O lege mai dur─â nu e o lege mai bun─â

Publicat în Dilema Veche nr. 624 din 4-10 februarie 2016
Cum explici România unui refugiat jpeg

Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut parte de o pres─â bun─â c├«nd a decis s─â avizeze negativ un proiect de ordonan┼ú─â a Guvernului care ar urma s─â abroge prevederea legal─â ce permite autorilor de lucr─âri ┼čtiin┼úifice s─â ias─â mai devreme din ├«nchisori.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut parte de o pres─â bun─â c├«nd a decis s─â avizeze negativ un proiect de ordonan┼ú─â a Guvernului care ar urma s─â abroge prevederea legal─â ce permite autorilor de lucr─âri ┼čtiin┼úifice s─â ias─â mai devreme din ├«nchisori.

Nu e greu de ├«n┼úeles de ce. Ini┼úiativa ministrului Justi┼úiei, Raluca Prun─â, vine dup─â un val de dezv─âluiri despre c─âr┼úile publicate de tot felul de personaje publice care au ajuns ├«n ultimii ani ├«n penitenciare. Revolta societ─â┼úii e fireasc─â ├«n fa┼úa unei fraude evidente, tolerat─â placid de institu┼úiile statului. Evit s─â spun ÔÇ×interesatÔÇť pentru c─â nu avem ├«nc─â o dovad─â clar─â c─â volumele din ÔÇ×Biblioteca pentru ho┼úiÔÇť s├«nt create cu ├«nc─âlcarea legii.

Un grafic publicat s─âpt─âm├«nile trecute ar─âta o cre┼čtere exploziv─â a num─ârului acestor lucr─âri ├«n ultimii ani. Cre┼čtere care corespunde cu num─ârul condamn─ârilor ├«n dosare de corup┼úie, crescut ┼či el semnificativ ├«n aceea┼či perioad─â.

├Än treac─ât fie spus, ÔÇ×cercetarea ┼čtiin┼úific─âÔÇť din penitenciare are o inevitabil─â tu┼č─â de umor involuntar. Amintesc c├«teva titluri: Dan Voiculescu ÔÇô Considera┼úii asupra teoriei lui Maslow; Dan Diaconescu ÔÇô Tehnici ┼čtiin┼úifice de interviu; Dinel Staicu ÔÇô Foreign Policy; Dan P─âsat ÔÇô Corup┼úia ca fenomen ┼či ├«nf─âptuirea justi┼úiei; Sorin Ro┼čca St─ânescu ÔÇô Criza financiar─â a presei scris─â ├«n Rom├ónia.

S├«nt sute de astfel de opere. Ziari┼čtii care au avut r─âbdare s─â le caute ┼či norocul s─â le g─âseasc─â (cele mai multe s├«nt ap─ârute la edituri obscure ┼či ├«n tiraje confiden┼úiale) au subliniat ├«n repetate r├«nduri c─â valoarea acestor c─âr┼úi este, de cele mai multe ori, nul─â. Asta de┼či multe dintre volume au fost girate de respectabili profesori universitari a c─âror activitate ┼čtiin┼úific─â nu a fost pus─â p├«n─â acum sub semnul ├«ntreb─ârii.

├Äntrebarea care se na┼čte e fireasc─â: atunci ce l-o fi apucat pe CSM s─â se pun─â de-a curmezi┼čul? Au ap─ârut aproape imediat teorii concurente care pun rezervele institu┼úiei pe seama unor re┼úele de influen┼ú─â complexe care vizeaz─â compensarea hiperactivit─â┼úii DNA cu diverse metode legale de fentare a pedepselor. De┼či nici eu nu le exclud, n-am dovezi ├«n aceast─â direc┼úie. Mai mult, tind s─â cred c─â explica┼úia public─â a CSM e suficient─â.

Mircea Aron, pre┼čedinte CSM: ÔÇ×Am lucrat pe ideea de a defini ce ├«nseamn─â o lucrare de cercetare ┼čtiin┼úific─â ┼či pe de alt─â parte, am lucrat pentru a crea siguran┼úa c─â cel care scrie lucrarea este chiar cel care beneficiaz─â de cele 30 de zile de reducere a pedepsei. Am lucrat pentru a salva un act normativ, ├«n beneficiul societ─â┼úii, nu ├«n beneficiul unora care au profitat, ci pentru a da aceea┼či greutate at├«t muncii intelectuale, c├«t ┼či muncii fiziceÔÇť.

Altfel spus, legea care permite ├«nc─â scurtarea pedepselor pentru autorii de lucr─âri ┼čtiin┼úifice ├«┼či are rostul ei bine justificat, ├«ns─â, gra┼úie sl─âbiciunilor din sistem, ea devine poart─â de ie┼čire din penitenciar. Iar ini┼úiativa ministrului Justi┼úiei risc─â s─â creeze condi┼úii inegale pentru de┼úinu┼úii care vor s─â ias─â mai devreme folosindu-┼či onest competen┼úele.

Se creează astfel niveluri inegale pentru plata datoriei faţă de societate.

ÔÇ×Biblioteca pentru ho┼úiÔÇť n-ar fi fost posibil─â f─âr─â colaborarea celor care au dat gir ┼čtiin┼úific maculaturii produse de infractori condamna┼úi. N-ar fi fost posibil─â f─âr─â semn─âturile unor oameni care teoretic ar trebui s─â fie modele pentru societate: doctori, profesori, teologi etc. Nici unul dintre ace┼čti semnatari de avize ┼čtiin┼úifice nu a pl─âtit ├«nc─â pentru complicitate la evadare. Pentru c─â asta este. Evadare.

Micii no┼čtri El Chapo locali, condamna┼úi de instan┼úe pentru corup┼úie, fraude ┼či violen┼úe, au ├«nlocuit tunelul cu editura ┼či lope┼úile cu tastatura. Complicii lor cu doctorate ┼či grade universitare s-au asigurat c─â gardienii s├«nt aten┼úi ├«n alt─â parte.

Solu┼úia g─âsit─â de ministerul Justi┼úiei e, de fapt, un r─âspuns disperat la o problem─â a educa┼úiei. ┼×i, ca ├«n o mie de alte cazuri, avem de-a face cu un r─âspuns simplist ┼či descurajator. Practic, ordonan┼úa preg─âtit─â de guvern ├«n─âspre┼čte pedepse ├«n loc s─â dea o solu┼úie. Proiectul respectiv nu rezolv─â ├«n nici un fel evad─ârile intelectuale din trecut, dar face imposibil─â c─âin┼úa viitorilor condamna┼úi care ar avea poate ceva de dat ├«napoi societ─â┼úii. Practic, Guvernul ├«┼či recunoa┼čte neputin┼úa ┼či ├«┼či ia drept motto sintagma ÔÇ×o lege mai dur─â e o lege mai bun─âÔÇť.

Este exact ceea ce s-a ├«nt├«mplat ┼či ├«n cazul restric┼úiilor privind fumatul. Statul a observat c─â legea care prevedea c─â patronii de localuri trebuie s─â asigure condi┼úii decente at├«t pentru fum─âtori, c├«t ┼či pentru nefum─âtori nu este respectat─â. Ce a f─âcut statul? A ├«n─âsprit restric┼úiile.

A v─âzut cineva o analiz─â privind motivele pentru care legea veche nu a fost respectat─â? Propuneri de ├«ndreptare a deficien┼úelor? ┼×tie cineva ce a f─âcut statul pentru a-┼či aplica propria lege? C├«┼úi func┼úionari, inspectori sau ale┼či a┼úi v─âzut s─â fie tra┼či la r─âspundere pentru c─â nu verific─â toate lucrurile astea? Nici unul. ├Än schimb, avem o lege mai dur─â al c─ârei unic rezultat este c─â a stricat temporar Zen-ul fum─âtorilor ┼či, poate, ni┼čte prietenii pe Facebook. ┼×i dac─â nici legea asta nu se respect─â, ce se ├«nt├«mpl─â? Interzicem cu totul fumatul? De ce nu ┼či alcoolul sau literatura?

Majorarea pedepselor ┼či inventarea de noi ┼či noi restric┼úii nu s├«nt semnul unui avans spre o Rom├ónie modern─â, ci semnul unei grave incapacit─â┼úi administrative. Al unei neputin┼úe politice ┼či func┼úion─âre┼čti de a naviga prin societate.

O lege mai dur─â nu e o lege mai bun─â. Rostul unei pedepse este, printre altele, ┼či acela de a reda persoana care a gre┼čit societ─â┼úii. De a o ├«ndrepta ┼či a o face din nou util─â ┼či responsabil─â. Dac─â ├«i r─âpim respectivului ┼čansa asta, nu c├«┼čtig─â nici societatea, nici cel care a gre┼čit. Dac─â a gre┼čit. Pentru c─â, cel pu┼úin ├«n cazul legii antifumat, victime nu s├«nt cei care nu au aplicat legea veche, ci cei care vor trebui s─â se supun─â legii noi.

Exasper─ârile diverselor grupuri sociale s├«nt reale. Nefum─âtorii au toat─â dreptatea din lume s─â cear─â spa┼úii ├«n care pot respira aer curat. Societatea civil─â are, la r├«ndu-i, toate motivele legitime s─â cear─â ca infractori vinova┼úi de furtul a zeci de milioane de euro s─â ├«┼či isp─â┼čeasc─â pedeapsa la fel cum o fac ┼či colegii lor de penitenciar f─âr─â net┬şwork ┼či posibilit─â┼úi de achizi┼úie de semn─âturi prestigioase.

├Äns─â statul r─âspunde ridic├«nd din umeri, admi┼ú├«nd c─â e incapabil de nuan┼úe ┼či complexit─â┼úi.

┼×i asta se ├«nt├«mpl─â nu numai cu infractorii sau cu fum─âtorii. Oricine a avut de a face cu Fiscul ┼čtie c─â prezum┼úia de nevinov─â┼úie e nul─â, iar dovezile care s─â sus┼úin─â buna-credin┼ú─â cad ├«n sarcina contribuabilului.

├Än Rom├ónia, ori de c├«te ori o lege devine mai dur─â, putem bifa un e┼čec. Mi-e greu s─â cred c─â, pedepsind aprioric pe cei care nu au gre┼čit ├«nc─â, vom avea parte de o societate mai bun─â. Cel mult cre┼čtem suma nedrept─â┼úilor ┼či ob┼úinem o societate ┼či mai str├«mb─â. ├Än cuvintele lui Paul Newman: e inutil s─â ape┼či pe fr├«n─â dac─â ma┼čina e cu ro┼úile ├«n sus.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.