Bacşiş, peşcheş, ciubuc…

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Bacşiş, peşcheş, ciubuc sînt, după cum bine se ştie, cuvinte de origine turcă, care au pătruns în limba română din Imperiul Otoman, dar se vor răspîndi şi vor intra în uz, în secolul al XVIII-lea, odată cu instaurarea domniilor fanariote. Cuvintele au propriile lor istorii, ajungînd să scrie istorii. 

La începutul începuturilor, bacşişul este un fel de dar oferit cuiva pentru că şi-a făcut treaba cum trebuie. Fie că se acordă imediat, după încheierea unui serviciu, fie că se oferă cu prilejul marilor sărbători, bacşişul pare o răsplată pentru fidelizarea supuşilor. El fixează foarte bine raporturile sociale, fiindcă defineşte clar o ierarhie socială: se acordă numai celor inferiori din punct de vedere social. Cu alte cuvinte, un boier nu poate să ofere un bacşiş altui boier, ar fi nedemn atît pentru el, cît şi pentru destinatar. Cronicile consemnează importante bacşişuri care se dau la curtea domnească la sărbătoarea Sfîntului Vasile, cînd slugile domneşti sînt răsplătite prin mari bacşişuri atît de domn, cît şi de marii boieri ai Divanului, invitaţi la ceremonie: „după săvîrşirea Sfintei Liturghii, ieşind Domnul din biserică, toate rufeturile curţii aştern pe gios năfrămile lor, cu semnele cele de slujba lor, de la uşa bisericii şi pînă la Spătărie, şi vel Vistier mergea înaintea Domnului, dîndu-le bacşişu. Mitropolitul, Arhireii, boierii cei mari, fiind chemaţi la cafea în Spătărie arunca şi ei bacşiş numai pe covoarele copiilor din casă (aici cu sensul de slujbă/dregătorie la curtea domnească) şi merg boierii pe rînduială de sărută mîna Domnului pentru anul nou.“ 

Raporturile dintre egali sînt reglementate de practica peşcheşului. Alt cuvînt de origine turcă ce defineşte raporturile de fidelizare dintre egali. Bineînţeles că valoarea materială este net diferită; dacă bacşişul însumează cîţiva bănuţi, peşcheşul ajunge la sume şi cadouri impresionante. Practica devine atît de răspîndită încît bacşişurile şi peşcheşurile încep să fie incluse în condicile de socoteli ale caselor boiereşti, şi chiar în cheltuielile visteriilor domneşti. Dacă ne uităm în Samile de visterie ale Moldovei, publicate de neobositul istoric Ioan Caproşu

, ed. Ioan Caproşu, 3 vol., Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010), găsim aceste bacşişuri aproape în fiecare an. Iată o însemnare, la întîmplare, din 30 mai 1761: „bacşiş, 5 lei oamenilor de la Suceava care ne-au adus şoimii“. La 1777, bacşişurile sînt consemnate de logofătul Şerban pentru casa marelui vistier Ioan Canta; un secol mai tîrziu, le regăsim în adnotările contabile ale secretarului casei lui Iancu Oteteleşanu: „sîmbătă, 1 ianuarie 1849, 11 lei: 11 bani la fata spălătoresei bacşiş; 4 lei şi 20 de bani: sacagiului bacşiş; 4 lei şi 20 de bani: la fierărie, bacşiş“. Bacşişurile mari sînt interpretate ca semn de măreţie a casei, după cum scrie cronicarul Ion Neculce atunci cînd îl caracterizează pe Iliaş vodă: „era şi darnicu: bacşişuri da mari, că era om bun“. Numai că bacşişurile mari aveau să-i aducă mazilirea şi pribegia în sărăcie. 

Sensul cuvintelor s-a tot amestecat pînă cînd bacşişul şi ruşfetul au ajuns să se confunde, desemnînd o anumită formă de corupţie, cuvînt mai mult folosit de noi astăzi decît de oamenii trecutului. Dacă mita, ruşfetul, hatîrul sau voia vegheată ajung prin codurile de legi ale vremii, sancţionate şi amendate, îmbrăcînd forma juridică a unor practici ilegale, bacşişul şi peşcheşul rămîn undeva suspendate între legal şi ilegal. Peşcheşul, de altminteri, îşi pierde sensul iniţial, ajungînd să aibă cu totul alte înţelesuri, folosit fiind ironic ca plocon neaşteptat care pică din cer. 

O evoluţie interesantă are cuvîntul

, tot de origine turcească. Ciubucul este o lulea lungă, cu imamea de fildeş, prin care se bea tutun, ciubucarul este fabricantul de ciubuce, în timp ce ciubucciul este sluga de la curtea domnească sau boierească ce are în grijă ustensilele pentru preparatul tutunul. Ciubucci-başa sau vel ciubucci răspunde personal de cămara domnească cu tutun, avînd sarcina de a aprinde lulelele, narghilelele, ciubucele domnului şi boierilor mosafiri, sarcină pentru care primeşte, drept răsplată, un mic bacşiş de mulţumire. Pesemne că suma de bani primită este şi mai neînsemnată decît cuantumul unui bacşiş, dată fiind micimea slujbei prestate. Şi uite aşa, orice firfiric dat ciubucciului sau bărbierului se metamorfozează într-un ciubuc.

Chiar dacă bacşişul de astăzi nu mai este bacşişul de ieri, după cum se vede, nu prea se lasă prins în chingile normelor fiscale. 

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.