Progresăm din plagiat în plagiat

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Politie şi ipolipsis jpeg

Se vorbeşte de doctoratul prim-ministrului Victor Ponta de parcă l-ar fi scris singur, de parcă culpa este singulară. Din cîte ştiu eu, dar poate că n-am experienţă prea mare, după redactarea a două teze de doctorat şi participarea la ceva comisii, o teză de doctorat este o etapă importantă în formarea candidatului, viitor cercetător sau cadru universitar. Şi pentru că se presupune a fi definitorie în cariera academică viitoare, candidatul este pus sub tutela unui profesor cu experienţă atît în materie de redactare, cît şi în domeniul ales. Nu se poate scrie o teză de doctorat despre Ştefan-vodă sub îndrumarea unui profesor stomatolog, nici măcar sub îndrumarea unui profesor specialist pe epoca bronzului.

Sistemul este (ar trebui să fie) gîndit astfel încît să producă o „lucrare“ originală, utilă, de bună calitate, să aducă ceva nou, ca să zic aşa. Şi pentru că trebuie să emane originalitate, calitate şi multe altele, o teză nu se face de azi, pe mîine. Sistemul de la Bologna a impus trei ani, în trecut erau cinci ani, şi chiar mai mulţi. Candidatul trece apoi printr-o serie de examene prin care trebuie să probeze, în faţa unei comisii, abilitatea de fi „doctor“. Examenul final n-ar trebui să fie o glumă. Pentru susţinere, teza propusă este însoţită de două prereferate. Susţinerea publică aduce alte rapoarte în faţa unei comisii formate din cei mai buni specialişti în domeniu care, se presupune, au citit cu mare atenţie teza. Teoretic, sistemul este bine structurat astfel încît să reţină numai lucrul bine făcut. Teoretic, un plagiat, într-o teză de doctorat, nu ar avea cum să treacă neobservat. Teoretic, candidatul ar trebui să privească la coordonatorul tezei ca la un model demn de urmat.

Or, pentru România, rîndurile de mai sus nu au nici cea mai mică valoare. Bineînţeles că sistemul există, dar el este inutil printr-o adaptare perpetuă, pînă la transformarea lui totală într-un instrument aleatoriu la îndemîna tuturor. Că, altminteri, cum să explici astfel de practici atît de grave? Cum să explici numărul destul de mare de astfel de teze plagiate?

Lăcomia este unul dintre marile vicii ale sistemului. Profesorii universitari, cu drept de a coordona doctorate, acceptă să dirijeze şi una, şi alta, fără să le pese că nu pot controla un subiect sau altul. Victor Ponta sau Olguţa Vasilescu sînt doar vîrful de lance, dar, dacă aveţi timp, curiozităţi, indignări, va fi suficient să aruncaţi o privire la coordonatorii de teze de doctorat de prin universităţile patriei şi vă veţi îngrozi de ce veţi descoperi. Cînd o universitate pune mîna pe un astfel de coordonator, îl încarcă cu teze şi subiecte cît mai miraculoase, de cele mai multe ori fără nici o legătură cu competenţele omului nostru. Ar putea să spună nu, dar lăcomia îi şopteşte altceva. Şi nu este vorba aici doar de bani, ci de putere, cît mai multă putere. De la daci şi Burebista, pînă la Stalin şi Jdanov, omul nostru ştie şi poate tot, deşi el se ocupă de cultura Cucuteni. Mai apoi, n-are nici timp, nici chef să citească pagini şi pagini care oricum nu-l interesează. Cît despre vocaţie... apă de ploaie. Bineînţeles că primeşte un spor la salariu pentru această treabă. Mică, mare, nu cred că are importanţă pentru „lucrul bine făcut“, din moment ce a ales şi a trecut printr-un concurs, ca să primească dreptul de a conduce doctorate. Celelalte filtre... Examenele sînt mici înţelegeri: „eu îl trec pe al tău, tu îl treci pe al meu, şi ne ajutăm reciproc. Al meu e judecător şi la o adică te ajută, al tău e jurnalist, să zicem, şi nu scrie nimic de tine.“ Troc. Prerapoartele sînt iarăşi o făcătură, numai dacă plec de la numărul de pagini redactate: două-trei, prin care un alt specialist în domeniu îşi dă acordul ca teza să intre în susţinere. Cu alte cuvinte, alţi profesori universitari sau cercetători, că nu oricine are dreptul să facă parte dintr-o comisie de doctorat, nu prea au chef să citească. Bifează. Prerapoartele tezei mele de doctorat de la EHESS au avut 25 de pagini fiecare, fără de care nu aş fi putut intra în susţinere. Cînd scrii 25 de pagini, trebuie să le umpli cu ceva, ceea ce te obligă să citeşti. Cînd scrii două pagini...

Examenul de susţinere ar trebui să fie un alt filtru important. Dar iată că nu este. Şi aici sînt trei rapoarte redactate şi semnate de alţi profesori universitari. Susţinerea este publică. Or, o fi Victor Ponta vinovat, că tot a fost prins, dar cei din spatele acestei teze? Coordonatorii? Raportorii? Ei ce au făcut ca astfel de lucruri să nu se întîmple? Sumele de bani primite pentru o „astfel“ de muncă vor fi returnate? Gradele primite pentru implicarea în „astfel“ de activităţi vor fi anulate? Ei sînt în continuare pe baricade, fac noi şi noi doctori, produc noi şi noi plagiate, onoarea lor este neatinsă, deşi comit zilnic potlogării. N-ar trebui, oare, să intre în acelaşi sistem de penalităţi? Că altfel, vom progresa din plagiat în plagiat...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Egipt, destinație preferată de români în 2025 pentru vacanța de Paște și primăvară Foto Dertour
Vacanțele în Egipt, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În ce condiții își pot primi banii înapoi românii care decid să renunțe la concediu
Pe grupurile de turism de pe Facebook, românii discută în aceste zile despre siguranța vacanțelor în Egipt, pe fondul războiului din Iran. Cât de sigură e considerată zonă de Ministerul Afacerilor Externe și ce recomandă consultantul în turism Răzvan Pascu.
Vanzari haine second hand  Sursa freepik com jpg
Cum fac bani tinerii din Generația Z. Aplicațiile de vânzări de haine le aduc sume colosale
Cum fac bani tinerii din Generația Z. Aplicațiile de vânzări de haine le aduci mulți bani
fantani secate cerchejeni jpg
Românii care au de ales între ape infestate și țevi secate. Multe fântâni nu mai apă potabilă, iar prin rețeaua publică se dă cu porția
Într-un județ din nordul extrem al României pentru localnicii din zeci de localități există doar două alternative: să bea apă infestată și să-și riște sănătatea, sau să cumpere apă îmbuteliată de la magazin. Și asta fiindcă multe dintre fântânile și izvoarele publice nu au apă potabilă.
Sarmaţii FOTO Wikipedia
Ce relație au avut strămoșii românilor cu neamurile iraniene. Legăturile din secolul XX, alimentate de țiței
Legăturile românilor cu neamurile iraniene sunt milenare. Acestea au evoluat de la conflict deschis la cooperare militară, chiar sinteze etnice și ulterior importante relații comerciale.
Persoana comunicând cu un chatbot FOTO Shutterstock (1) jpg
Nu pica în trucurile de „terapie" ale AI. Cinci moduri prin care chatboții te fac să crezi că te ajută
Tot mai mulți oameni ajung să își discute problemele personale cu chatboții, în condițiile în care accesul la servicii de sănătate mintală rămâne limitat pentru milioane de persoane.
Vaccin HPV FOTO Shutterstock jpg
Cum decurge vaccinarea anti-HPV în România. Compensarea a dus la creșterea ratei de imunizare
Și în 2026 vaccinarea anti-HPV, care protejează de virusul responsabil pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cel de col uterin, este gratuită în România pentru toți copiii și tinerii cu vârste între 11 și 26 de ani. Femeile cu vârste între 27 și 45 de ani beneficiază de o compensare de 50%.
obezitate jpg
Boala care afectează 70% dintre adulți, iar cifrele continuă să crească. „Autocontrolul nu poate rezolva problema unui mediu obezogenic”
O boală complexă, cu o incidență în continuă creștere, care stă la baza altor boli grave și care determină anual mii de morți premature în România, continuă să fie ignorată. O asociație cere recunoașterea acesteia drept boală cronică și decontarea tratamentului.
 THAAD
Iranul a lovit radarele sistemelor antirachetă ale SUA din Orientul Mijlociu
Iranul vizează radarele care servesc drept „ochii” apărării aeriene din Orientul Mijlociu, lovind mai multe astfel de sisteme în ultimele zile și diminuând capacitatea SUA și a aliaților săi de a detecta rachetele inamice, relatează WSJ.
phishing
Cele mai frecvente 10 fraude online. Ce trebuie să știe românii și firmele despre siguranța banilor
Fraudele financiare nu mai sunt incidente izolate, ci o industrie digitală în plină expansiune. La nivel european, peste 50% dintre fraude implică deja inteligența artificială, iar furtul de identitate se transformă într-una dintre cele mai sofisticate și greu de detectat forme de atac.