Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Să construim, zic: dar cu cine?

Fără bani şi oameni calificaţi nu se pot construi decît lucruri de mîntuială, făcute să meargă astăzi şi să explodeze mîine.

» Citește tot

Protocol și etichetă

Protocol şi diplomaţie la 1800

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

În Valahia, boierii urmează protocolul oriental, sărutînd mîna domnului sau/şi poalele hainei ca o formă de respect şi de recunoaştere a ierarhiilor. Diplomat şi important dregător, Ianache

» Citește tot

Mai puțin gunoi!

Lucrurile par a fi destul de grave pentru că bălţile stătute, murdalîcul, noroaiele, mocirlele atrag bolile lipicioase. Roiurile de muşte şi ţînţari, aerul stricat şi rău mirositor contribuie la lingoare, paludism, friguri. Dar, după cum constată doctorul Iacob Fel

» Citește tot

Iarna la noi

Zăpezile de alaltăieri

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Iarna grea, aşa cum n-a mai fost alta, revine deseori în mărturiile vremii. Fiecare crede că iarna lui este cea mai grea, cu zăpezile cele mai mari, cu lupii cei mai fioroşi, cu frigul cel mai crunt. Şi fiecare în parte are dreptate. La 1740, „bătrînii ţării“ nu-şi aminteau să mai fi văzut o „iarnă mai grea şi mai lungă“ decît cea pe care o trăiau în acel moment. Iarna lor începuse în octombrie şi se sfîrşea în aprilie, fără ca oamenii să aibă timp să-şi strîngă păpuşoiul sau fînul. Or, o astfel de

» Citește tot

Mîndri că sîntem romi

Norocul ţiganului

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Stan este acuzat că n-a menţionat statutul său de rob ţigan atunci cînd a întîlnit-o pe Smaranda, lăsînd-o să creadă că este om liber, încurajînd-o să păşească în jocul dragostei. Crescut la mănăstirea Mislea, prin grija

» Citește tot

Apa

Apa de la cişmea

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

La 1815, cişmeaua de la Podul Mogoșoaiei, „din nepurtare de grijă“, s-a dărăpănat şi are nevoie de reparaţii urgente. Lipsa de iniţiativă şi tergiversările dregătorilor îi silesc pe veliţii boieri să atragă atenţia că „mai trecînd vreme cu nebăgare de seamă

» Citește tot

Avem o Istorie. Cum o citim?

Despre istorie şi trecut

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Continuăm să ne căinăm soarta cu versurile populare de pe la 1770, cu „Săracă Ţară Românească / Cine întîiu să te jălească“, şi ne îmbărbătăm amarnic gîndind ce fapte de vitejie am fi putut face noi, românii, dacă istoria şi geografia nu ne-ar fi aşezat la răscrucea imperiilor.

» Citește tot

Cărţi de bucate. Reţete din vremea budincii

Bucatele din cărţi

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Fiartă în lapte, amestecată cu unt, brînză, smîntînă și cu un pumn de „miresme“, mămăliga boierească este sățioasă și parfumată, cucerindu-i pe mulți dintre consulii, diplomații și alți exploratorii ai lumii otomane în drumul lor spre Istanbul.

» Citește tot

Cafele, frumoasele mele cafele

Gesturi, ritualuri, maniere

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Cafeaua, licoarea amăruie care ne bucură diminețile, are o lungă istorie printre fanarioți, boieri, negustori, mahalagii.

» Citește tot

RO şi euro

Salbele de rubiele şi copeicile pentru fructuri

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU

Cu două decenii mai devreme, Teodor Vîrnav fura de prin jiletca dascălului parale turceşti şi copeici mărunte pe care le cheltuia pe „fructuri“ şi simiţi. La mijloc de secol al XIX lea copeicile, sorocoveţii şi funducii aparţin trecutului, iar leul şi paralele încep să scrie istorie…

» Citește tot