Reconstruirea Casei musulmane a Înţelepciunii

Jim AL-KHALILI
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Reconstruirea Casei musulmane a Înţelepciunii jpeg

Guvernele musulmane știu că pu­terea militară, siguranța na­țio­nală și creșterea economică au mult de cîștigat de pe urma progresului tehnologic. În ultimii ani, multe state din Golf au suplimentat masiv bugetele pentru știință și educație. Și totuși, mulți cred, mai ales în Vest, că lumea musulmană preferă încă să se distanțeze de știința modernă. Acești sceptici nu greșesc întru totul. Majoritatea țărilor musulmane cheltuiesc, în medie, mai puțin de 0,5% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, comparativ cu 2,5% în economiile dezvoltate. Ele au, de asemenea, mai puțin de zece oameni de știință, ingineri și tehnicieni la mia de locuitori, comparat cu media globală de 40 la mie – și de 140 la mie, în țările dezvoltate. Nici chiar aceste cifre nu ilustrează pe deplin gravitatea problemei, care este mai puțin cea a investițiilor sau a locurilor de muncă pentru cercetători, cît a calității efective a rezultatelor științifice obținute. Evident, nu trebuie să ne pripim în a critica cu precădere țările musulmane; chiar și în Vestul presupus „luminat“, o parte alarmant de mare a populației privește știința cu teamă și suspiciune. Și totuși, în multe părți ale lumii musulmane știința se confruntă cu o dificultate aparte: e considerată un construct occidental laic, dacă nu chiar ateist. Prea mulți mahomedani au uitat – sau nici nu au știut vreodată – contribuțiile științifice strălucite aduse de învățații islamului, cu mii de ani în urmă. Ei nu consideră că știința modernă este neutră, indiferentă față de învățăturile Islamului. De aceea, cîțiva dintre autorii proeminenți ai islamului au argumentat chiar că discipline științifice precum cosmologia ar submina, de fapt, sistemul credinței islamice.

Filozoful musulman Osman Bakar consideră că știința este atacată pe motiv că „încearcă să explice fenomenele naturale numai în termeni de cauze naturale sau materiale, fără să ia în considerare cauzele spirituale sau metafizice“. Bakar are, fără îndoială, dreptate. A încerca să explici fenomenele naturale fără să recurgi la metafizică este exact ceea ce face știința. Și, în apărarea acestei poziții, e greu de găsit un argument mai bun decît cel adus, cu aproape o mie de ani în urmă, de enciclopedistul musulman Abu Rayhan al-Biruni din Persia secolului al XI-lea. El scria: „Cunoașterea este, în general, singurul lucru care poate fi do­bîn­dit numai de către om, numai ea este practicată de dragul cunoașterii însăși, deoarece dobîndirea ei este o adevărată plăcere, diferită de plăcerile pe care omul caută să le obțină din alte îndeletniciri“. „Căci binele nu poate fi propășit și răul nu poate fi evitat decît prin cunoaștere.“ Astăzi, din fericire, un număr tot mai mare de musulmani ar fi de acord cu acest punct de vedere. Și nu e de mirare că, pe fondul tensiunii și polarizării dintre lumea musulmană și Vest, mulți se simt indignați atunci cînd sînt acuzați că ar fi neînzestrați cultural sau intelectual pentru competitivitate în știință și tehnologie. Acesta este motivul pentru care guvernele din întreaga lume musulmană cresc vertiginos bugetele pentru cercetare și dezvoltare. Banii nu sînt însă un leac universal. Oamenii de știință au nevoie, firește, de o finanțare adecvată. Dar competitivitatea la scară globală cere mai mult decît aparatură sclipitoare de ultimă generație. Trebuie vizată întreaga infrastructură a mediului de cercetare. Ceea ce înseamnă nu numai să te asiguri că tehnicienii din laboratoare înțeleg cum să folosească și să întrețină aparatura, dar și, cu mult mai important, să cultivi libertatea intelectuală, scepticismul și curajul de a pune întrebările heterodoxe atît de necesare progresului științific.

Dacă lumea musulmană va deveni vreodată din nou un centru al inovației, e util să ne amintim de „vîrsta de aur“ a islamului, care a durat din secolul al VIII-lea pînă în secolul al XV-lea. Anul 2021, bunăoară, va marca un mileniu de la publicarea Cărții de optică a lui Alhazen – unul dintre cele mai importante texte din istoria științei. Scrisă cu mai bine de 600 de ani înainte de nașterea lui Isaac Newton, lucrarea lui Alhazen este considerată ca fiind una dintre primele ilustrări ale metodei științifice moderne. Printre cele mai faimoase epicentre intelectuale ale acestei perioade se număra Casa Înțelepciunii din Bagdad, care adăpostea, la acea vreme, cea mai mare colecție de cărți din lume. Istoricii au păreri împărțite în ceea ce privește rolul și existența reală a acestei academii, dar astfel de discuții sînt mai puțin importante decît puterea simbolică pe care Casa încă o are în lumea islamică.

Atunci cînd șefii statelor din Golf vorbesc despre dorința lor de a investi mai multe miliarde de dolari în construcția unei noi Case a Înțelepciunii, ei nu se întreabă dacă versiunea originală era sau nu doar o bibliotecă modestă, pe care un calif a moștenit-o de la tatăl său. Ei vor să reînvie spiritul cercetării libere, care s-a pierdut în cultura islamică și care trebuie recuperat de urgență. Dar pentru a reuși, trebuie depășite obstacole descurajatoare. Multe țări investesc o mare parte din fondurile destinate cercetării în tehnologia militară – fenomen datorat mai degrabă factorilor geopolitici și tragediilor care au loc în Orientul Mijlociu decît setei pure de cunoaștere. Cei mai străluciți tineri ingineri și oameni de știință sirieni sînt frămîntați de cu totul alte probleme decît cercetarea și inovația. Și puțini sînt cei din lumea arabă care privesc progresele Iranului în materie de tehnologie nucleară și dezvoltarea industriei soft­ware malaeziene cu egală seninătate. E deopotrivă important să realizăm cît de mult pot contribui țările arabe la progresul umanitatății, cultivînd o dată în plus spiritul curiozității, care animă cercetarea științifică – fie că e vorba de uimire în fața creației divine sau de încercarea de a înțelege de ce lucrurile sînt așa cum sînt.

Jim Al-Khalili este profesor de Fizică Teoretică și șef al catedrei de Angajament Public în Știință a Universității Surrey, Marea Britanie. A conferențiat recent, între 8 și 10 februarie, la Summitul pentru Guvernare Mondială din Dubai.

© Project Syndicate/Mohammed Bin Rashid Global Initiatives, 2016
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic