«nceputul r─âzboiului, un grup de universitari ÔÇô doi cre┼čtini ┼či doi musulmani ÔÇô au ripostat la conflict din interiorul pozi┼úiei lor spirituale ┼či al disciplinei lor academice. Au v─âzut ├«n confruntarea care utiliza diferitele apartenen┼úe religioase o ÔÇ×s├«ngeroas─â incomprehensiuneÔÇŁ, o caren┼ú─â spiritual─â ┼či intelectual─â totodat─â, privind nu doar religia celuilalt, ci ┼či pe cea proprie, condi┼úia credin┼úei ├«n genere. Profesorii Iusuf Ibish ┼či Hisham Nashabe (Universitatea american─â din Beirut) ├«mpreun─â cu P. Augustin Dupr├ę La Tour ┼či P. Andr├ę Scrima de la Facultatea de ┼×tiin┼úe Religioase a Universit─â┼úii catolice Saint-Joseph au pus la cale un proiect de studiu ├«n dialog, organizat ├«ntr-un departament de studii islamo-cre┼čtine: cursuri duble ├«n care aceea┼či tem─â era tratat─â de un profesor musulman ┼či de unul cre┼čtin. Fiecare asista la prelegerea colegului s─âu, iar studen┼úii erau recruta┼úi din orice grup de convingere ┼či adeziune religioas─â.

Organizatorii sec┼úiunii de la Pisa au caracterizat acest departament, devenit institut de studii islamo-cre┼čtine, drept un ÔÇ×model educa┼úionalÔÇŁ ├«n care ├«ns─â┼či ÔÇ×situa┼úia de studiuÔÇŁ constituia un gest expresiv, critic, curajos ├«ntr-un mediu supra├«nc─ârcat de tensiuni ideologico-religioase. Urm├«nd sugestia organizatorilor, participan┼úii (Ana Petrache, Angelicum, Roma; Alexandru Tofan, Facultatea de Istorie, Ia┼či, P. Jan Nicolae, Facultatea de Teologie Alba Iulia; Daniela Dumbrav─â, Bogdan T─âtaru-Cazaban, eu ├«ns─âmi) au cercetat acest ÔÇ×modelÔÇŁ ┼či mai ales demersul P─ârintelui Andr├ę Scrima din perspectiva studiului comparat al religiilor, al fenomenologiei ori al filozofiei religiei. Li s-a ad─âugat contribu┼úia dnei Yara El Khoury (Centrul pentru studiul lumii arabe moderne, Universitatea Saint-Joseph) privind figura aparte a P─ârintelui maronit Youakim Moubarac. Cu studii la Beirut ┼či la Paris, secretar al marelui islamolog Louis Massignon, universitar arabist, cercet─âtor la CNRS, el a dus de-a lungul r─âzboiului un efort singuratic de conciliere. A ├«ncercat s─â medieze ├«ntre ┼čefii fac┼úiunilor du┼čmane, a intervenit pentru eliberarea persoanelor r─âpite de diferitele tabere, a scris abundent, pled├«nd aplicat pentru stingerea conflictului. Gesturi pacificatoare ├«ntr-o mare de violen┼ú─â, care nu au avut o iradiere prea larg─â, a┼ča cum nu a avut nici studiul ├«n dialog, practicat de cei patru. Gesturi intelectuale ┼či spirituale zadarnice? Importante doar pentru con┼čtiin┼úa celor care le-au ├«ntreprins? Gesturi care r─âm├«n totu┼či ca un reper, urm├«nd s─â inspire, poate, al┼úi pacificatori?

E interoga┼úia care, ini┼úiat─â de organizatorii sec┼úiunii, a r─âmas prezent─â de-a lungul ├«nt├«lnirii de la Pisa. ÔÇ×Poate oferi studiul religiilorÔÇŁ, se ├«ntreab─â ei, ÔÇ×baza unui discurs ┼či a unei hermeneutici care s─â duc─â la ├«nt├«lnirea colegial─â ├«ntre islam ┼či cre┼čtinism, la evitarea conflictelor generate de dogmatism ┼či instrumentarea ideologic─â a religiilor?ÔÇŁ Ei au deja un proiect mai amplu, de cercetare a altor cazuri de pacificatori intelectuali, ceea ce ar putea face prezent─â tema ├«n con┼čtiin┼úa mediului cultivat din Liban.

├Äntr-un articol din Le Monde, 26 august, o corespondent─â libanez─â spunea: ÔÇ×E diminea┼ú─â, Beirutul se treze┼čte. Porne┼čte alergarea dup─â dolari, dup─â benzin─â, dup─â medicamente. Alergarea pentru supravie┼úuire, pentru sensÔÇŁ. ├Än privin┼úa celui din urm─â, efortul intelectual ┼či spiritual al pacificatorilor r─âm├«ne esen┼úial. 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: Universitatea Saint-Joseph, Beirut (wikimedia commons)

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.