Puterea cuvintelor, cuvintele puterii – despre ştirile de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 586 din 7-13 mai 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Într-o epocă în care ştirile ne vin de pretutindeni, bombardîndu-ne cu „noutatea“ lor, nu prea ne mai punem întrebări cu privire la drumul lor de la concepere la postarea pe prima pagină. Prezentul nostru foarte recent ne lasă să credem (şi poate că aşa este?!) că ştirea nu este decît un alt bun de consum, gata preparată şi aruncată în galantar. Dar nu a fost întotdeauna aşa. 

Multă vreme, ştirea a fost considerată „marfă de lux“. Despre asta ne vorbeşte Ovidiu Cristea în noua sa carte

(Tîrgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2014). Ştirile, informaţiile şi întreaga reţea construită în jurul lor reprezintă puterea. Această putere acordată cuvintelor ocupă un loc important în raporturile de dominare a celorlalţi. Domni, prinţi, regi, baili, sultani, boieri sînt personaje secundare în cartea lui Ovidiu Cristea, locul principal fiind ocupat de ştiri, informaţii, căutate, rîvnite, cumpărate, vîndute, negociate, ascunse sau expuse. Dar, pentru a deveni „marfă de preţ“, ştirea trebuie să capete valoare, să lepede de pe ea suspiciunea de zvon, să devină credibilă, să capete „puterea“ de a transmite ceva real, prin intermediul „unei persoane de încredere“.

Plasată într-o epocă îndepărtată, secolele XV-XVI, cînd parcimonia surselor româneşti este singura realitate, analiza este cu atît mai importantă cu cît autorul se plimbă, cu folos, talent şi inspiraţie, pe drumurile care leagă Veneţia de Sublima Poartă. Scotocind în arhivele timpului, citind cronici bizantine, veneţiene, turceşti, franţuzeşti sau slave, analizînd documente redactate în diferitele limbi ale vremurilor, Ovidiu Cristea ne oferă o lume a tenebrelor şi secretelor, mînuită de iscoade şi spioni. 

Între comunicare şi lupta pentru putere există o „puternică legătură“, într-o perioadă în care „cercurile conducătoare tindeau să nu acorde nici un rol politic oamenilor de rînd“, conchide autorul (p. 38). Or, pentru a stăpîni, mai-marii vremurilor se folosesc de zvonuri, lansate spre a fi rumegate în timp ce informaţia bună este purtată de emisar pe drumuri sigure spre destinatar. Veţi descoperi că oralitatea ocupă un loc important în transmiterea zvonurilor şi ştirilor. În prima parte a cărţii, care se ocupă de mînuirea, transmiterea, receptarea şi folosirea ştirilor de către voievodul Ştefan cel Mare, prin intermediul corespondenţei cu Braşovul, Sibiul şi Ţara Românească, regăsim constant această oralitate cu un farmec aparte, dacă n-ar îngreuna destul de mult munca cercetătorului de astăzi. „Şi ce are să vă spună «mesagerul» să credeţi, căci sunt cuvintele adevărate ale domniei mele“, o formulă stereotipă a unui domn muntean care naşte întrebări, ipoteze şi o serie lungă de interpretări „multiple şi variate de la o situaţie la alta“ despre conţinutul ştirilor transmise în acest fel (pp. 89-90). 

În această lume a oralităţii, statutul emisarului trebuie să fie unul foarte solid, pe mîna lui aflîndu-se această „marfă de lux“ care este ştirea. În cea de-a doua parte a cărţii, intitulată splendid „Lumea şoaptelor“, ni se dezvăluie mecanismele prin care se culeg, se selectează şi se transmit informaţiile şi ştirile. Spionii şi iscoadele folosite în Imperiul Otoman, Serenisima Republică Venetă şi Ţările Române se ascund sub diferite denumiri lingvistice. Dar nici una, ne spune autorul, „nu ne ajută să trasăm linia de demarcaţie între un simplu informator, mai mult sau mai puţin versat în strîngerea de informaţii, şi un spion de profesie“ (p. 151). Explorator,

iscoadă, spion, „oameni speciali“,

, tot atîtea denumiri pentru aceste personaje ale trecutului care procură şi poartă, de colo-colo, informaţia atît de preţioasă. Printre toţi aceştia, un rol important – şi un profil bine conturat – îl are negustorul, avantajat de posibilitatea „de a călători, de a intra în contact cu multă lume, de a auzi tot soiul de ştiri şi zvonuri, de a se bucura de protecţia autorităţilor“. Un alt lucru care îl recomandă pe negustor, în postura de bună iscoadă, este susţinut de importantele sale capacităţi lingvistice. Cunoscător al multor limbi, el se poate mişca „liber“ dintr-o regiune în alta, ascultînd, înţelegînd, colportînd, odată cu stofe şi mirodenii, ştiri şi informaţii. Se desprinde totodată, din acest peisaj, şi o lume a curierilor. Dacă iscoada culege ştirile, curierul este cel care trebuie să le ducă cît mai repede la destinaţie pentru a-şi păstra utilitatea. „Vorba zboară“ prin intermediul lor, iar rapiditatea cu care se strecoară printre pericole spre a duce uneori „ştiri adevărate şi curate“, alteori doar „veşti“ este uimitoare şi demnă de recorduri felurite. 

Cartea este o aventură cu multe ştiri şi spioni, scrisă cu erudiţie, talent şi multă grijă pentru orice informaţie transmisă.

Lectură plăcută! 

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.