Franţa: glonţul la ureche şi o lecţie pentru Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Sigur că Franța și Europa (în majoritatea lor, să fim drepți…) au răsuflat ușurate duminică seară, la aflarea primelor estimări privind rezultatele turului doi al regionalelor din Hexagon. „Înfrîngere pe toată linia pentru Le Pen“, aveau să titreze multe publicații. Într-adevăr, din lider în șase regiuni la primul tur, Frontul Național nu avea să se aleagă, pînă la urmă, cu nici una. Dar nu este vorba despre nici un triumf. În realitate, Frontul Național a obținut peste 6,5 milioane din voturile francezilor, cu circa 400.000 mai multe decît la prezidențiale din 2012, pînă acum recordul istoric al extremei drepte.

Sistemul electoral francez, cu două tururi și cu posibilitatea retragerii sau fuziunii de liste după prima rundă, a jucat un rol important. Creșterea cu circa 9 procente a ratei de participare în turul al doilea, față de primul tur, a contat, de asemenea. Alegătorii francezi s-au mobilizat în fața pericolului.

Trista premieră europeană a fost evitată de Franța: nici o regiune (darămite un stat) nu a fost guvernată pînă acum de extrema dreaptă cu majoritate absolută. Nici măcar Jorg Haider nu a avut-o, în Carinthia, în momentul său de glorie. A avut peste 40% la sfîrșitul anilor ’90 și a guvernat în coaliție. Întrebarea este dacă guvernarea exclusivă a extremei drepte a fost evitată sau doar amînată. Numărul crescut de voturi obținut, totuși, de extrema dreaptă franceză arată că problema rămîne.

Crizele Franței nu au plecat nicăieri, iar acestea vor alimenta în continuare extrema. Criza economică și nivelul record al șomajului. Criza securitară, de după atentatele din ianuarie și noiembrie, amplificată de criza migranților și de mesajele extremei drepte, căreia i-a venit mănușă. Criza de credibilitate a liderilor politici tradiționali, incapabili să răspundă provocărilor economice și sociale. Și care, răspunzînd crizei securitare, au apelat exact la soluții propuse mai demult de extrema dreaptă.

Partea bună a lucrurilor este că, în fața pericolului extremei, stînga și dreapta și‑au unit eforturile. Și probabil aceasta va fi soluția nu doar în Franța, ci pe tot cuprinsul Europei: guvernări de compromis în sprijinul valorilor liberale și europene. Oricum am privi lucrurile, azi, diferențele  dintre centru-stînga și centru-dreapta sînt insignifiante în raport cu ceea ce separă „centrul“ de „extremă“. Și, este demonstrat, trei sferturi dintre europeni aleg „centrul“ în detrimentul „extremei“. Aceasta va fi, pentru o bună bucată de vreme, adevărata „linie de demarcație“ pe scena politică europeană.

Partea mai puțin bună este că replierile tactice nu înseamnă decît o soluție de moment, care nu răspunde problemei de fond. Mulți vorbesc în aceste zile despre faptul că votul de protest vine ca o pedeapsă, chiar binemeritată, pentru „corectitudinea politică“ a liderilor și partidelor de „centru“. Cînd, de fapt, este vorba mai degrabă despre grava „incorectitudine“ politică a „centrului“: lipsa ideilor pentru reformarea societății, incapacitatea de a da impulsul așteptat construcției europene, pierderea legăturii cu alegătorii, impresia că au devenit grupuri închise și că guvernează prea mult în folosul propriu sau că, în orice caz, ieșirea din criză s-a făcut în prea mare măsură pe spatele cetățenilor simpli în raport cu cei privilegiați.

Ni se pare că toate acestea sînt valabile doar pentru România, dar ne înșelăm. La noi, desigur, doza de corupție din interiorul sistemului decizional este sensibil mai ridicată, în rest, preocupările europenilor sînt cam aceleași. Iar faptul că trei sferturi dintre europeni susțin încă partidele „tradiționale“ înseamnă că ei resping extrema și rămîn alături de valorile liberale și europene. Dar mai înseamnă și că ei așteaptă o schimbare chiar din partea „centrului“.

Partidele democratice sînt datoare să răspundă acestor așteptări din partea marii majorități a cetățenilor – iar aici lucrurile stau cam la fel, fie că vorbim despre Franța, Italia, România sau alte țări. Marșul neabătut înainte al Frontului Național trebuie să ne dea serios de gîndit.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.