Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU
Să construim, zic: dar cu cine?
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUFără bani şi oameni calificaţi nu se pot construi decît lucruri de mîntuială, făcute să meargă astăzi şi să explodeze mîine.
» Citește totProtocol şi diplomaţie la 1800
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUÎn Valahia, boierii urmează protocolul oriental, sărutînd mîna domnului sau/şi poalele hainei ca o formă de respect şi de recunoaştere a ierarhiilor. Diplomat şi important dregător, Ianache
» Citește totUbicuitatea murdalîcului
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCULucrurile par a fi destul de grave pentru că bălţile stătute, murdalîcul, noroaiele, mocirlele atrag bolile lipicioase. Roiurile de muşte şi ţînţari, aerul stricat şi rău mirositor contribuie la lingoare, paludism, friguri. Dar, după cum constată doctorul Iacob Fel
» Citește totZăpezile de alaltăieri
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUIarna grea, aşa cum n-a mai fost alta, revine deseori în mărturiile vremii. Fiecare crede că iarna lui este cea mai grea, cu zăpezile cele mai mari, cu lupii cei mai fioroşi, cu frigul cel mai crunt. Şi fiecare în parte are dreptate. La 1740, „bătrînii ţării“ nu-şi aminteau să mai fi văzut o „iarnă mai grea şi mai lungă“ decît cea pe care o trăiau în acel moment. Iarna lor începuse în octombrie şi se sfîrşea în aprilie, fără ca oamenii să aibă timp să-şi strîngă păpuşoiul sau fînul. Or, o astfel de
» Citește totNorocul ţiganului
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUStan este acuzat că n-a menţionat statutul său de rob ţigan atunci cînd a întîlnit-o pe Smaranda, lăsînd-o să creadă că este om liber, încurajînd-o să păşească în jocul dragostei. Crescut la mănăstirea Mislea, prin grija
» Citește totApa de la cişmea
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCULa 1815, cişmeaua de la Podul Mogoșoaiei, „din nepurtare de grijă“, s-a dărăpănat şi are nevoie de reparaţii urgente. Lipsa de iniţiativă şi tergiversările dregătorilor îi silesc pe veliţii boieri să atragă atenţia că „mai trecînd vreme cu nebăgare de seamă
» Citește totDespre istorie şi trecut
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUContinuăm să ne căinăm soarta cu versurile populare de pe la 1770, cu „Săracă Ţară Românească / Cine întîiu să te jălească“, şi ne îmbărbătăm amarnic gîndind ce fapte de vitejie am fi putut face noi, românii, dacă istoria şi geografia nu ne-ar fi aşezat la răscrucea imperiilor.
» Citește totBucatele din cărţi
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUFiartă în lapte, amestecată cu unt, brînză, smîntînă și cu un pumn de „miresme“, mămăliga boierească este sățioasă și parfumată, cucerindu-i pe mulți dintre consulii, diplomații și alți exploratorii ai lumii otomane în drumul lor spre Istanbul.
» Citește totGesturi, ritualuri, maniere
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUCafeaua, licoarea amăruie care ne bucură diminețile, are o lungă istorie printre fanarioți, boieri, negustori, mahalagii.
» Citește totSalbele de rubiele şi copeicile pentru fructuri
Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCUCu două decenii mai devreme, Teodor Vîrnav fura de prin jiletca dascălului parale turceşti şi copeici mărunte pe care le cheltuia pe „fructuri“ şi simiţi. La mijloc de secol al XIX lea copeicile, sorocoveţii şi funducii aparţin trecutului, iar leul şi paralele încep să scrie istorie…
» Citește tot