Marile pariuri ale primăverii 2016

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Vine primăvara şi Europa s-ar putea confrunta din nou cu o criză a refugiaţilor. Cît de gravă? Nimeni nu poate şti cu certitudine. Sezonul rece, care ar fi trebuit să însemne un spaţiu de respiro şi de reorganizare, e pe sfîrşite şi sînt puţine semne că în această scurtă perioadă s-au produs schimbări majore.

Totuşi, pot fi notate cîteva lucruri. Mai întîi, acordul UE-Turcia, prin care Ankara se angajează să-i fixeze pe refugiaţi pe teritoriul turc, inclusiv prin acordarea dreptului la muncă şi primirea copiilor în şcoli – ceea ce, pînă de curînd, nu se întîmpla.

Ar veni apoi implicarea Alianţei Nord-Atlantice în securizarea frontierei maritime de la Marea Egee, în încercarea de a reduce presiunea existentă acum asupra insulelor greceşti. Aceasta, în paralel cu darea în folosinţă a punctelor de primire (hot-spots) de pe teritoriul grec. Atena a întîrziat mult cu înfiinţarea acestor puncte, dar a promis, pe ultima sută de metri, că se va pune la punct. Asta, după ameninţarea Consiliului cum că va fi suspendată din Spaţiul Schengen dacă nu demonstrează progrese vizibile în următoarele trei luni.

Nu în cele din urmă, Bruxelles-ul şi Berlinul au susţinut puternic în ultimele luni întărirea frontierei terestre dintre Grecia şi Macedonia. Cu zidul construit de Ungaria, cu şirul de controale la frontieră de pe ruta Slovenia-Austria-Germania, se speră ca „Ruta Balcanică“ să fie cel puţin obturată vizibil, dacă nu blocată cu totul. Multe depind de reuşita acestei încercări. Noi blocaje la frontiere, generate de fluxuri masive de refugiaţi, vor aduce pierderi financiare considerabile, mai ales în sectoare precum transportul, comerţul, turismul.

Dar sînt mai ales costurile politice. Din moment ce „soluţia europeană“ va eşua, aceasta va da avînt soluţiilor suveraniste – reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii şi refuzul altor forme de cooperare europeană în domeniu, cum ar fi corpul comun de pază a graniţelor sau relocarea refugiaţilor.

Un eşec va putea însemna şi o lovitură politică de proporţii pentru cancelara Angela Merkel. O problemă cu bătaie lungă. Un viitor mandat al Angelei Merkel, din 2017, depinde de felul în care va face faţă crizei în acest an.

Este adevărat că în Germania nu există o presiune din partea partidelor antisistem precum în Franţa, de exemplu. Angela Merkel ar putea fi înlocuită, eventual, tot de cineva din zona partidelor tradiţionale. Dar e greu de crezut că nou-venitul (sau nou-venita) se va bucura de aceeaşi influenţă la nivel european. Pur şi simplu, Uniunea şi-ar pierde, cel puţin pentru o vreme, personalitatea care a mizat cel mai mult pe coeziunea europeană şi a fost piesa centrală în privinţa menţinerii sancţiunilor împotriva Rusiei. Oricum, Angela Merkel se vede azi mai izolată ca oricînd, după ce premierul francez Manuel Valls a declarat că respinge mecanismul permanent de relocare. Cu alte cuvinte, Germania nu are decît să rezolve problema acum, de o permanentizare nici nu poate fi vorba.

Marea întrebare este dacă măsurile lua­te în ultimele luni chiar vor ţine. Turcia, deocamdată, dă semne că nu poate sau nu vrea să controleze fluxul de refugiaţi. Numai în luna ianuarie, peste 65.000 au ajuns pe insulele greceşti. În acest timp, nervozitatea la Ankara creşte şi declaraţiile preşedintelui Erdogan sînt tot mai dure, pe măsură ce ţara sa pare a pierde cu totul de sub control ostilităţile din Siria. Poziţia lui Al-Assad, pe care turcii îl vor jos cu orice preţ, se consolidează ca urmare a ajutorului militar dat de Rusia. Iar atacurile asupra poziţiilor kurde sînt criticate chiar de către partenerii Turciei din NATO. În aceste condiţii, Erdogan poate fi imprevizibil. Mai mult, intensificarea bombardamentelor ruseşti asupra rebelilor de pe Frontul de Nord creşte numărul de refugiaţi care caută o scăpare în Turcia şi, de acolo, poate chiar în Europa.

Rusia pare a deţine în acest moment controlul strategic asupra fluxurilor de refugiaţi. Iar dacă Moscova îşi va aduce aminte şi de conflictul îngheţat din Ucraina şi va declanşa un atac masiv în zona de est sau în sud, pe linia Odessa-Tiraspol, atunci Europa se va pomeni cu o nouă criză a refugiaţilor. Consecinţele? Mai bine să nu ne gîndim.

Şi mai există un risc: acela al izolării Greciei. Pariul Berlinului şi Bruxelles-ului vizează mai cu seamă frontiera terestră greco-mecedoneană, mai uşor de apărat în comparaţie cu frontiera insulară a Greciei. (Iar aici, Macedonia a văzut o bună oportunitate de a coopera pentru a-şi demonstra ataşamentul european.)

Dacă Turcia nu-şi face temele, Grecia se trezeşte sufocată de refugiaţi, care cu greu se vor mai putea scurge de acum spre Balcanii de Vest şi de acolo spre Germania. Presiunea va deveni enormă pentru Grecia, care şi aşa se confruntă cu uriaşe probleme financiare şi cu un şomaj de 25%. Sub presiunea finanţatorilor şi „uitaţi“ pe linia frontului în criza refugiaţilor, grecii ar putea resimţi un puternic sentiment de abandon, cu consecinţe greu de estimat.

Ne aşteaptă, aşadar, o primăvară a riscurilor. Şi cine ştie dacă nu cumva viitorul Europei se va juca în Balcani, pe frontiera dintre Grecia şi Macedonia!

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Grecia sub zodia incendiilor forestiere și a caniculei. Turiști români: „Ne cred pe toți proști?”
În timp ce atenționările de călătorie apar aproape în fiecare zi pentru Grecia, din cauza riscului de incendii forestiere, turiștii românii susțin că vremea e perfectă.
image
Cât ar mai fi avut de trăit Ceaușescu dacă nu era executat. Care era boala ținută la secret a ultimului dictator al României
Nicolae Ceaușescu suferea de mai multe boli grave, spun medici români dar și surse din cadrul CIA. Dacă una dintre afecțiuni ajunsese cunoscută prin intermediul CIA, cealaltă rămâne și astăzi un mister. Se presupune că Ceaușescu nu ar mai fi supraviețuit mult după 1989.
image
Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România
Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.