PE CE LUME TRĂIM

Te naști. Părinții tăi trăiesc fie din ajutorul social, fie din mici infracțiuni și din reciclarea gunoiului. Asta dacă ai noroc să ai ambii părinți. O să îți începi viața cu un handicap imens datorită alimentației îngrozitoare a mamei și apoi, după naștere, a ta.

Vine primăvara şi Europa s-ar putea confrunta din nou cu o criză a refugiaţilor. Cît de gravă? Nimeni nu poate şti cu certitudine. Sezonul rece, care ar fi trebuit să însemne un spaţiu de respiro şi de reorganizare, e pe sfîrşite şi sînt puţine semne că în această scurtă perioadă s-au produs schimbări majore.

Luați repede, am spune că adevărurile periculoase sînt acelea care, după aflarea lor, generează necazuri de orice fel; sînt acele adevăruri pe care e mai bine să nu le știi. Periculoase, de fapt, sînt consecințele adevărurilor zis „periculoase“.

Este școala românească la pămînt? Personal, refuz o astfel de abordare, prin prisma experienței și a cunoașterii multor sisteme de educație în lume.

Aflat de ceva vreme într-o ofensivă de imagine, dl Liviu Dragnea și-a dinamitat tot efortul, în doar cîteva zile, după ce a sa celebră lege antidefăimare a intrat în linie dreaptă în Parlament. Reacția publicului a fost de o violență și de o insistență cum rar am întîlnit.

„Păi, trei. Atît ne-am înțeles“, zice J. „Ba să credeți voi că trei. Uite-aci, hîrtie de la voi unde scrie negru pe alb că vorbim de trei miliarde anual, nu în total“, intervine adjunctul lui E. „Oricum, trei miliarde e mărunțiș. Grecilor le-ați dat 400 de miliarde, să vă salvați moneda“, continuă E.

Acordul prevede o așa-numită „frînă de urgenţă“, care ar putea permite limitarea ajutoarelor sociale pentru muncitorii imigranţi proveniţi din Europa care vin în Marea Britanie. De asemenea, prevede recunoașterea dreptului unor state de a nu adopta moneda euro.

Nu știu alții cum sînt, dar noi, românii, sîntem tare mînioși și degrabă vărsători de sînge moral. Vinovat ori ba, asta e o discuție cu totul colaterală. Lansajul frenetic în judecăți morale intransigente nu se poate împiedica în asemenea detalii.

PSD a semnat zilele trecute un nou protocol de colaborare cu UNPR.

Ocupația scrisului nu este, însă, privită cu aceeași îngăduință. Cred că e vorba de confuzia iscată de expresia „lucrări științifice“. Nimeni nu cere celui care lucrează la tîmplărie să fie un Brâncuși. El trebuie să facă doar scaune, probabil. De ce, în cazul scrisului, ar trebui musai să apară numai „lucrări științifice“?

Nenea zice tîmpenii. Clar, ar vrea să zică chestii rasiste rău, numa’ că i-am blocat neuronu’ și nu îi este clar dacă sînt dușman sau ba. Eu am crezut că am o șansă să dea Domnu’ (metaforic vorbind) cu Forța în mine, dar ăsta pare că nu se pricepe la metafore. Și dacă ar ști că sînt „țigan“, cum zice dînsul, mi-aș cam lua-o.

În Anglia, Suedia și Germania s-au luat la bătaie. Ăia contra refugiaților s-au păruit cu ăia care vor să îi primească. Nu-i înțeleg. Nu am avut niciodată opinii politice atît de ferme încît să mă iau la bătaie cu un conațional.

După cum se ştie, Biserica Ortodoxă Română s-a asociat demersului organizaţiei neguvernamentale Coaliţia pentru Familie, care a iniţiat o campanie de strîngere de semnături pentru modificarea Articolului 48 (1) din Constituţie.

Mă înduioșează eforturile noastre susținute de a ieși în lumea mare prin Marea Neagră, despre care nici măcar nu putem să știm sigur dacă este Prietenoasă sau Periculoasă.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut parte de o presă bună cînd a decis să avizeze negativ un proiect de ordonanţă a Guvernului care ar urma să abroge prevederea legală ce permite autorilor de lucrări ştiinţifice să iasă mai devreme din închisori.

Tensiunea în Ierusalim e oribilă. Garduri electrificate, ziduri de ciment dezgustătoare care separă vieți. Dușmani care sînt peste tot în mod real sau imaginar. Am petrecut cîteva zile în Israel și West Bank, și am senzația că părți din mine au murit.

„Îmi doresc un management mai eficient la nivelul instituțiilor europene, o mai mare coerență, o mai bună planificare și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană.“ Așa a zis președintele României, de curînd, la o întîlnire cu diplomații străini acreditați la București.

Era prin primăvara lui 2014 cînd o surprindeam cu această întrebare pe fosta comisară pentru Justiţie, Viviane Reding, într-o dezbatere de la Bruxelles. Ruşii tocmai ameninţau cu represalii după căderea lui Ianukovici în Ucraina. În cîteva zile avea să urmeze anexarea Crimeei.

Bag de seamă că în dezbaterea stîr­nită de valul migranţilor (pentru unii e un tsunami, pentru alţii – o binecuvîntare) se folosesc, mai ales, argumente emoţionale.

E anul de grație 1984 și sînt în primul an de liceu. E o minunăție de iarnă, cu zăpadă multă și frig. În casă e cam la fel ca afară, mai puțin zăpada. E drept că s-ar putea chiar, cu puțină ambiție, să ne dăm pe gheață. De fiecare dată cînd face mama ciorbă se face o pojghiță de gheață pe pereți în mai puțin de trei ore.

Cam asta e Europa, azi. Uniunea are de rezolvat criza refugiaților. Nu e vorba despre o soluție pentru următorii cinci ani, pentru următoarea perioadă de programare bugetară (cu strategiile astea ar fi fost obișnuită). Nici vorbă! Uniunea are de rezolvat „chestii neprevăzute“ acum! Nu mîine! Azi!

Ajungem la dezbaterea care, cu siguranță, va încinge atmosfera publică și rețelele de socializare în următoarele luni de zile: decizia Bisericii Ortodoxe Române de a susține strîngerea de semnături pentru introducerea în Constituție a interdicției căsătoriei între persoanele de același sex.

Așa cum un alchimist este mult mai mult decît un chimist, Radu Lupu este mult mai mult decît un pianist.

La ora la care scriu acest text, Republica Moldova nu are încă guvern. Șirul de renunțări și refuzuri crește aproape zilnic, iar, pe fundal, cetățenii Chișinăului cer în stradă alegeri, demisii, reforme, contrareforme.

Publicasem două afurisenii de articole pe blog-ul meu. Unul despre felul în care „proiectașii“ aruncă banii publici (fonduri europene) pe fereastră, urmat de încă unul în care eram foarte sarcastic cu  Euro-Narniacii (birocrații care se ocupă de problemele romilor) de la Bruxelles.

O cheamă Henriette Reker și a fost aleasă edil-șef în Köln de curînd, în octombrie trecut. Cu o zi înaintea scrutinului, a fost victima unui atentat serios. Un bărbat cu opinii xenofobe a înjunghiat-o în gît, reproșîndu-i politica mult prea permisivă în privința refugiaților.

…și o continuare a întrebării: cu cine am vrea noi sau cu cine vor rușii? Mai este de actualitate bancul cum că Uniunea Sovietică se învecinează cu cine vrea ea?

La începutul anului, Regina Elisabeta a II-a a acordat distincții și ordine ale Imperiului Britanic unor personalități din diverse domenii. Pianistul român Radu Lupu (70 de ani) a devenit Commander of the Order of the British Empire (CBE). Majestatea Sa menționează, sec, motivația: „pentru servicii aduse muzicii“.

Metroul şi sky-trenul sînt chiar mai ieftine şi au şi avantajul aerului condiţionat. Din păcate, Tamrat şi Tanya consideră că nu sînt „experienţe“ culturale, aşa că trebuie să iau mai departe barca.

Nu știu să existe o legătura directă, indubitabil demonstrată științific, între volumul de emisii de gaze cu efect de seră și temperatura medie anuală. Inginer fiind, întreb: cîte catralioane de metri cubi de emisii echivalează cu o încălzire de două grade?

După ce „ne‑au luat petrolul, băncile, terenul agricol, după ce ne-au tăiat pădurile, acum au pus gînd rău pășunii alpine și vor să ne distrugă simbolurile naționale“. Pentru că, într-adevăr, oaia și oieritul au un loc special în mentalul românesc.

La finalul anului, Donald Trump propunea interzicerea temporară a accesului musulmanilor pe teritoriul Statelor Unite. Firesc, ideea candidatului republican la președinția Statelor Unite a provocat o serioasă furtună mediatică și politică.

Silviu nu ştie decît nouă litere bine. Are 10 ani și cu 14 cm sub înălţimea fiului meu la aceeaşi vîrstă. Iar fiul meu a fost întotdeauna un copil scund. Pentru şcoală memorează textul citit de altcineva şi apoi îl repetă pretinzînd că citeşte. Nu face deosebirea între r şi l. Dar Silviu o să fie bine.

„Nu mă roade politica. Habar n-am ce pachet social pot să abuzez. Dacă vii tu să mă înlocuiești vreo 12 ore în bucătărie, fac eu documentarea în locul tău“. Tomas e din Slovacia și lucrează ca bucătar de lux în Londra de vreo zece ani.

În esență, teoria este aceasta: în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat, convenită la întîlnirea sovieto-americană de la Malta și pusă în operă, la București, de oameni ai KGB. Consecința este că regimul comunist, prezumat ca legitim, a fost răsturnat de o conspirație a marilor puteri. Firește, în mod ilegitim.

În fiecare an e la fel. Cum se apropie 22 decembrie, încep discuțiile despre Revoluție. Se vorbește tot mai viu și mai autentic despre servicii secrete, Gorbaciov, comploturi, Malta și altele asemenea.

Școala începe prost – nu îmi place și mă întorc acasă la prima pauză. Fac același lucru cîteva zile. Învățătoarea o cheamă pe mama, îmi iau o trosneală țeapănă și decid că școala este un lucru de care am nevoie dacă vreau să mai pot sta pe fundul propriu. Mă descurc repejor și încep să-i fac temele lui Sorin.

Stanislaw Gadecki este șeful conferinței episcopilor polonezi pentru al doilea an consecutiv din cei zece pe care îi are (teoretic) la dispoziție. Se opune vehement oricărei încercări menite a îndulci poziția Bisericii în privința homosexualității, di­vorțului sau fertilizării in vitro.

Ştiţi cum e numită Naţionala României în presa franco-helvetă? Blocul (de beton), Seiful, Marele Zid. Cică mai nou defensiva tricoloră se vede şi de pe Lună. Sfînta tactică a ariciului, de fabricaţie nea Puiu, dar avînd o fundaţie istorică. Nu învăţam oare la şcoală pe vremuri că noi n-am atacat pe nimeni, niciodată?

Sigur că Franța și Europa (în majoritatea lor, să fim drepți…) au răsuflat ușurate duminică seară, la aflarea primelor estimări privind rezultatele turului doi al regionalelor din Hexagon.

Ultimele sale intervenții publice despre care am auzit (o scrisoare către liceeni de acum vreo trei ani, un apel în timpul campaniei electorale din 2014 și o suită de comentarii după Colectiv) sînt apeluri la onestitate, la decență, la inteligență, dar, mai presus de orice, sînt manifeste de eliberare.

Am decis să părăsesc organizația pentru care lucram. Și, în ciuda contractului foarte scurt, a riscurilor de a mă umple sau de a fi umplut de rahat, o să încerc să schimb ceva din interiorul sistemului. Începînd din ianuarie o să lucrez la cancelaria prim-ministrului și o să răspund de incluziunea socială.

Ce ar putea avea în comun o avocată italiană de 35 de ani, premierul Ungariei, un cîntăreț mulatru din Bel­gia, comisarul danez pentru concurență al Comisiei Europene și un episcop catolic polonez? Răspunsul imediat ar fi: toți sînt europeni, din state membre ale UE.

Ce se poate întîmpla în Franţa şi în Europa, după triumful extremei drepte din 6 decembrie? Scorul bun al extremei drepte franceze era aşteptat de mai mult timp, iar evenimentele recente n-au făcut decît să-i sufle şi mai tare vînt în pînze. Cum-necum, teoriile Frontului Naţional au ajuns să fie confirmate.

Un personaj cinic din piesa Caligula de Camus spune că nu există iubire fără un pic de viol. La fel de bine spun și eu, deși îmi lipsește cinismul, dar compensez cu tristețea: nu există presă fără un pic de propagandă. Libertatea cuvîntului nu se poate desprinde de legătura dintre cuvînt și interes.

Am venit ultima dată în România acum opt ani, dar parcă ar fi trecut de-atunci un sfert de secol. Nu neapărat în București, cît mai ales în restul țării.

Sînt în bani și cam mor după ea, așa că simt nevoia să o impresionez pe zînă și decid, ca orice puști în fițe de domn, să intru țanțoș la un restaurant de lux. Melody e cel mai aproape.