Domnul f─âr─â dreptate ca gardul f─âr─â proptele

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 701 din 27 iulie ÔÇô 2 august 2017
Domnul f─âr─â dreptate ca gardul f─âr─â proptele jpeg

Mai bine de un secol ┼či jum─âtate, societatea rom├óneasc─â s-a str─âduit s─â reformeze sistemul juridic. De pe la 1730 ┼či p├«n─â la marea reform─â ini┼úiat─â de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, domnii fanario┼úi ┼či domnii p─âm├«nteni, juri┼čtii greci ┼či boierii rom├óni, pa┼čopti┼čtii ┼či progresi┼čtii au ini┼úiat proiecte de legi, au propus schimb─âri, au dezb─âtut oportunitatea modelelor ÔÇ×europeneÔÇť pentru dreptatea autohton─â. Dou─â au fost ideile principale ├«n jurul c─ârora s-a ├«ncercat adaptarea ┼či inovarea sistemului juridic: 1) constituirea ╚Öi formularea unei legisla┼úii, 2) constituirea unor institu┼úii ┼či a unui corp profesio┬şnal care s─â le deserveasc─â.

1. De la Pravil─â la Coduri de Legi

Domnii fanario┼úi nu s├«nt nici foarte bine cunoscu┼úi de c─âtre publicul cititor de istorie, nici foarte bine cerceta┼úi de c─âtre istoriografia rom├óneasc─â. De┼či istoriografia ultimelor decenii a f─âcut importan┼úi pa┼či ├«n cercetarea secolului al ┬şXVIII-lea, totu┼či mitul unei ÔÇ×perioade negreÔÇť, care nu prea are nimic de oferit este ├«nc─â dominant. Cercetarea arhivelor arat─â ├«ns─â c─â secolul al XVIII-lea produce o form─â de cunoa┼čtere indispensabil─â acomod─ârii ┼či integr─ârii legisla┼úiei lui Alexandru Ioan Cuza. ├Än domeniul dreptului, domnii fanario┼úi au avut un rol esen┼úial. Cu c├«teva excep┼úii, fanario┼úii s-au dovedit a de┼úine o educa┼úie mult superioar─â multora dintre boierii autohtoni. Dar ÔÇ×iluminismulÔÇť lor s-a lovit constant de pragmatismul clasei politice ┼či mai ales de absen┼úa unui sistem educativ care s─â sus┼úin─â un proiect, indiferent de natura lui. Am s─â iau ca exemplu dou─â ├«ncerc─âri de impunere a unor proiecte de legi ┼či modul de receptare din partea societ─â┼úii rom├óne┼čti.

Este bine cunoscut efortul domnului Alexandru Ipsilanti (1774-1782) at├«t cu privire la construirea unor institu┼úii, c├«t ┼či ├«n impunerea unor coduri de legi, concise ┼či utile ├«n instrumentalizarea litigiilor. La 1780 d─â spre tipar codul de legi cunocut sub numele de Pravilniceasca Condic─â, iar un grup de juri┼čti avea s─â lucreze la ceea ce se va numi Micul cod penal (Canoane d─â englimatic─â alese din pravilile ├«mp─âr─âte┼čti pentru pr─âlej, 1783). Dar dac─â vod─â Ipsilanti este m├«ndru de opera sa, nu acela┼či lucru se reg─âse┼čte printre membrii marelui Divan. Un istoric contemporan persifleaz─â acest efort astfel: ÔÇ×Aceast─â or├«nduial─â a judec─â┼úii, ori de ce pricin─â, au poruncit M─âria Sa de au dat ├«n tipar, pre larg, Condic─â Pravilniceasc─â numind-o, scoas─â din pravil─â, dar judec─âtorii au pravili cu foile de piele ┼či ├«ncotro voia┼čte, ├«ntr-acolo o ├«ntinde, s─â ias─â baniÔÇť. Dionisie Eclesiarhul, c─âlug─ârul c─ârturar, face referire, ├«n Hronograful s─âu, la pergamentul folosit pentru scrierea legilor, importante pentru norod, dar ┼či la acest joc permanent cu normele ┼či cutumele, reg─âsit ├«n practica juridic─â.

C├«teva decenii mai t├«rziu, Ioan vod─â Caragea (1812-1818) ├«ncearc─â s─â adune boierii Divanului spre lectura unui cod de legi pe care ├«l considera necesar pentru eficien┼úa rezolv─ârii pricinilor. La 2 octombrie 1816, domnul ÔÇô dup─â o prefa┼ú─â argumentat─â cu privire la necesitatea unei pravile ÔÇ×coprinz─âtoare des─âv├«r┼čit de toate pricinile c├«te privesc la chinoniia noroduluiÔÇť ÔÇô le cere boierilor ÔÇ×cu de adinsul, ca s─â ar─âta┼úi toat─â r├«vna ┼či silin┼úa spre a s─âv├«r┼či f─âr─â c├«tu┼či de pu┼úin z─âbav─â a acestui lucru ob┼čtii folositor, care prive┼čte ┼či pre a du[mnea]v[oastr─â] laud─âÔÇť. Reia pitacul la 15 februarie 1817 ┼či iar la 18 aprilie 1817, c├«nd constat─â c─â ÔÇ×├«mpotriv─â vedem c─â s-au f─âcut prea mult─â ├«n┬şt├«rziere p├«n─â acumÔÇť, ajung├«nd p├«n─â la a le fixa un program obligatoriu de lucru. Boierul Iordache Golescu ironizeaz─â nu numai autoritatea domnului, ci ┼či orice idee de lege care ar fi fost propus─â. ├Än pamfletul Anaforaua boierilor pentru ├«ntocmirea pravililor, Iordache Golescu dezv─âluie pe un ton batjocoritor aceast─â opozi┼úie surd─â la autoritatea domneasc─â: ÔÇ×s─â binevoie┼čti M─âria Ta a porunci unora din boieri ce, nici boieri au fost vreodat─â, nici neam boieresc, cum este dumnealui logof─âtul Belu, c─âminarul Filip, paharnicul Stoenescu, c─âminarul Chiriac, stolnicul Bor─ânescu, ce-i zic C├«rnul, logof─âtul Str─âchinescu (cum am zice, vornicul B─â┼čin─â, pernom simbathion (s─â avem iertare), cum zic grecii) ┼či al┼úi mul┼úi asemenea, cum Porce┼čti, Moine┼čti, Butcule┼čti, Mutcule┼čtiÔÇť.

Dar, chiar ┼či a┼ča, legile, adoptate cu greutate, ┼či-au produs efectul, preg─âtind terenul pentru efervescen╚Ťa reformatoare din prima jum─âtate a secolului al XIX-lea.

ÔÇ×Domnul f─âr─â dreptate ca gardul f─âr─â propteleÔÇť, scrie acela┼či boier Iordache Golescu, argument├«nd c─â ÔÇ×dreptatea sus┼úine tronurileÔÇť. Ca atare, domnul se individualizeaz─â doar prin acest spirit de dreptate care trebuie s─â r─âm├«n─â o constant─â ┼či o tr─âs─âtur─â dac─â vrea s─â aib─â dragostea supu┼čilor.

2. Institu┼úii ┼či judec─âtori: ÔÇ×dac─â pui ulei ├«n lamp─â ├«┼úi va luminaÔÇť

Anton Pann culege acest proverb care circula la ├«nceput de secol al XIX-lea, explic├«nd c─â ÔÇ×f─âr─â dare de mit─â nu cape┼úi dreptate la judec─â┼úiÔÇť. Or, societatea rom├óneasc─â este tributar─â acestor practici prin care se ├«ncearc─â cump─ârarea drept─â┼úii, chiar ┼či atunci c├«nd peten┼úii au dreptate. Ridicarea unor institu┼úii ┼či constituirea unui corp profesional au fost unele dintre marile probleme ale moderniz─ârii rom├óne┼čti.

├Äncrederea ├«n actul de judecat─â s-a dovedit a fi destul de precar─â. Chiar dac─â codul de legi spune c─â judec─âtorul ar trebui s─â aib─â ÔÇ×g├«ndul numai la trebile judec─â┼úii ┼či cugetul la Dumnezeu, ca s─â lumineze la dreptateÔÇť, ├«n via┼úa de zi cu zi imaginea este una c├«t de poate de negativ─â. ├Än proverbele culese de Iordache Golescu ┼či Anton Pann, se observ─â imensa discrepan┼ú─â dintre imaginea judec─â┼úii domne┼čti (cea care sus┼úine tronurile) ┼či imaginea judec─â┼úii boierilor. Se spune c─â ÔÇ×judec─âtorul este ca ┼čarpele, niciodat─â nu umbl─â dreptÔÇť sau ÔÇ×judec─âtorul e ca osia de car: cum o ungi nu mai sc├«r┼ú├«ieÔÇť. Acuza┼úiile de ÔÇ×hat├«rÔÇť, ÔÇ×voie vegheat─âÔÇť, ÔÇ×mit─âÔÇť, ÔÇ×ploconÔÇť apar destul de des ├«n jalbele adresate domnilor sau mitropoli┼úilor.

Numai instruc┼úia poate s─â ÔÇ×prelucrezeÔÇť moralitatea, s─â formeze o con┼čtiin┼ú─â de grup ┼či un prestigiu al meseriei, crede marele logof─ât al Drept─â┼úii, Barbu ┼×tirbei, la 27 iunie 1840, ├«n raportul s─âu adresat Adun─ârii Ob┼čte┼čti: ÔÇ×dup─â pilda neamurilor civilizate, slujba de judec─âtor s─â ├«nchipuiasc─â o meserie, s─â fie o voca┼úie ┼či s─â nu se primeasc─â ├«n s├«nul magistraturii dec├«t cel destoinic, iar odat─â primindu-se, s─â aib─â ├«ncredin┼úarea c─â, ├«ndeplinind ale sale datorii, se va ├«nainta p├«n─â la cele ├«nt├«i trepte judec─âtore┼čtiÔÇť. Logof─âtul Drept─â┼úii mai crede c─â aceste deziderate pot fi atinse printr-o ┼čcoal─â de drept de bun─â calitate care ├«n 12 ani, prevede cu optimism, va forma ÔÇ×amploia┼úi cu des─âv├«r┼čit─â ┼čtiin┼ú─â de pravilele ┼úerii, pentru toate posturile judec─âtore┼čtiÔÇť. Optimismul celui ce avea s─â devin─â domnul ┼ú─ârii n-a prea dat roade. La 1852, adic─â dup─â cei 12 ani trecu┼úi fix, sistemul ├«nt├«mpina acelea┼či probleme legate de lipsa de instruc┼úie, de recrutarea deficitar─â, de corup┼úie ┼či abuzuri. P├«n─â la 1859 ┼či la constituirea Facult─â┼úii de Drept, ca institu┼úie de sine st─ât─âtoare ├«n preg─âtirea personalului juridic, unii dintre avoca┼úi, judec─âtori sau juri┼čti se vor fi format ├«n str─âin─âtate, ├«n timp ce ┼či mai mul┼úi vor fi ocupat aceste slujbe ├«n virtutea unor minime cuno┼čtin┼úe de drept, ob┼úinute fie prin frecventarea Colegiului de la Sf├«ntul Sava, fie prin ├«ndelungata activitate ├«n interiorul Departamentului Drept─â┼úii.

Nu din acest motiv, ÔÇ×dreptatea umbl─â totdeauna cu capul spartÔÇť, ┬şc─âci norodul nu prea asociaz─â ÔÇ×un bun judec─âtorÔÇť cu ┼čtiin┼úa de carte. Un bun judec─âtor este cel care ┼čtie s─â asculte ┼či s─â fac─â deosebire ├«ntre dreptate ┼či str├«mb─âtate pe baza faptelor ┼či mai pu┼úin pe baza legilor. Dar mai presus de orice judecat─â uman─â exist─â judecata divin─â care le rezolv─â pe toate, c─âci indiferent de timpuri, legi sau domni, ÔÇ×dreptatea iese ca untdelemnul deasupra apeiÔÇť. Or, a┼čtept├«nd ca Dumnezeu s─â fac─â dreptate, rom├ónii au ratat dezbaterea becarian─â ┼či ra┼úionalizarea sistemului de drept, a┼ča cum au ratat ├«ntreaga dezbatere din jurul profesionaliz─ârii institu┼úiilor de drept. S-au trezit, la mijloc de secol, copiind ┼či adapt├«nd codurile napoleoniene, Constitu┼úia belgian─â, institu┼úiile francezeÔÇŽ S-au consolat cu g├«ndul c─â ┼či al┼úii au f─âcut la felÔÇŽ

A┼ča c─â tr─âim ├«nc─â ├«n paradigma: ÔÇ×Unde este puterea, acolo este ┼či dreptateaÔÇť, cum spunea odinioar─â cronicarul Nicolae Costin. 

Constan╚Ťa Vintil─â-Ghi╚Ťulescu este cerce┬şt─â┬ştoa┬şre la Institutul de Istorie ÔÇ×Ni┬şcolae Ior┬şgaÔÇť. Cea mai recent─â carte publicat─â: Pa┬şti┬şm─â ╚Öi des┬şf─â┬ştare. Despre lucrurile m─ârunte ale vie╚Ťii co┬şti┬şdiene ├«n so┬şcie┬ştatea rom├óneasc─â, 1750-1860, Humanitas, 2015.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.