Lupta cu Gradul, Emisia ┼či Factura

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
Guverne sub acoperire jpeg

S -a ├«ncheiat triumf─âtor conferin╚Ťa de la Paris. Laurent Fabius a anun╚Ťat, ├«n fa╚Ťa camerelor de televiziune din toat─â lumea, provoc├«nd lacrimi de fericire ╚Öi entuziasm, rezultatul: Umanitatea a c─âzut de acord. Dup─â zile ╚Öi (mai ales) nop╚Ťi de negocieri intense, s-a ajuns la un Tratat. Adev─ârul este c─â premierul francez a muncit pe rupte pentru a ob╚Ťine acest rezultat. Dat fiind c─â partidul s─âu nu prea are ╚Öanse de a-╚Öi p─âstra puterea, o viitoare carier─â interna╚Ťional─â pare foarte probabil─â pentru ambi╚Ťiosul Fabius. Tot enorm a muncit pentru negocieri ╚Öi Miguel Arias Canete, comisarul european pentru energie ╚Öi schimb─âri climatice. A declarat c─â, ├«n timpul ultimei s─âpt─âm├«ni a conferin╚Ťei, a dormit, ├«n total, numai 11 ore. Dup─â at├«ta munc─â, ╚Öefii de stat ai Lumii au hot─âr├«t: vor ╚Ťine temperatura P─âm├«ntului sub control. Planeta nu va mai avea voie s─â se ├«nc─âlzeasc─â mai mult de 2 grade. Este firesc ca toat─â Omenirea s─â doreasc─â protec╚Ťia Terrei, nu? P─âi, atunci, de ce a fost nevoie de at├«tea negocieri intense?

├Än primul r├«nd, deoarece nu ╚Ötiu s─â existe o leg─âtura direct─â, indubitabil demonstrat─â ╚Ötiin╚Ťific, ├«ntre volumul de emisii de gaze cu efect de ser─â ╚Öi temperatura medie anual─â. Inginer fiind, ├«ntreb: c├«te catralioane de metri cubi de emisii echivaleaz─â cu o ├«nc─âlzire de dou─â grade? S─â mi se scuze ignoran╚Ťa, dar tratatul proasp─ât semnat prevede cote de emisii pentru toate ╚Ť─ârile lumii, ├«n func╚Ťie de ╚Ťinta stabilit─â: sub 2 grade Celsius ├«nc─âlzire. De aceea, volumul total, ulterior defalcat, este deosebit de important. E drept, dac─â un stat nu ├«╚Öi ├«ndepline╚Öte obliga╚Ťiile, nu poate fi amendat sau constr├«ns ├«n vreun fel, dar se merge pe ├«ncredere. Oricum ar fi, semnalul politic a fost deosebit de puternic: afacerile mondiale, fie ele ├«n chimie, transport, agricultur─â, energie, extrac╚Ťie de materii prime, vor trebui s─â ia seama la direc╚Ťia indicat─â de documentul final semnat la Paris. Vor exista premian╚Ťi ╚Öi coda╚Öi ai clasei. Important este c─â toat─â clasa ╚Öi-a stabilit un drum de str─âb─âtut. 

Ce pozi╚Ťie de ╚Ťar─â a avut Rom├ónia? Greu de spus. Pu╚Ťine s├«nt mesajele oficiale pe tem─â. De aceea, zic s─â ne plas─âm ├«n context. S├«ntem din Europa Central─â ╚Öi de Est. Prin urmare, ar fi normal s─â apar╚Ťinem grupului de ╚Ť─âri ceva mai sceptice, care doresc energie ieftin─â, potrivit─â nevoilor urgente de dezvoltare economic─â. Liderul informal al acestui grup este Polonia, cea care a avut o pozi╚Ťie extrem de critic─â fa╚Ť─â de obiectivele propuse. E drept, Rom├ónia are o produc╚Ťie energetic─â mai echilibrat─â, f─âr─â un accent deosebit pe gaze, c─ârbune sau petrol. Din acest punct de vedere, am fi putut s─â ne pozi╚Ťion─âm cumva separat de polonezi. Pe de alt─â parte, nici s─â mergem orbe╚Öte pe linia european─â occidental─â nu ar fi fost indicat. Linia lor de for╚Ť─â (Germania, Fran╚Ťa, Luxemburg, Marea Britanie, Suedia) este sus╚Ťinerea necondi╚Ťionat─â a surselor regenerabile (eolienele, solarele ╚Öi altele asemenea) ╚Öi dona╚Ťii pentru transferul de tehnologie c─âtre lumea a treia. Nu sun─â bine pentru Rom├ónia. Pe de o parte, s├«ntem net importatori de tehnologie, pe de alta am fi nevoi╚Ťi s─â devenim net donatori de fonduri pentru Africa, America de Sud, Asia. Iar asta s-ar ├«nt├«mpla ├«n condi╚Ťiile ├«n care Rom├ónia a ├«ndeplinit deja obiectivele strategiei 20/20/20 ╚Öi este unul dintre cei mai cumin╚Ťi ╚Öi ascult─âtori elevi din clas─â. A fost pe-aproape chiar s─â-╚Öi pun─â pe butuci o parte din industrie de dragul ursule╚Ťului polar c─âruia i se tope╚Öte banchiza. 

A tunci, ce ar mai fi r─âmas? S─â fim ca americanii sau chinezii care, p├«n─â de cur├«nd, nici nu au vrut s─â conceap─â reduceri industriale de dragul climei? Sau ca ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare, cer├«nd compensa╚Ťii financiare ├«n schimbul ├«nchiderii unor industrii poluante? Nici ipotezele astea parc─â nu ni se potrivesc cu totul.

A╚Öadar, r─âm├«n cu dou─â nedumeriri: dac─â leg─âtura ├«ntre Emisii ╚Öi Grad este at├«t de evident─â, de ce s-a negociat at├«t de intens? Pe de alt─â parte, ├«ntreb: ├«n acest context, ce a negociat ╚Ťara mea? Nu de alta, dar vreau s─â ╚Ötiu din timp cu c├«t mi se va scumpi Factura. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?