Brexit şi România. Aruncaţi la marginea Europei?

Publicat în Dilema Veche nr. 625 din 11-17 februarie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Cum, la noi, bizareria ține adesea loc de normalitate, iar normalitatea pare o extravaganță, să nu ne mirăm. Așa că am fost scutiți, în ultimele zile, de efortul urmăririi unei dezbateri spinoase, legate de viitorul Uniunii Europene și de viitorul nostru, al României, în Europa, după ce la Bruxelles a fost făcut public proiectul de acord dintre președintele Consiliului European, Donald Tusk, și premierul britanic David Cameron, privind relația Londrei cu Uniunea Europeană. Proiectul urmează a fi supus aprobării șefilor de state și de guverne, în cadrul summit-ului din 18-19 februarie.

Acordul prevede o așa-numită „frînă de urgenţă“, care ar putea permite limitarea ajutoarelor sociale pentru muncitorii imigranţi proveniţi din Europa care vin în Marea Britanie. De asemenea, prevede recunoașterea dreptului unor state de a nu adopta moneda euro, ca și dreptul Londrei de a nu participa la procesul de adîncire continuă a integrării europene. De asemenea, s-ar putea da dreptul Parlamentelor naţionale de a bloca, în anumite condiţii, deciziile instituţiilor europene.

Lăsîndu-i pe europeni să-și bată capul cu asemenea dezbateri, noi rămînem la ale noastre. Asta nu înseamnă că Guvernul de la București nu are o poziție preliminară. Are, și a comunicat-o la cererea RFI România. Guvernul de la București vrea ca prevederile legate de beneficiile sociale să nu aducă atingere libertăţilor fundamentale înscrise în Tratatele Uniunii.

Altfel, Bucureștiul consideră că prevederile din proiectul de acord sînt convergente într-o mare măsură cu viziunea României. Cu alte cuvinte – și spunem aceasta încercînd să „traducem“ limbajul diplomatic al răspunsului guvernamental –, România ar accepta ca Londra să se considere exclusă de la principiul „Uniunii tot mai strînse“, înscris în Tratatul Lisabona.

Să fim realiști, România se află, la rîndu i, într-o situație extrem de delicată cînd vine vorba să se poziționeze în această chestiune. O dată, pentru că ar fi o sinucidere pentru orice guvern să accepte, cu una, cu două, o ajustare a libertăților pentru românii care muncesc în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, România nu poate rămîne indiferentă la pericolul dezmembrării construcției europene. Uniunea Europeană a fost o ancoră pentru dezvoltarea economică și pentru modernizarea României în deceniul și jumătate care a trecut de la începerea negocierilor.

Politici precum cele rurale sau dezvoltarea regională ar fi de neconceput în România fără bugetul european. La deschiderea negocierilor de-abia ajungeam la 30% din media Produsului Intern Brut pe cap de locuitor al Uniunii Europene, acum depășim 55% – cu alte cuvinte, am progresat în raport cu media europeană, fenomen care nu s-a produs tot timpul în istoria noastră economică. Și am fi putut progresa și mai mult dacă rata de absorbție din ultimul ciclu bugetar european – 2007-2013 – ar fi fost mai mare de 70%.

De la momentul aderării și pînă acum, salariul mediu exprimat în euro s-a dublat. Din 2004 pînă în 2014, valoarea exporturilor românești, exprimată în euro, aproape că s-a triplat – și aceasta în primul rînd datorită accesului pe piața unică europeană, zona euro fiind principala destinație de export.

Dar avantajele nu se limitează doar la cele economice. Mai sînt libertățile de care beneficiem conform Tratatului european. Să ne gîndim apoi la reformele instituționale, lupta împotriva corupției, instaurarea normelor privind statul de drept și, dincolo de toate, un anumit respect de sine pe care l-am dobîndit odată cu răspunsul la întrebarea: „Sîntem noi europeni?“ Uite că sîntem.

Sînt aceste cîștiguri ireversibile? Nu neapărat.

Oricum ar fi, proiectul de acord Tusk-Cameron reprezintă un pas înapoi pe drumul „construcției europene“. Interesul României este menținerea unității Uniunii Europene – o ieșire a Marii Britanii ar putea deschide și pentru alții calea către o Europă à la carte, din care iei ce îți convine fără a-ți asuma și costuri, și responsabilități. Aceasta ar scădea drastic cantitatea de solidaritate disponibilă în acest moment în Europa. Pentru România, ca mare consumator de solidaritate, în acest stadiu al dezvoltării ei, ar fi o veste extrem de proastă.

Și atunci, mai bine facem un pas înapoi – și acceptăm chiar o ajustare a drepturilor sociale pentru românii care pleacă să lucreze în Europa –, numai să păstrăm continentul unit.

Problema este că nici așa nu avem vreo garanție. Britanicii s-ar putea să plece cu tot acordul Tusk-Cameron – deja tabăra pro-Brexit a mai cîștigat adepți după anunțarea rezultatului negocierilor.

În cazul acesta, este posibil ca, drept răspuns, zona euro să treacă la un proces și mai accelerat de consolidare internă, lăsînd primirea de noi membri pentru un viitor neprecizat. Este soluția unei Europe cu două viteze, în care ne-am trezi din nou marginali, de categoria a doua și într-o anumită măsură abandonați într-o zonă gri, sub amenințarea unei tot mai puternice presiuni rusești.

Din păcate, în ultimul deceniu, exceptînd ancora de securitate americană, nivelul nostru de relaționare pe scena europeană a cam lăsat de dorit. Este momentul unei regîndiri a întregii noastre abordări privind locul nostru în Europa. Brexit e doar pretextul.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.