Un secol nou pentru Orientul Mijlociu

Jeffrey D. SACHS
Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Un secol nou pentru Orientul Mijlociu jpeg

Statele Unite, Uniunea European─â ╚Öi institu╚Ťii occidentale precum Banca Mondial─â s-au ├«ntrebat, ├«n repetate r├«nduri, de ce Orientul Mijlociu nu e capabil s─â se autoguverneze. ├Äntrebarea este pus─â cu bun─â-credin╚Ť─â, dar nu tocmai ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â. ├Än fond, unicul ╚Öi cel mai important impediment ├«n calea unei bune guvern─âri ├«n regiune a fost lipsa auto-guvern─ârii. Institu╚Ťiile politice ale regiunii au fost schilodite ├«n urma interven╚Ťiilor repetate, europene ╚Öi americane, ├«ncep├«nd cu Primul R─âzboi Mondial ╚Öi, pe alocuri, chiar mai devreme.

Un secol este destul. Anul 2016 ar trebui să marcheze pentru Orientului Mijlociu începutul unui secol nou de politică autohtonă, care să se adreseze urgent problemelor unei dezvoltări durabile.

Destinul Orientului Mijlociu din ultimii o sut─â de ani a fost pecetluit ├«n 1914, c├«nd Imperiul Otoman a ales, ├«n Primul R─âzboi Mondial, tab─âra perdant─â. Ca urmare, Imperiul s-a dezmembrat ╚Öi puterile ├«nving─âtoare, Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa, au preluat controlul hegemonic asupra r─âm─â╚Öi╚Ťelor sale. Anglia, care guverna Egiptul deja din 1882, a preluat controlul efectiv asupra guvernelor din Irakul de azi, din Iordania, Israel, Palestina ╚Öi Arabia Saudit─â, ├«n vreme ce Fran╚Ťa, care de╚Ťinea deja controlul asupra unei bune p─âr╚Ťi din Africa de Nord, a preluat Libanul ╚Öi Siria.

Pentru a asigura domina╚Ťia Angliei ╚Öi a Fran╚Ťei asupra resurselor de petrol, porturilor, c─âilor maritime ╚Öi politicilor externe ale conduc─âtorilor locali, s-au folosit mandate formale ale Ligii Na╚Ťiunilor, precum ╚Öi alte instrumente de putere. ├Än regiunea care urma s─â devin─â Arabia Saudit─â, Anglia a sus╚Ťinut fundamentalismul wahhabit al lui Ibn Saud ├«n defavoarea na╚Ťionalismului arab al regiunii ha╚Öemite Hidjaz.

Dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, SUA a preluat ╚Öi ea modelul interven╚Ťionist. Puciului militar sus╚Ťinut de CIA din Siria, ├«n 1949, i-a urmat o alt─â opera╚Ťiune CIA care l-a detronat, ├«n 1953, pe prim-ministrul iranian Mohammad Mossadegh (pentru a asigura accesul Occidentului la resursele de petrol ale ╚Ť─ârii). Acest comportament politic s-a perpetuat p├«n─â ├«n ziua de azi, dup─â cum o arat─â destituirea conduc─âtorului libian Muammar alÔÇĹGaddafi ├«n 2011, a pre╚Öedintelui egiptean Morsi ├«n 2013 ╚Öi actualul r─âzboi ├«mpotriva pre╚Öedintelui sirian Bashar al-Assad. Vreme de aproape ╚Öapte decenii, SUA ╚Öi alia╚Ťii s─âi au intervenit ├«n mod repetat (sau au sprijinit lovituri de stat conduse din interior) pentru a r─âsturna guvernele care nu le erau suficient aservite.

Vestul a ├«narmat de asemenea ├«ntreaga regiune, prin v├«nz─âri de arme ├«n valoare de sute de miliarde de dolari. Bazele militare ale SUA, r─âsp├«ndite ├«n ├«ntreaga regiune, ╚Öi multiplele opera╚Ťiuni e╚Öuate ale CIA au l─âsat ├«n urm─â, pe m├«na unor du╚Ömani ├«nver╚Öuna╚Ťi ai SUA ╚Öi ai Europei, vaste rezerve de armament.

De aceea, atunci c├«nd liderii occidentali ├«i ├«ntreab─â pe arabi ╚Öi pe al╚Ťi actori din regiune de ce nu se pot autoguverna, ar trebui s─â fie preg─âti╚Ťi pentru urm─âtorul r─âspuns: ÔÇ×Vreme de un secol, interven╚Ťiile voastre au subminat institu╚Ťiile democratice (resping├«nd rezultatul voturilor din Algeria, Palestina, Egipt ╚Öi din alte p─âr╚Ťi); a╚Ťi alimentat r─âzboaie ├«n mod repetat, care acum au devenit cronice; a╚Ťi ├«narmat cei mai violen╚Ťi jihadi╚Öti pentru a v─â face jocurile politice cinice; ╚Öi a╚Ťi creat un c├«mp de lupt─â care se ├«ntinde ast─âzi din Bamako p├«n─â la KabulÔÇť.

Ce putem face atunci pentru a crea un nou Orient Mijlociu? V-aș propune cinci principii.

Primul, ╚Öi cel mai important: SUA ar trebui s─â blocheze opera╚Ťiunile CIA sub acoperire, de destituire ╚Öi destabilizare, din ├«ntreaga lume. CIA a fost creat─â ├«n 1947 ╚Öi i s-au ├«ncredin╚Ťat dou─â mandate ÔÇô unul legitim (colectarea de informa╚Ťii) ╚Öi altul dezastruos (opera╚Ťii sub acoperire de r─âsturnare a regimurilor considerate ÔÇ×ostileÔÇť Statelor Unite). Pre╚Öedintele SUA poate ╚Öi ar trebui s─â opreasc─â prin ordin executiv opera╚Ťiunile CIA sub acoperire ÔÇô ╚Öi s─â pun─â astfel cap─ât mo╚Ötenirii revan╚Öismului ╚Öi masacrelor sus╚Ťinute de aceste misiuni, cu prec─âdere ├«n Orientul Mijlociu.

├Än al doilea r├«nd, SUA ar trebui s─â ├«ndeplineasc─â obiectivele sale, uneori legitime, de politic─â extern─â prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU (CSNU). Abordarea actual─â de constituire a unor ÔÇ×coali╚Ťii de voluntariÔÇť conduse de SUA a dat gre╚Ö nu doar o dat─â; ╚Öi a dat de ├«n╚Ťeles c─â p├«n─â ╚Öi obiectivele legitime ale SUA, precum combaterea Statului Islamic, s├«nt adesea blocate de rivalit─â╚Ťi geopolitice.

SUA ar avea mai mult de c├«╚Ötigat dac─â ar supune ini╚Ťiativele sale de politic─â extern─â votului ┬şCSNU. Atunci c├«nd CSNU a respins r─âzboiul din Irak ├«n 2003, ar fi fost ├«n╚Ťelept din partea SUA s─â nu fi lansat invazia. Atunci c├«nd Rusia, un membru al CSNU care recurge permanent la dreptul de veto, s-a opus destituirii, sprijinite de SUA, a pre╚Öedintelui sirian Bashar al-Assad, ar fi fost ├«n╚Ťelept ca SUA s─â nu fi lansat opera╚Ťiuni sub acoperire de destituire a acestuia. Acum, ├«ntregul CSNU ar ├«ncuviin╚Ťa un plan global (nu doar american) de combatere a Statului Islamic.

├Än al treilea r├«nd, SUA ╚Öi Europa ar trebui s─â accepte realitatea c─â democra╚Ťia va produce, ├«n Orientul Mijlociu, multe victorii islamiste la urnele de vot. Multe dintre regimurile islamiste vor e╚Öua, la fel cum se ├«nt├«mpl─â ╚Öi ├«n cazul guvernelor neperformante. Vor pierde ÔÇô la urm─âtoarele alegeri, ├«n strad─â sau chiar prin puciurile generalilor locali. Eforturile repetate ale Angliei, Fran╚Ťei ╚Öi SUA de a ├«mpiedica guvernele islamiste s─â ajung─â la putere nu fac dec├«t s─â blocheze maturizarea politic─â a regiunii, f─âr─â s─â reu╚Öeasc─â s─â ob╚Ťin─â vreun beneficiu pe termen lung.

├Än al patrulea r├«nd, liderii autohtoni ÔÇô din Sahel p├«n─â ├«n Africa de Nord ╚Öi din Orientul Mijlociu p├«n─â ├«n Asia Central─â ÔÇô ar trebuie s─â admit─â c─â cea mai important─â problem─â cu care se confrunt─â lumea islamic─â de ast─âzi este calitatea educa╚Ťiei. Iar ÔÇô ├«n ceea ce prive╚Öte ╚Ötiin╚Ťa, matematica, inova╚Ťia tehnologic─â, spiritul antreprenorial, dezvoltarea micilor afaceri ╚Öi, ca atare, crearea locurilor de munc─â ÔÇô regiunea se afl─â cu mult ├«n urma altor ╚Ť─âri cu venituri medii similare. ├Än lipsa unei educa╚Ťii de calitate, speran╚Ťele de prosperitate economic─â ╚Öi de stabilitate politic─â s├«nt reduse oriunde ├«n lume.

├Än sf├«r╚Öit, regiunea ar trebuie s─â se ocupe ╚Öi de imensa ei vulnerabilitate ├«n materie de degradare a mediului, precum ╚Öi de supradependen╚Ťa de hidrocarburi, mai ales ├«n perspectiva reorient─ârii globale c─âtre resurse de energie non-fosile. Regiunea majoritar musulman─â care se ├«ntinde din Africa de Vest p├«n─â ├«n Asia Central─â este cea mai mare regiune secetoas─â, intens populat─â a lumii: o f├«╚Öie de 8000 de kilometri, amenin╚Ťat─â permanent de lipsa apei ╚Öi a hranei, de de╚Öertificare ╚Öi de temperaturi cresc├«nde.

Acestea s├«nt problemele reale cu care se confrunt─â Orientul Mijlociu. Divizarea sunni╚Ťi ÔÇô ╚Öii╚Ťi, viitorul politic al lui Assad sau disputele doctrinale s├«nt, pe termen lung, cu mult mai pu╚Ťin importante pentru regiune dec├«t cerin╚Ťele nesatisf─âcute pentru o educa╚Ťie de calitate, pentru competen╚Ťe profesionale, tehnologii avansate ╚Öi dezvoltare durabil─â. Numero╚Öii g├«nditori temerari ╚Öi dornici de progres ai lumii islamice ar trebui s─â ajute societ─â╚Ťile din regiune s─â ├«n╚Ťeleag─â aceast─â realitate, iar oameni bine inten╚Ťiona╚Ťi din ├«ntreaga lume ar trebui s─â-i ajute s─â ating─â acest scop prin cooperare pa╚Önic─â ╚Öi prin ├«ncetarea manipul─ârilor ╚Öi a r─âzboaielor de tip imperial.

Jeffrey D. Sachs, profesor de dezvoltare durabil─â, de politici de s─ân─âtate ╚Öi de management, este director al Earth Institute al Universit─â╚Ťii Columbia. Este de asemenea director al Re╚Ťelei ONU pentru solu╚Ťii de dezvoltare durabil─â.

┬ę  Project Syndicate/Mohammed
Bin Rashid Global Initiatives, 2015.
www.project-syndicate.org

traducere din limba englez─â
de Matei PLE╚śU

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.