Cu adidaşii în pat

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
Cai frumoşi jpeg

Cînd aveam 6 ani ne-am mutat din Caransebeș în Craiova. Nu îmi place Craiova. Copiii sînt ciufuți și părinții lor urăsc țiganii cu spume. Norocul meu că la etajul 4 stă o familie de greci. Au un băiat care e de vîrsta mea și de aceeași culoare ca și mine, așa că nu prea se joacă nimeni cu el. Ne împrietenim repede. Primele luni trec destul de greu, dar învăț niște înjurături în greacă. Are jucării ciumece primite de la rudele care stau în partea cu Coca-Cola a lumii.

Tartorele puștimii din bloc – Grasu – îmi pune repede o poreclă: Bulibașa. E drept că și el e cam negru, dar eu sînt cel mai negru. La bloc se joacă fotbal la greu. Joc prin casă cu o minge făcută din perechi de șosete pînă cînd se milostivește unchiu-miu Gogu și îmi aduce o minge de 13 lei. Deși o sparg mult mai repede decît mi-aș fi imaginat, mingea îmi asigură intrarea în echipa de fotbal a puștilor mici de la bloc.

Cutremurul din martie 1977 mă prinde în plină perioadă de integrare. Una dintre cele mai frumoase femei din bloc e surprinsă de cutremur în duș și iese afară udă și goală pușcă. Domnul Popescu îi dă elegant pardesiul lui, spre indignarea marii majorități a puștilor și a bărbaților din bloc. Cristi și Dan îi taie – meritat – cauciucurile la mașină cîteva zile mai tîrziu, iar restul bărbaților refuză pentru cîteva luni bune să mai poștească țuica cu el. În ciuda embargoului, ca orice ceferist de încredere din bloc, el continuă să se pilească cu profesionalism în fiecare zi.

Îmi petrec vara la Caransebeș, unde Geta mă chinuie să îi vopsesc gardul și mă scoală la 3 noaptea să mă duc la furat de lucernă pentru iepuri. Cumva, este un eveniment de socializare: de fiecare dată sîntem două-trei familii la furat. Karol, unchiu-meu șvab, gătește senzațional și e un super-gospodar. Au și un chiriaș, cu care Geta și-o pune din cînd în cînd. Geta mai și ghicește în cafea, dă în ghioc sau face orice altceva de care au nevoie muierile din Caransebeș fără acces la psihoterapeut sau psiholog. Bineînțeles, face asta după ce vine de la muncă. Are o energie fantastică și nu poate sta locului deloc. Face o poală de bani și casa lor e o minunăție comparativ cu apartamentul urît din Craiova. Pe stradă sîntem o mulțime de puști, marea majoritate cu cel puțin un părinte care nu intră în categoria de român verde, așa că nimeni nu are nici o problemă cu nimeni. Se înjură în patru limbi și e clar că șvabii sînt în dezavantaj.

Tata vine să mă ia înapoi la Craiova. În tren se pilește mangă și adoarme, așa că nu coborîm în Craiova, ci la stația următoare – Roșiori. Ne întoarcem de acolo cu un marfar. Este o experiență frumoasă, căci stăm pe rampa unei cisterne. Îmi murdăresc pantalonii cu motorină și maică-mea se prinde că e ceva în neregulă. Îl spurcă pe tata, care se comporta predictibil. Spăsit, se duce, se pilește țeapăn și doarme în timp ce mama continuă să muncească ca bleaga.

Școala începe prost – nu îmi place și mă întorc acasă la prima pauză. Fac același lucru cîteva zile. Învățătoarea o cheamă pe mama, îmi iau o trosneală țeapănă și decid că școala este un lucru de care am nevoie dacă vreau să mai pot sta pe fundul propriu. Mă descurc repejor și încep să-i fac temele lui Sorin. Tac-su e șef de depozit, așa că mă plătește în ciocolată Kandia. Nu ține mult chestia, că tac-su vine la școală și îmi trage o ditamai scatoalca fiindcă îi fur ciocolata lui fii-su.  Sorin, bineînțeles, a ajuns un mic politician local.

Sînt în clasă și cu fiul unui colonel de armată de la care mi-o iau într-o zi pentru că fac pe deșteptul. Învățătoarea mea, deși pînă la sfîrșitul clasei a IV-a se dovedește a fi o minunăție de femeie, la început nu pare a fi deloc încîntată de apucăturile sau de culoarea tenului meu. Piciu, colegul meu de bancă, este fiul unei profe de mate. Ne întrecem ca disperații la matematică, așa că ajungem repede cei mai tari din clasă. În felul ăsta îi atrag atenția și Claudiei, frumusețea clasei, care este și ea puțintel cam brunețică pentru standardele aristocrației de Craiova.

Încet-încet, intru într-o gașcă de pitici de la bloc și mă specializez în plimbatul cercului. Marius, băiatul șefului de gară, are desigur cel mai ciumec cerc, dar e cam fraier. Pînă la urmă, îl vrăjesc că toată chestia e de cerc și nu de îndemî­nare, și îmi dă cercul lui și o Eugenia în schimbul cercului meu paradit. Pentru cîteva săptămîni nu ies afară cu cercul decît în timpul în care tac-su e la serviciu.

Iarna e bine tare în casă – e cald și avem apă caldă. Mama îmi ia prima mea pereche de adidași și, bineînțeles, dorm cu ei în pat în noaptea aia. Lucrurile par a merge spre bine. De Revelion fac 100 de lei în cap de la familion: Ghica, Nini și Gogu sînt beți tare și au nevoie să se dea barosani, așa că îmi dau fiecare cîte 25 de lei. Restul sînt semipiliți și, în mod firesc, cam zgîrciți.

Mă duc și îmi cumpăr șase kile de portocale și nouă ciocolate. Le mănînc pe toate în aceeași zi. Intrăm în 1979 și lucrurile or să se înrăutățească dramatic în următorii ani.

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului și fondator al Policy Center for Roma and Minorities.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.