Gromovnice şi rojdanice: despre viitor din trecut

Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Gromovnice şi rojdanice: despre viitor din trecut jpeg

Citind documentele veacurilor al XVIII-lea şi al XIX-lea, întîlneşti la tot pasul această neobosită căutare a viitorului. De la vlădică la opincă, tot omul este supus nevoii de a cunoaşte, a prezice şi a îmblînzi viitorul. Chiromanţia, ghicitul în cărţi sau bobi, interpretarea viselor, interpretarea noiţelor de pe unghii, zodiacul sînt doar cîteva dintre aceste instrumente ale previziunii viitorului. Medicul Constantin Caracaş scrie, pe la începutul secolului al XIX-lea, următoarele: românii „au mai multă credinţă în ghicitori, în demoni şi în magi; cred că toate boalele vin de la draci şi cînd li se întîmplă nenorociri sau boli, aleargă la magi (vraci) sau la babe, să-i scape cu frecarea membrelor şi descîntece“. Dar românii merg la vraci şi la vrăjitoare şi pentru alte lucruri mult mai „uşoare“ ale vieţii de zi cu zi. Datul în bobi, busuiocul de sub pernă sau zbaterea ochiului sînt „elemente“ imediate şi esenţiale care ajută la aflarea unui viitor atît de greu de găsit. De pildă, pe la 1794, un oarecare Ion de la Fefeleiu, sud Saac, se repede la baba Săftiţa, să-i „ghicească în bobi“ dacă Maria îi poartă copilul, aşa cum îl acuză. Şi mai vrea să afle ce ar fi: copil sau fată. Or, pentru această curiozitate se copiază şi se memorează semnele prevestitoare cuprinse în „cărţile“ Întîmplările naşterilor sau Pashalie pentru oameni, care în ce lună să nascu, cum va să fie născut şi cîtu va trăi, ori fecior ori fată.

Printre cei cu o oarecare ştiinţă de carte, circulă o serie de scrieri cu importante informaţii despre cunoaşterea, măcar cu aproximaţie, a timpului din viitor: gromovnice, rojdanice, trepetnice, pascalii (pashalii) etc. Dovada că ele sînt citite şi că se bucură de succes o reprezintă simpla copiere şi recopiere. Miscelaneele ascund între paginile lor astfel de „previziuni astrologice“, unele dintre ele specifice horoscopului de astăzi. De altminteri, orice fenomen astrologic mai puţin obişnuit poartă cu el o veste pentru muritori. Astrele cereşti vestesc şi prevestesc despre viitorul recoltelor sau animalelor din ogradă, despre oameni şi pruncii lor în funcţie de mişcările pe bolta cerească sau chiar în funcţie de culoare. N-aş şti încă să spun dacă domnii fanarioţi aveau pe lîngă ei un astrolog, aşa cum este cazul regilor Franţei din vremea Renaşterii. Aş putea doar să spun că raţionalitatea din vremea Luminilor n-a împiedicat astrologia, aşa cum ar fi dorit, să deţină un loc important în vieţile oamenilor. Cel puţin prin aceste părţi de lume, izvorînd de prin manuscrise, zodiacul parcă prinde „viaţă“ mai cu forţă.

Zodiacul este şi el folosit în cunoaşterea şi îmblînzirea viitorului, nu numai al individului, ci al omenirii în genere. Semnele zodiacale sînt aceleaşi, dar denumirile sînt adaptate epocii: Taur – Viţel, Fecioară – Fata, Scorpion – Scorpia, Balanţa – Cumpăna, Săgetător – Vînător, Capricorn – Cornul de Capră, Vărsător – Udială. Mai trebuie sesizată şi diferenţa de atribuire: fiecare lună se află sub domnia unui semn astrologic. De pildă, zodia Peşti are în „stăpînirea sa“ luna lui februarie. Calendarele populare cuprind multe dintre aceste previziuni, „prevăzute“ anume pentru fiecare zodie în parte, pentru „feciori“ şi pentru „fete“. Prin intermediul lor, astrologia ajunge în rîndurile norodului. 

Îmbinînd numerologia cu astrologia, Gromovnicul lui Eraclie, din care citez, ne dă detalii cu privire la descifrarea viitorului, prin intermediul tunetelor şi fulgerelor. După cum va tuna şi va fulgera în anumite semne zodiacale, tot aşa se va aşterne şi anul omenirii. Şi pentru că sîntem în ianuarie, eu va ofer informaţiile reţinute pentru această lună, pusă sub semnul lui Udială: „De va tuna în numărul Vărsătoriului de apă, războaie şi tăieri mari vor fi, şi boale multe. Iară grîu va fi mult şi legume puţine. Iarna lină. Moarte şi în oameni aleşi, din case împărăteşti va fi primineală. Iară de va fi cutremur mare perire va fi şi la acei [de] [a]lăture… Şi în dobitoace a fi pagubă; şi se vor ridica războaie; întru boieri va fi vicleşuguri şi schimbări; iară pîine va fi multă. Dintru cei smeriţi se vor înălţa; iară dintru cei puternici să vor smeri. Iară de va fi cutremur mai marilor acelei cetăţi mult bine le va fi. Iară de va tuna noaptea pre lîngă mare vor fi pîinile bune, şi întru corăbii bine, şi întru dobitoace pripasuri“.

Rămîne ca fiecare dintre noi să fie atent la semnele lunii ianuarie pentru a afla ce va fi… Pîine şi smerenie sau războaie şi vicleşuguri?

Constanța Vintilă-Ghițulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească, 1750-1860, Humanitas, 2015.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.