O lege mai dură nu e o lege mai bună

Publicat în Dilema Veche nr. 624 din 4-10 februarie 2016
Cum explici România unui refugiat jpeg

Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut parte de o presă bună cînd a decis să avizeze negativ un proiect de ordonanţă a Guvernului care ar urma să abroge prevederea legală ce permite autorilor de lucrări ştiinţifice să iasă mai devreme din închisori.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut parte de o presă bună cînd a decis să avizeze negativ un proiect de ordonanţă a Guvernului care ar urma să abroge prevederea legală ce permite autorilor de lucrări ştiinţifice să iasă mai devreme din închisori.

Nu e greu de înţeles de ce. Iniţiativa ministrului Justiţiei, Raluca Prună, vine după un val de dezvăluiri despre cărţile publicate de tot felul de personaje publice care au ajuns în ultimii ani în penitenciare. Revolta societăţii e firească în faţa unei fraude evidente, tolerată placid de instituţiile statului. Evit să spun „interesat“ pentru că nu avem încă o dovadă clară că volumele din „Biblioteca pentru hoţi“ sînt create cu încălcarea legii.

Un grafic publicat săptămînile trecute arăta o creştere explozivă a numărului acestor lucrări în ultimii ani. Creştere care corespunde cu numărul condamnărilor în dosare de corupţie, crescut şi el semnificativ în aceeaşi perioadă.

În treacăt fie spus, „cercetarea ştiinţifică“ din penitenciare are o inevitabilă tuşă de umor involuntar. Amintesc cîteva titluri: Dan Voiculescu – Consideraţii asupra teoriei lui Maslow; Dan Diaconescu – Tehnici ştiinţifice de interviu; Dinel Staicu – Foreign Policy; Dan Păsat – Corupţia ca fenomen şi înfăptuirea justiţiei; Sorin Roşca Stănescu – Criza financiară a presei scrisă în România.

Sînt sute de astfel de opere. Ziariştii care au avut răbdare să le caute şi norocul să le găsească (cele mai multe sînt apărute la edituri obscure şi în tiraje confidenţiale) au subliniat în repetate rînduri că valoarea acestor cărţi este, de cele mai multe ori, nulă. Asta deşi multe dintre volume au fost girate de respectabili profesori universitari a căror activitate ştiinţifică nu a fost pusă pînă acum sub semnul întrebării.

Întrebarea care se naşte e firească: atunci ce l-o fi apucat pe CSM să se pună de-a curmezişul? Au apărut aproape imediat teorii concurente care pun rezervele instituţiei pe seama unor reţele de influenţă complexe care vizează compensarea hiperactivităţii DNA cu diverse metode legale de fentare a pedepselor. Deşi nici eu nu le exclud, n-am dovezi în această direcţie. Mai mult, tind să cred că explicaţia publică a CSM e suficientă.

Mircea Aron, preşedinte CSM: „Am lucrat pe ideea de a defini ce înseamnă o lucrare de cercetare ştiinţifică şi pe de altă parte, am lucrat pentru a crea siguranţa că cel care scrie lucrarea este chiar cel care beneficiază de cele 30 de zile de reducere a pedepsei. Am lucrat pentru a salva un act normativ, în beneficiul societăţii, nu în beneficiul unora care au profitat, ci pentru a da aceeaşi greutate atît muncii intelectuale, cît şi muncii fizice“.

Altfel spus, legea care permite încă scurtarea pedepselor pentru autorii de lucrări ştiinţifice îşi are rostul ei bine justificat, însă, graţie slăbiciunilor din sistem, ea devine poartă de ieşire din penitenciar. Iar iniţiativa ministrului Justiţiei riscă să creeze condiţii inegale pentru deţinuţii care vor să iasă mai devreme folosindu-şi onest competenţele.

Se creează astfel niveluri inegale pentru plata datoriei faţă de societate.

„Biblioteca pentru hoţi“ n-ar fi fost posibilă fără colaborarea celor care au dat gir ştiinţific maculaturii produse de infractori condamnaţi. N-ar fi fost posibilă fără semnăturile unor oameni care teoretic ar trebui să fie modele pentru societate: doctori, profesori, teologi etc. Nici unul dintre aceşti semnatari de avize ştiinţifice nu a plătit încă pentru complicitate la evadare. Pentru că asta este. Evadare.

Micii noştri El Chapo locali, condamnaţi de instanţe pentru corupţie, fraude şi violenţe, au înlocuit tunelul cu editura şi lopeţile cu tastatura. Complicii lor cu doctorate şi grade universitare s-au asigurat că gardienii sînt atenţi în altă parte.

Soluţia găsită de ministerul Justiţiei e, de fapt, un răspuns disperat la o problemă a educaţiei. Şi, ca în o mie de alte cazuri, avem de-a face cu un răspuns simplist şi descurajator. Practic, ordonanţa pregătită de guvern înăspreşte pedepse în loc să dea o soluţie. Proiectul respectiv nu rezolvă în nici un fel evadările intelectuale din trecut, dar face imposibilă căinţa viitorilor condamnaţi care ar avea poate ceva de dat înapoi societăţii. Practic, Guvernul îşi recunoaşte neputinţa şi îşi ia drept motto sintagma „o lege mai dură e o lege mai bună“.

Este exact ceea ce s-a întîmplat şi în cazul restricţiilor privind fumatul. Statul a observat că legea care prevedea că patronii de localuri trebuie să asigure condiţii decente atît pentru fumători, cît şi pentru nefumători nu este respectată. Ce a făcut statul? A înăsprit restricţiile.

A văzut cineva o analiză privind motivele pentru care legea veche nu a fost respectată? Propuneri de îndreptare a deficienţelor? Ştie cineva ce a făcut statul pentru a-şi aplica propria lege? Cîţi funcţionari, inspectori sau aleşi aţi văzut să fie traşi la răspundere pentru că nu verifică toate lucrurile astea? Nici unul. În schimb, avem o lege mai dură al cărei unic rezultat este că a stricat temporar Zen-ul fumătorilor şi, poate, nişte prietenii pe Facebook. Şi dacă nici legea asta nu se respectă, ce se întîmplă? Interzicem cu totul fumatul? De ce nu şi alcoolul sau literatura?

Majorarea pedepselor şi inventarea de noi şi noi restricţii nu sînt semnul unui avans spre o Românie modernă, ci semnul unei grave incapacităţi administrative. Al unei neputinţe politice şi funcţionăreşti de a naviga prin societate.

O lege mai dură nu e o lege mai bună. Rostul unei pedepse este, printre altele, şi acela de a reda persoana care a greşit societăţii. De a o îndrepta şi a o face din nou utilă şi responsabilă. Dacă îi răpim respectivului şansa asta, nu cîştigă nici societatea, nici cel care a greşit. Dacă a greşit. Pentru că, cel puţin în cazul legii antifumat, victime nu sînt cei care nu au aplicat legea veche, ci cei care vor trebui să se supună legii noi.

Exasperările diverselor grupuri sociale sînt reale. Nefumătorii au toată dreptatea din lume să ceară spaţii în care pot respira aer curat. Societatea civilă are, la rîndu-i, toate motivele legitime să ceară ca infractori vinovaţi de furtul a zeci de milioane de euro să îşi ispăşească pedeapsa la fel cum o fac şi colegii lor de penitenciar fără net­work şi posibilităţi de achiziţie de semnături prestigioase.

Însă statul răspunde ridicînd din umeri, admiţînd că e incapabil de nuanţe şi complexităţi.

Şi asta se întîmplă nu numai cu infractorii sau cu fumătorii. Oricine a avut de a face cu Fiscul ştie că prezumţia de nevinovăţie e nulă, iar dovezile care să susţină buna-credinţă cad în sarcina contribuabilului.

În România, ori de cîte ori o lege devine mai dură, putem bifa un eşec. Mi-e greu să cred că, pedepsind aprioric pe cei care nu au greşit încă, vom avea parte de o societate mai bună. Cel mult creştem suma nedreptăţilor şi obţinem o societate şi mai strîmbă. În cuvintele lui Paul Newman: e inutil să apeşi pe frînă dacă maşina e cu roţile în sus.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.