Înalta Poartă e-n ceaţă!

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Guverne sub acoperire jpeg

„Îmi doresc un management mai eficient la nivelul instituțiilor europene, o mai mare coerență, o mai bună planificare și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană.“ Așa a zis președintele României, de curînd, la o întîlnire cu diplomații străini acreditați la București. Este, carevasăzică, un mesaj orientat (aparent) spre exterior, mai degrabă decît către propriul electorat. Cu toate astea, televiziunile locale au preluat cu voluptate pasaje din respectivul discurs, titrînd (unele adăugînd chiar prefixul Breaking News): „Președintele Iohannis: Atac Dur La Adresa UE“ (am încercat să respect felul în care se scrie un breiching niuz care se respectă).

În opinia mea, orice asemenea „atac“ are o serioasă carență de logică. În primul rînd, deoarece merge pe ideea „Ei și Noi“, ca și cum ar fi vorba despre entități politice complet separate. „Noi, aici (la București, la Budapesta, la Londra, la Berlin, la Paris etc.), încercăm să rezolvăm treburile, numai că Ei (de la Bruxelles) ne încurcă.“ Măi să fie! De parcă acei „Ei“ nu ar fi sub controlul politic complet al guvernelor naționale (prin Consiliu). De parcă Parlamentul European sau Comisia ar fi niște animale instituționale scăpate de sub control!

Critica politicilor comunitare nu este o invenție recentă. Politicienii tuturor statelor membre practică sportul ăsta. Ședințele Consiliului sînt întîlniri dedicate în exclusivitate negocierii discrete. Unii cîștigă mai mult, alții mai puțin, în funcție de seriozitatea poziției exprimate, de alianțele internaționale formate sau de poziția de forță a unui stat sau a altuia (buget, populație, economie, imagine publică sau chiar numărul submarinelor nucleare deținute). În general, la întoarcerea acasă, liderii naționali comunică prin presă vitejia cu care au apărat interesul național, trec sub tăcere unele compromisuri pe care le-au făcut și veștejesc intens poziția „adversă“, pe care o pun pe seama „birocrației de la Bruxelles“. Scopul? Evident, propriul interes politic. Simultan, în țările ceva mai obișnuite cu atari reflexe (în general, statele cele mai vechi din UE), presa și societatea au (sau ar trebui să aibă) suficientă maturitate pentru a dezbate subiectele negociate și a forma opinii cît de cît calificate privind negocierile proaspăt încheiate. Totuși, nu avem de-a face cu o regulă. Politicile europene nu constituie decît arareori un subiect de dezbatere publică largă.

Nici noi, românii, nu ducem lipsă de discuții pe temă. Oricare televiziune de la noi tratează subiectul. Chiar în timp ce scriu acest text, pe B1 TV, un tînăr ziarist invitat în studio afirmă încruntat că musulmanii sînt un soi de maimuțe inculte care nu au nimic în cap, altceva decît să lichideze cît mai repede Europa și pe noi, europenii. Moderatorul dă din cap, îngrijorat de sumbra perspectivă. De fapt, pe mai toate posturile, covîrșitoarea majoritate a opiniilor nu conduce spre analiză și eventuale soluții, ci spre panicarea definitivă a telespectatorului.

În atare peisaj, nici nu miră prea mult faptul că opinia președintelui este doar o critică, fără vreo propunere de rezolvare. Veți spune că un discurs în fața ambasadorilor nu era momentul potrivit. În regulă. Din păcate, nu am auzit cu nici o altă ocazie Ideea, Planul Alternativ, Propunerea. Cum care? A României. Cum unde? Acolo, la UE, unde sîntem acționari. Informarea, comunicarea, stîrnirea discuției serioase par a fi ultima grijă a unei administrații care se grăbește să critice lipsa de viziune a altora. Avem acum un consilier prezidențial care a fost comisar european, un ministru de Externe care a lucrat la post la Bruxelles ani de zile și un premier „mai comisar“ decît consilierul prezidențial. Tare greu de explicat timiditatea cu care se evită dezbaterile publice serioase, de profunzime, pe teme europene.

Ca atare, acum sîntem în starea secular-obișnuită românilor: ascultarea de Înalta Poartă. Dacă de acolo nu vin indicațiile suficient de rapid, în lipsa reflexului de a propune soluții proprii, intrăm în panică și prevestim sfîrșitul lumii.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Una din patru persoane imunizate cu serurile anti-Covid Pfizer sau Moderna a experimentat efecte adverse
Mai mult de un sfert dintre persoanele care s-au imunizat cu vaccinuri ARN mesager împotriva infectării cu virusul SARS CoV2 au suferit un răspuns imun neintenționat, potrivit noilor studii.
image
Un român a jucat de 49 de ori același bilet câștigător la pariuri sportive. Suma enormă la care a ajuns
Un bărbat din județul Prahova a avut marea inspirație de a alege o combinație de 28 de meciuri câștigătoare pe un bilet, dar nu s-a oprit aici. A copiat același bilet de numai puțin de 49 de ori.
image
Țara în care intrarea românilor e ca și interzisă. „Nu mai îmi trebuie nici gratis, e revoltător”
Doi tineri români cu un copil au fost umiliți pe un aeroport fără ca cineva să poată interveni în favoarea lor. Cazul lor nici măcar nu este unic, iar statul român nu reușește să rezolve o problemă cunoscută foarte bine de ani de zile, dar care arată limitele politicii externe a României

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.