Cum să (nu) pierzi Moldova

Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Cum explici România unui refugiat jpeg

La ora la care scriu acest text, Republica Moldova nu are încă guvern. Șirul de renunțări și refuzuri crește aproape zilnic, iar, pe fundal, cetățenii Chișinăului cer în stradă alegeri, demisii, reforme, contrareforme. E o spirală cacofonică a dezastrului în care statul vecin se scufundă încet-încet, fără ca vreunul dintre actori să facă mișcări decisive și fără ca în afara granițelor să existe prea multă atenție pentru soarta acestui teritoriu lăsat de istorie undeva în zona gri a preocupărilor secundare.

De altfel, nici măcar în România care, teoretic, are o relație privilegiată cu Moldova, întîmplările de azi sau de ieri de la Chișinău nu sînt subiecte de deschis jurnalul.

Pentru cei puțini, interesați de ceea ce se întîmplă peste Prut, există site-urile moldovenești de limbă română sau analizele publicate prin revistele de politică externă din Occident. Mai sînt, evident, și entitățile media rusești, dar fiorul propagandistic-tîmp care străbate textele alea e greu de suportat și greu de luat în serios. Media rusești sînt utile doar în măsura în care ai instrumentul de interpretare pentru a deduce uneori intențiile Puterii de la Moscova. Altminteri, pe ele poate ar trebui aplicat din oficiu un soi de „parental advisory“ geopolitic: „Propagandă și, arareori, informație“. Iar cine a avut, totuși, răbdare să le urmărească știe că nici măcar jurnaliștii de stat ai Kremlinului nu au vreun interes major pentru subiectele de la Chișinău. Pînă și ei au preocupări mai importante.

În România, această relativă lipsă de atenție a presei e împărtășită și de public. Un sondaj INSCOP, care măsura recent simpatia românilor pentru alte state, punea Republica Moldova undeva la mijlocul clasamentului – locul 12, după Austria și Polonia, și cu doar un loc în fața Japoniei. A Japoniei!

Pentru români, Moldova e un soi de amintire jenantă care refuză să dispară. Un teritoriu al eșecului istoric și al vinovățiilor. Pentru presupusul „abandon“ din al Doilea Război Mondial, pentru atrocitățile comise sub guvernare românească, pentru tratamentul arogant aplicat populației de acolo, pentru impotența contemporană a Bucureștiului, incapabil sau nedoritor de dureri de cap suplimentare.

Sigur că există unioniști. Există și pragmatici care lucrează cu promisiunea europeană pe masă, însă, adunați, toți oamenii ăștia nu ar umple probabil un tren. Nici măcar trenul Prietenia care face legătura între București și Chișinău, despre care presa scria, în primăvara trecută, că a cam rămas fără vagoane și va circula mai rar.

Explicații pentru nepăsare sînt multe. Prima ar fi un oarecare egoism. Știm prea bine că România nu e încă „reparată“, nici suficient de conectată la Occident (în ciuda calității de membru în diverse cluburi), nici suficient de bogată și nici suficient de sigură de propriul drum pentru a aloca resurse, fie ele și mentale și sentimentale, în exterior.

O a doua explicație ține de partenerii externi ai României. Occidentul nu are o politică unitară referitoare la Moldova. Diferența de abordare între Europa și Statele Unite e evidentă. La fel cum e și cea dintre statele europene. Rezonanța cuvîntului „Rusia“ e diferită la Berlin și la Varșovia.

Mai e și „detaliul“ care ține de atitudinea moldovenilor. Se spune rar la București, dar un număr important de moldoveni privesc România cu suspiciune. O bănuiesc de incompetență administrativă, de ambiții minore și meschine și, mai ales, o bănuiesc de aroganță. Istoria și incoerența Bucureștiului produc efecte, chiar dacă nu avem răbdare sau disponibilitate să le măsurăm.

Și cînd spun „moldoveni“ mă refer inclusiv la cei care trăiesc în limba română. Știu că poate părea bizar, dar la Chișinău există și români pentru care unirea ar fi semnul unui eșec. Sînt acei oameni care au îmbrățișat onest statalitatea Moldovei și ar vrea ca ea să reușească. Ei sînt, dacă vreți, rezultatul unui proces de seducție pentru al cărui eșec vina nu le aparține.

În contextul acesta, România nu poate decît să ezite între nesiguranțele proprii și nesiguranțele altora. Greu de obținut un discurs coerent.

De altfel, puținii politicieni de la București (Victor Ponta, Traian Băsescu) care au avut o preocupare pentru Moldova au preferat să își aleagă un soi de vechili moldoveni locali cu tentă ideologică, cu care au făcut un schimb de beneficii, irelevant în context macro.

E foarte ușor să îi acuzi pe cei doi că au ales acest tip de acțiune, însă, în absența unui consens național cu privire la Moldova, e greu de înțeles ce ar fi putut face altceva. Ceea ce li se poate reproșa amîndurora este că moștenirea lor „moldovenească“ nu există. Nici dl Băsescu, nici dl Ponta nu au vrut să construiască un consens pe acest subiect. Iar cei care le-au urmat în funcții nu transmit nici ei vreun semnal încurajator.

Cei doi sînt acuzați pe alocuri că „au pierdut Moldova“. E adevărat, mai nuanțat și mai puțin înverșunat decît e acuzat Ion Iliescu pentru ratarea unirii la începutul anilor ’90. Și mai puțin amar decît e acuzat Carol al II-lea pentru retragerea din 1940. În fapt, de șaptezeci de ani tot pierdem Moldova și nu înțelegem de ce.

Zilele trecute, am văzut vehiculată ideea înființării unui Minister al Reintegrării, după model coreean sau german. O idee cumva bizară cîtă vreme, oficial, ambițiile României nu sînt de ordin teritorial. Sau nu sînt deloc, pentru că acțiunile disparate ale Bucureștiului nu pot fi sintetizate în vreo strategie identificabilă.

România mai are încă de purtat conversații cu sine. Multe. Moldova trebuie să fie una dintre ele. Pentru ca această păcătoasă și obositoare melancolie a permanentei „pierderi“ a Moldovei să dispară o dată pentru totdeauna.

Sînt, peste tot prin țară, mii de garduri pe care scrie „Basarabia e România“. În spatele lor, leopardul e confuz.

Situația asta trebuie să înceteze dacă nu vrem să pierdem iar ceva ce nu putem defini exact, dar care ne sîcîie permanent.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: