Cui aparţine lumea rurală?

Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
Despre istoria Mării Negre jpeg

„…România lor, o Românie plină de mizerie şi de suferinţă, la sate sau la oraşe, de boală şi de moarte; o ţară pe alocuri hidoasă pe care nu o iubesc în starea în care se află şi pe care, în consecinţă, încearcă să o schimbe.“ Aşa îşi începe cartea despre România medicilor istoricul şi etnograful Constantin Bărbulescu, conferenţiar la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (România medicilor. Medici, ţărani şi igienă rurală în România de la 1860 la 1910, Humanitas, 2015). Cercetarea se bazează, în mare parte, pe rapoartele medicale scrise între 1860 şi 1910, o sursă care pune probleme de interpretare, aşa cum recunoaşte şi autorul. Dincolo de capcanele discursive, rapoartele medicale, redactate de toate categoriile de medici, de la medicul de plasă pînă la medicii de regiment, oferă informaţii inedite despre personajele care au participat la construirea României moderne.

Dar ceea ce m-a pus pe gînduri se leagă de această inadaptabilitate la lumea rurală a medicilor de acum mai bine de un secol şi jumătate, regăsită, fără doar şi poate, şi astăzi. La 1860, medicii şcoliţi la Viena sau Paris nu aveau nici un chef să-şi facă de „lucru“ prin România rurală. Iată ce scrie Iacob Felix la sfîrşit de secol: „Mare parte a medicilor de plasă nu aduce populaţiunii servicii reale; pentru ei acest serviciu este un rău trecător, de care doresc să scape cît de curînd; de aceea nici nu-şi cumpără trăsură, umblă cu cai de chirie şi fac cît pot de puţine excursiuni“. Iacob Felix, unul dintre cei mai devotaţi reformatori ai sistemului medical, pune această fugă de lumea rurală pe seama precarităţilor de tot felul: „tinerii care au dus un trai confortabil în timpul studiilor şi al stagiului militar se sperie de traiul primitiv, de lipsa absolută de tot confortul la care sînt expuşi în cele mai multe comune rurale, unde se găseşte foarte anevoie o casă cu chirie, unde mai ales acei dintre medicii de plasă cari nu sînt stabiliţi la reşedinţa subprefecturii şi a judecătoriei de pace sînt obicinuit lipsiţi de orice societate potrivită cu gradul lor de cultură, unde numărul mare de comune care constituie circumscripţia medicală le impune o muncă prea grea, astfel că nu le rămîne timp pentru studii“. Or, după atîta diiastima de vreme, lumea rurală rămîne pe mai departe acelaşi teritoriu refuzat atît de medici, cît şi de profesori. Rapoartele astea ale medicilor se aseamănă întrucîtva cu poveştile profesorilor universitari care merg în inspecţii de grad prin diversele cătune ale patriei. Din păcate, puţine dintre ele ajung să fie păstrate ca material arhivistic, multe se refugiază în ceea ce numim generic folclor urban. Diferenţele faţă de rapoartele medicale de secol XIX sînt doar de limbaj şi de mijloace de informare. Regăsesc în aceste poveşti multe dintre problemele modernizării noastre eterne, niciodată finalizată, în care lumea rurală rămîne personajul inadaptabil, frust şi lăsat deoparte de orice guvern şi guvernare.

Fără prea mari speranţe în leafa de la stat, medicii şi profesorii ajung să-şi practice meseria doar pentru prestigiul „intelectual“ al profesiei în comunitate, avînd multe alte activităţi conexe, necesare supravieţuirii, de la turme de oi pînă la ari de recolte şi stupi de albine. Prima modernitate românească, atunci cînd nu avea medici şi profesori, ridicase un proiect de „alfabetizare“ (în sens foarte larg) a satelor prin intermediul preoţilor. Dar, pentru a fi utili lumii rurale, aceşti preoţi erau, teoretic, scutiţi de orice corvoadă economică, prin cointeresarea comunităţilor rurale. Numai că nici unii, nici alţii n-au prea înţeles rostul „alfabetizării“, într-o vreme în care ştiinţa de carte n-avea prea mare valoare.

Astăzi ne aflăm în acelaşi impas valoric, dar care îmbracă formele înalte ale ipocriziei corectitudinii politice: ştiinţa de carte este valoarea absolută a oricărei forme de guvernare, a oricărei decizii, atunci cînd vine vorba de lauda electorală, doar că nu prea ajunge să se concretizeze în nici un fel la nivel de comunitate rurală. Lăsată de izbelişte, această comunitate rurală se descurcă şi ea cum poate, abandonînd „alfabetizarea“ pe mîna ciobanilor, tractoriştilor, felcerilor, activiştilor de partid, cîrciumarilor etc. Despre medicii rurali nu prea se poate vorbi, sînt păsări rare, agăţaţi de navetismul urban. Dar şi unii, şi alţii se lasă prinşi în lumea asta rurală în care salariul se rotunjeşte frumuşel cu de-ale gurii, ceva ouă, găini, brînză, saci cu grîu sau cu mălai, litri de ţuică şi sticle de vin. Cît despre valoarea ştiinţei de carte, nu prea mai ştie nimeni ce valoare are…

Poate, urmînd exemplul lui Constantin Bărbulescu, vreun rătăcit de cercetător se va apuca într-o zi să culeagă şi să cerceteze „rapoartele“ profesorilor universitari, orăşeni şcoliţi şi urbani, ajunşi pe coclaurile rurale, ca odinioară medicii de plasă, să „înfrunte“ şi să schimbe România ruralităţii abandonate. Vom şti, cel puţin, cît şi cum s-a schimbat România rurală de la 1900 încoace…

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.