Viitorul Europei se poate decide în Franţa

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Ce se poate întîmpla în Franţa şi în Europa, după triumful extremei drepte din 6 decembrie? Mai în­tîi, că nu e deloc o surpriză. Scorul bun al extremei drepte franceze era aşteptat de mai mult timp, iar evenimentele recente n-au făcut decît să-i sufle şi mai tare vînt în pînze. Cum-necum, teoriile Frontului Naţional au ajuns să fie confirmate. Atentatele jihadiste din 13 noiembrie i-au permis să facă legătura directă între migraţie şi terorism. Pe de altă parte, măsurile luate de preşedintele Hollande, aflat într-o groapă de popularitate, au semănat mult cu ceea ce extrema dreaptă cerea de multă vreme. „Oamenii vor vota originalul, nu copia“, spuneau, cu optimism, liderii Frontului Naţional înainte de alegeri. Nu s-au înşelat.

Dar mai este ceva. Frontul Naţional nu s-a născut ieri şi, să ne amintim, a fost pe locul întîi în opţiunile electoratului şi la alegerile europene din 2014. Nu fuseseră atentatele şi nici criza refugiaţilor. Rezultatele de duminică nu reprezintă o surpriză. Sînt, mai degrabă, încă o confirmare a unui fenomen în curs: înrădăcinarea extremei drepte în societatea franceză. Aşa ceva nu ar fi fost posibil fără eşecul de la centru, fie el centrul-dreapta sau centrul-stînga, în gestionarea crizei economice şi în a conferi societăţii franceze o încredere în viitor.

Lupta cu şomajul, mai ales în rîndurile tinerilor, a reprezentat mereu o cauză pierdută. De asemenea, Franţa a pierdut teren în comparaţie cu marile economii din vecinătate, Germania şi Marea Britanie. Tandemul franco-german de la conducerea Europei a slăbit, astăzi vorbim despre un singur lider, Germania. Franţa a trecut în planul al doilea. Atentatele şi refugiaţii doar au desăvîrşit tabloul unei crize mai vechi şi mai profunde.

Acum, pentru prima dată, Frontul Naţional va avea ocazia să şi guverneze, e adevărat, în unele regiuni. Iar aceasta poate fi sau nu o capcană. Soluţiile avansate de extrema dreaptă franceză – o combinaţie de putinism, chávezism şi, dacă vreţi, iliescism românesc al anilor 1990 – pot fi, după cum ştim, seducătoare pentru o bună parte din electorat. A­tîta timp cît nu sînt aplicate pentru a-şi vădi efectele.

Franţa are instituţii puternice, o administraţie extraordinar de bine articulată şi – în pofida tuturor zguduirilor – un pronunţat spirit democratic. Cum va reacţiona Franţa atunci cînd extrema dreaptă se va muta în birourile de decizie? Va aştepta, în extaz, ca Frontul Naţional să-şi ducă pînă la capăt promisiunile? Îi va da extremei drepte girul democratic pentru aceasta? Va sta să vadă primele valuri de străini deportaţi? Va permite ca extrema dreaptă să ajungă să naţionalizeze mari companii, să izoleze ţara din punct de vedere economic, prin scoaterea ei de pe piaţa unică europeană? Va aştepta să vadă ce se va întîmpla cînd Franţa va experimenta, înaintea Greciei, ieşirea din zona euro?

Sau, dimpotrivă, Franţa va reacţiona viguros, imediat ce extrema dreaptă va încerca să-şi aplice politica, încă de la nivelul administraţiei regionale? Întrebarea este, de fapt, cît va mai reuşi Frontul Naţional să-şi ţină promisiunile sale în zona seducţiei, înainte de a le face bucăţi, atunci cînd se vor lovi de zidul realităţilor economice. Este un test crucial nu doar pentru democraţia franceză, ci pentru întreaga Europă.

Evenimentele viitoare din Franţa vor influenţa puternic felul în care se vor desfăşura lucrurile la Budapesta, cu guvernarea populistă şi promoscovită a lui Viktor Orbán, sau cu guvernarea populist-conservatoare de la Varşovia. Vor potenţa sau vor descuraja fenomene precum Pegida sau Alternative für Deutsch­land din Germania, Partidul Libertăţii în Olanda sau UKIP în Marea Britanie. Şi, da, vor putea influenţa alegeri în România şi Bulgaria, ţări marginale ale Uniunii, dar în care, în mod surprinzător, democraţia liberală încă rezistă. Dar în care ultrana­ţionalismul şi teoriile conspira­ţio­niste prind tot mai mult teren.

Să nu uităm că, totuşi, aproape trei alegători francezi din patru nu au votat cu extrema dreaptă. Iar jumătate dintre cei chemaţi la urne au rămas acasă. Acum, răspunsul societăţii franceze este crucial pentru viitorul Europei.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.