Franţa: glonţul la ureche şi o lecţie pentru Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Sigur că Franța și Europa (în majoritatea lor, să fim drepți…) au răsuflat ușurate duminică seară, la aflarea primelor estimări privind rezultatele turului doi al regionalelor din Hexagon. „Înfrîngere pe toată linia pentru Le Pen“, aveau să titreze multe publicații. Într-adevăr, din lider în șase regiuni la primul tur, Frontul Național nu avea să se aleagă, pînă la urmă, cu nici una. Dar nu este vorba despre nici un triumf. În realitate, Frontul Național a obținut peste 6,5 milioane din voturile francezilor, cu circa 400.000 mai multe decît la prezidențiale din 2012, pînă acum recordul istoric al extremei drepte.

Sistemul electoral francez, cu două tururi și cu posibilitatea retragerii sau fuziunii de liste după prima rundă, a jucat un rol important. Creșterea cu circa 9 procente a ratei de participare în turul al doilea, față de primul tur, a contat, de asemenea. Alegătorii francezi s-au mobilizat în fața pericolului.

Trista premieră europeană a fost evitată de Franța: nici o regiune (darămite un stat) nu a fost guvernată pînă acum de extrema dreaptă cu majoritate absolută. Nici măcar Jorg Haider nu a avut-o, în Carinthia, în momentul său de glorie. A avut peste 40% la sfîrșitul anilor ’90 și a guvernat în coaliție. Întrebarea este dacă guvernarea exclusivă a extremei drepte a fost evitată sau doar amînată. Numărul crescut de voturi obținut, totuși, de extrema dreaptă franceză arată că problema rămîne.

Crizele Franței nu au plecat nicăieri, iar acestea vor alimenta în continuare extrema. Criza economică și nivelul record al șomajului. Criza securitară, de după atentatele din ianuarie și noiembrie, amplificată de criza migranților și de mesajele extremei drepte, căreia i-a venit mănușă. Criza de credibilitate a liderilor politici tradiționali, incapabili să răspundă provocărilor economice și sociale. Și care, răspunzînd crizei securitare, au apelat exact la soluții propuse mai demult de extrema dreaptă.

Partea bună a lucrurilor este că, în fața pericolului extremei, stînga și dreapta și‑au unit eforturile. Și probabil aceasta va fi soluția nu doar în Franța, ci pe tot cuprinsul Europei: guvernări de compromis în sprijinul valorilor liberale și europene. Oricum am privi lucrurile, azi, diferențele  dintre centru-stînga și centru-dreapta sînt insignifiante în raport cu ceea ce separă „centrul“ de „extremă“. Și, este demonstrat, trei sferturi dintre europeni aleg „centrul“ în detrimentul „extremei“. Aceasta va fi, pentru o bună bucată de vreme, adevărata „linie de demarcație“ pe scena politică europeană.

Partea mai puțin bună este că replierile tactice nu înseamnă decît o soluție de moment, care nu răspunde problemei de fond. Mulți vorbesc în aceste zile despre faptul că votul de protest vine ca o pedeapsă, chiar binemeritată, pentru „corectitudinea politică“ a liderilor și partidelor de „centru“. Cînd, de fapt, este vorba mai degrabă despre grava „incorectitudine“ politică a „centrului“: lipsa ideilor pentru reformarea societății, incapacitatea de a da impulsul așteptat construcției europene, pierderea legăturii cu alegătorii, impresia că au devenit grupuri închise și că guvernează prea mult în folosul propriu sau că, în orice caz, ieșirea din criză s-a făcut în prea mare măsură pe spatele cetățenilor simpli în raport cu cei privilegiați.

Ni se pare că toate acestea sînt valabile doar pentru România, dar ne înșelăm. La noi, desigur, doza de corupție din interiorul sistemului decizional este sensibil mai ridicată, în rest, preocupările europenilor sînt cam aceleași. Iar faptul că trei sferturi dintre europeni susțin încă partidele „tradiționale“ înseamnă că ei resping extrema și rămîn alături de valorile liberale și europene. Dar mai înseamnă și că ei așteaptă o schimbare chiar din partea „centrului“.

Partidele democratice sînt datoare să răspundă acestor așteptări din partea marii majorități a cetățenilor – iar aici lucrurile stau cam la fel, fie că vorbim despre Franța, Italia, România sau alte țări. Marșul neabătut înainte al Frontului Național trebuie să ne dea serios de gîndit.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.