Progresăm din plagiat în plagiat

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Politie şi ipolipsis jpeg

Se vorbeşte de doctoratul prim-ministrului Victor Ponta de parcă l-ar fi scris singur, de parcă culpa este singulară. Din cîte ştiu eu, dar poate că n-am experienţă prea mare, după redactarea a două teze de doctorat şi participarea la ceva comisii, o teză de doctorat este o etapă importantă în formarea candidatului, viitor cercetător sau cadru universitar. Şi pentru că se presupune a fi definitorie în cariera academică viitoare, candidatul este pus sub tutela unui profesor cu experienţă atît în materie de redactare, cît şi în domeniul ales. Nu se poate scrie o teză de doctorat despre Ştefan-vodă sub îndrumarea unui profesor stomatolog, nici măcar sub îndrumarea unui profesor specialist pe epoca bronzului.

Sistemul este (ar trebui să fie) gîndit astfel încît să producă o „lucrare“ originală, utilă, de bună calitate, să aducă ceva nou, ca să zic aşa. Şi pentru că trebuie să emane originalitate, calitate şi multe altele, o teză nu se face de azi, pe mîine. Sistemul de la Bologna a impus trei ani, în trecut erau cinci ani, şi chiar mai mulţi. Candidatul trece apoi printr-o serie de examene prin care trebuie să probeze, în faţa unei comisii, abilitatea de fi „doctor“. Examenul final n-ar trebui să fie o glumă. Pentru susţinere, teza propusă este însoţită de două prereferate. Susţinerea publică aduce alte rapoarte în faţa unei comisii formate din cei mai buni specialişti în domeniu care, se presupune, au citit cu mare atenţie teza. Teoretic, sistemul este bine structurat astfel încît să reţină numai lucrul bine făcut. Teoretic, un plagiat, într-o teză de doctorat, nu ar avea cum să treacă neobservat. Teoretic, candidatul ar trebui să privească la coordonatorul tezei ca la un model demn de urmat.

Or, pentru România, rîndurile de mai sus nu au nici cea mai mică valoare. Bineînţeles că sistemul există, dar el este inutil printr-o adaptare perpetuă, pînă la transformarea lui totală într-un instrument aleatoriu la îndemîna tuturor. Că, altminteri, cum să explici astfel de practici atît de grave? Cum să explici numărul destul de mare de astfel de teze plagiate?

Lăcomia este unul dintre marile vicii ale sistemului. Profesorii universitari, cu drept de a coordona doctorate, acceptă să dirijeze şi una, şi alta, fără să le pese că nu pot controla un subiect sau altul. Victor Ponta sau Olguţa Vasilescu sînt doar vîrful de lance, dar, dacă aveţi timp, curiozităţi, indignări, va fi suficient să aruncaţi o privire la coordonatorii de teze de doctorat de prin universităţile patriei şi vă veţi îngrozi de ce veţi descoperi. Cînd o universitate pune mîna pe un astfel de coordonator, îl încarcă cu teze şi subiecte cît mai miraculoase, de cele mai multe ori fără nici o legătură cu competenţele omului nostru. Ar putea să spună nu, dar lăcomia îi şopteşte altceva. Şi nu este vorba aici doar de bani, ci de putere, cît mai multă putere. De la daci şi Burebista, pînă la Stalin şi Jdanov, omul nostru ştie şi poate tot, deşi el se ocupă de cultura Cucuteni. Mai apoi, n-are nici timp, nici chef să citească pagini şi pagini care oricum nu-l interesează. Cît despre vocaţie... apă de ploaie. Bineînţeles că primeşte un spor la salariu pentru această treabă. Mică, mare, nu cred că are importanţă pentru „lucrul bine făcut“, din moment ce a ales şi a trecut printr-un concurs, ca să primească dreptul de a conduce doctorate. Celelalte filtre... Examenele sînt mici înţelegeri: „eu îl trec pe al tău, tu îl treci pe al meu, şi ne ajutăm reciproc. Al meu e judecător şi la o adică te ajută, al tău e jurnalist, să zicem, şi nu scrie nimic de tine.“ Troc. Prerapoartele sînt iarăşi o făcătură, numai dacă plec de la numărul de pagini redactate: două-trei, prin care un alt specialist în domeniu îşi dă acordul ca teza să intre în susţinere. Cu alte cuvinte, alţi profesori universitari sau cercetători, că nu oricine are dreptul să facă parte dintr-o comisie de doctorat, nu prea au chef să citească. Bifează. Prerapoartele tezei mele de doctorat de la EHESS au avut 25 de pagini fiecare, fără de care nu aş fi putut intra în susţinere. Cînd scrii 25 de pagini, trebuie să le umpli cu ceva, ceea ce te obligă să citeşti. Cînd scrii două pagini...

Examenul de susţinere ar trebui să fie un alt filtru important. Dar iată că nu este. Şi aici sînt trei rapoarte redactate şi semnate de alţi profesori universitari. Susţinerea este publică. Or, o fi Victor Ponta vinovat, că tot a fost prins, dar cei din spatele acestei teze? Coordonatorii? Raportorii? Ei ce au făcut ca astfel de lucruri să nu se întîmple? Sumele de bani primite pentru o „astfel“ de muncă vor fi returnate? Gradele primite pentru implicarea în „astfel“ de activităţi vor fi anulate? Ei sînt în continuare pe baricade, fac noi şi noi doctori, produc noi şi noi plagiate, onoarea lor este neatinsă, deşi comit zilnic potlogării. N-ar trebui, oare, să intre în acelaşi sistem de penalităţi? Că altfel, vom progresa din plagiat în plagiat...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Casa self checkout FOTO Shutterstock jpg
Glume pe internet după ce o casă self-checkout a cerut bacșiș. „Dacă eu fac toată munca, n-ar trebui să primesc o reducere?”
O casă de marcat self-checkout care le oferă clienților posibilitatea de a lăsa bacșiș a stârnit ironii pe internet. Momentul a devenit viral după ce comentatorul american Michael Knowles a filmat ecranul aparatului și s-a întrebat cui ar trebui, de fapt, să-i lase bani.
image png
Astăzi, 15 august, s-a născut Grigore Gheba. Matematicianul, despre o perioadă grea din viața lui: „Din corpul meu atletic îmi rămăseseră doar ochii care să plângă“.
Grigore Gheba s-a născut pe 15 august 1912, într-o familie săracă din Vrancea, și a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți profesori și autori de culegeri de matematică din România. Pentru milioane de elevi, numele său a devenit sinonim cu problemele dificile, temele interminabile și celebra propoziție
anda calugareanu actrita romanca jpeg
Destinul trist al Andei Călugăreanu: respinsă de 9 ori la Teatru și părăsită de soț pentru o altă artistă. 34 de ani de la moartea ei
Anda Călugăreanu s-a stins din viață pe 15 august 1992, la doar 46 de ani. A fost una dintre cele mai complexe simboluri ale scenei românești: a dansat, a cântat, a interpretat roluri memorabile și a rămas în inimile publicului prin cupletele sale celebre alături de Toma Caragiu.
Iepuri în Australia. Foto. Science.org
Cum au reușit 24 de iepuri să cucerească un întreg continent și să provoace dezastre. „Invazia începută în 1859 continuă și astăzi”
În 1859, un latifundiar din Australia a eliberat iepurii aduși din Anglia pentru a-i putea vâna. Urmașii celor 24 de animale s-au răspândit însă cu o viteză uluitoare și au obligat autoritățile să ridice garduri de mii de kilometri și să creeze virusuri pentru a-i opri.
Adormirea maicii domnului   foto facebook jpeg
Tradiții și superstiții de Adormirea Maicii Domnului. Ce nu trebuie să faci pe 15 august
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită pe 15 august, este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, încărcată de tradiții, obiceiuri și credințe populare care s-au transmis din generație în generație.
concedieri, foto shutterstock jpg
Harta locurilor de muncă se schimbă în Europa: Germania taie, Europa de Est recrutează. Ce se va întâmpla până în 2030
Companiile europene își regândesc forța de muncă, investițiile și locul în care își desfășoară activitatea. Germania se află printre piețele unde sunt anticipate cele mai mari reduceri de personal până în 2030, în timp ce multe companii din Europa de Est estimează creșteri ale numărului de angajați.
prof Catalina Poiana jpeg
INTERVIU 7 din 10 adulți din România au probleme cu greutatea. De ce punem kilogramele la loc după ce slăbim
Obezitatea afectează tot mai mulți români și nu mai poate fi privită drept o simplă consecință a alimentației excesive sau a lipsei de mișcare. Obezitatea este o boală cronică, influențată de factori biologici, genetici, hormonali, psihologici și de mediul în care trăim.
ogar italian variola jpg
Ce rase de câini sunt mai sensibile la zgomot și agitație. Veterinarul explică de ce au nevoie de liniște
Unele rase de câini se simt mai bine într-un mediu calm și pot deveni stresate atunci când stăpânii vorbesc foarte tare, fac gesturi bruște sau transformă fiecare întâlnire într-un moment zgomotos.
Dunărea la Ada Kaleh de R Braun Institutul Național Al Patrimoniului, Romania jpg
Secretele tulburătoare ale insulei Ada Kaleh. „Gibraltarul” de la Porțile de Fier, ascuns sub Dunăre chiar și când apele scad
Insula Ada Kaleh, în trecut un loc strategic din mijlocul Dunării, disputat de imperii, a dispărut în anii '60, odată cu inundarea ei de noul la de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Povestea ei a continuat să ridice controverse și să îi fascineze pe români.