Ieşirea la Marea Neagră

Publicat în Dilema Veche nr. 624 din 4-10 februarie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Pe vremuri, preocupările mele de politică externă m-au făcut să strîng note și observații de toate felurile. Cînd le scriam prin carnete acum risipite mi se părea că sînt note despre lumea largă, dar acum, citindu-le, îmi dau seama că sînt note despre noi înșine, de nu chiar note despre mine însumi. Poate că sună paradoxal, dar e cu totul adevărat că exercițiul intelectual în materia politicii externe îți oferă o perspectivă unică asupra propriei țări, de nu chiar asupra propriei persoane. Sigur că te preocupă lumea largă și, mai precis, exprimarea propriei țări în context internațional, dar ceea ce observi, în cele din urmă, e propria ogradă. E ca și cum lumea largă ar fi, de fapt, o oglindă. E ca și cum tu, român sadea, ieși din România pe o verticală care îți extinde perspectivele și privești înapoi, din acel punct mai înalt. Perspectiva care se deschide nu e doar asupra lumii largi, ci și asupra României.

În anii mei diplomatici, ca și acum, Marea Neagră a constituit o preocupare de prim ordin pentru gîndirea strategică românească. Am încercat, în toate felurile, să convingem lumea că există un spațiu strategic aparte, cu propria lui identitate şi cu propriile sale probleme în jurul Mării. Am crezut mereu că Marea Negră poate fi un bun prilej pentru o politică externă a excelenței, menită să ne dea proeminență. Dacă tot ne-a dat Dumnezeu ca singura cale de ieșire a României spre mările și oceanele lumii să fie prin Marea Neagră, de ce să nu încercăm să ieșim tot prin Marea Neagră și în marea politică a lumii? Părea că istoria ne ajută, pentru că țărmurile Mării se încingeau, iar Orientul presa regiunea tot mai mult, ca și cum nu mai avea loc în sine. Nu fusese totdeauna așa. Practic, după războaiele Crimeei, zona Mării Negre a căzut la o importanță cu totul secundară în calculele strategice ale lumii, păstrînd aceeași lipsă de semnificație inclusiv în al Doilea Război Mondial. În anii Războiului Rece, Marea Neagră înghețase cu totul. După 1990, însă, totul s-a schimbat. Apăruseră oportunitățile. Dar s-a dovedit că, deși puteam avea ambiții, ba chiar și idei, nu aveam instrumentele necesare să înțelegem bine Marea Neagră, deși o vorbă de bețivani spune că ne este cel mai bun vecin.

Marea Neagră are o tra­diție a ambiguității și in­com­pre­hen­si­bi­lității. În antichitate, cînd gre­cii abia începeau să-i colonizeze malurile ocupate de triburi destul de agresive și experimentau dificultăți neașteptate de navigație, Marea aceasta a fost denumită Póntos Áxeinos, adică Marea Neprimitoare/Neospitalieră. După un timp, cînd ajunseseră să-i colonizeze țărmurile atingînd, aproape, Caucazul, numele Mării s-a schimbat printre greci în Eúxeinos Póntos, adică Marea Ospitalieră/Prietenoasă. Aceste schimbări radicale de nume, spun unii, se datorează jocului cu eufemismele – ceva destul de întîlnit la vechii greci. Unele lucruri negative erau, după un timp, denumite cu opusul pozitiv, ca pentru a fi îmblînzite sau pentru a nu fi întărîtate și mai rău. Alții spun că denumirea inițială a fost un truc al primilor greci colonizatori, care au găsit imediat spații bogate și au vrut să i descurajeze pe eventualii noi coloniști. Așadar, prostul renume inițial s-ar datora unei manipulări interesate. Tipic pentru mentalitățile regiunii, am spune azi zîmbind amar. În fine, sînt și istorici care consideră că schimbarea de nume urmează unei schimbări a experienței grecești. Cînd colonizarea a mers greu, Marea era rea, cînd cetățile grecești au împînzit malurile Mării, aceasta a devenit bună.

Nici mai tîrziu lucrurile nu au stat mai bine. Întorcîndu-se la Veneția din îndepărtata Mongolie, Marco Polo a notat destul de multe despre ceea ce a văzut pe drum. Ajuns la Marea Neagră, faimosul călător a traversat cu o ambarcațiune de la Trebizond la Constantinopole. Totuși, despre acest segment al călătoriei, Marco Polo nu a notat aproape nimic. Istoricii iubitori ai Mării Negre au spus că această lipsă de interes a lui Marco Polo s-ar fi datorat faptului că, în secolul al XIII-lea, această mare era mult prea bine cunoscută venețienilor și excentricul călător nu avea de ce să alăture însemnări despre o zonă ultracunoscută celor despre spații aproape neștiute. Mi se pare că acest argument este specific specialiștilor care își imaginează că micul lor obiect de cercetare este, de fapt, o preocupare pentru toată lumea. Mi se pare mai aproape de adevăr ideea că Marco Polo, obosit după atîta călătorie, apropiindu-se de casă, nu a mai dat mare atenție ultimelor etape ale călătoriei și că, pe acest tronson, nimic nu i-a atras în mod deosebit atenția.

Mă înduioșează eforturile noastre susținute de a ieși în lumea mare prin Marea Neagră, despre care nici măcar nu putem să știm sigur dacă este Prietenoasă sau Periculoasă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.