Domni ┼či mitropoli┼úi - ├«n lupta cu timpul

Publicat în Dilema Veche nr. 579 din 19-25 martie 2015
Despre istoria M─ârii Negre jpeg

Puterea politic─â ┼či puterea religioas─â se afl─â, ├«n acest lung parcurs istoric, ├«n rela┼úii permanent schimb─âtoare. Secolul fanariot ├«i ofer─â Bisericii ┼čansa de a deveni puterea principal─â ├«ntr-o vreme de instabilitate politic─â destul de accentuat─â. Domnul este numit de Poarta Otoman─â, de regul─â, pe o perioad─â de trei ani (deseori domnul r─âm├«ne ├«n scaun mult mai pu┼úin), pe c├«nd mitropolitul, capul Bisericii Ortodoxe, nu-┼či p─âr─âse┼čte turma dec├«t prin trecerea la cele ve┼čnice. Cu alte cuvinte, vl─âdica reprezint─â stabilitatea ┼či securitatea de care norodul are at├«ta nevoie. De altminteri, evenimentele din epoc─â stau m─ârturie a acestei leg─âturi foarte puternice dintre enoria┼čii ┼či p─âstorii lor. Secolul al XVIII-lea tr─âie┼čte prin figurile luminoase ale unor mari mitropoli┼úi care au ├«n┼úeles rostul lor ├«n vremuri at├«t de tulburi. Unii dintre ei s├«nt rom├óni doar prin adop┼úie, al┼úii se ridic─â din r├«ndul norodului, to┼úi se arat─â preocupa┼úi de soarta cre┼čtinului aflat sub vremi. Din acest motiv, raporturile lor cu puterea politic─â devin adesea tensionate. 

Mitropolitul Antim Ivireanul (1708-1716) deschide seria conflictelor cu puterea politic─â. Dup─â o foarte asidu─â ┼či bun─â colaborare cu vod─â Constantin Br├óncoveanu, mitropolitul Antim intr─â ├«n conflict cu Nicolae vod─â Mavrocordat (februarie-septembrie 1716) pe care refuz─â s─â-l ├«nso┼úeasc─â ├«n refugiul s─âu din calea armatelor austriece. ├Än septembrie 1716, mitropolitul este scos din scaun de un domn mult prea tem─âtor de boierii Cantacuzini ┼či prietenii acestora. Plecat spre exilul s─âu din Muntele Sinai, mitropolitul Antim avea s─â sf├«r┼čeasc─â repede, ucis pe drumuri, iar trupul s─âu avea s─â fie aruncat ├«n r├«ul Mari┼úa. Nu era rom├ón, ci de pe undeva de prin Georgia. Tot de departe vine ┼či Neofit, din insula Creta; ajuns mitropolit, pe la 1738, contribuie la ridicarea Bisericii, printr-o serie de vizita┼úiuni canonice pe care le consemneaz─â ├«n scris. Destul de repede, mitropolitul Neofit ├«ntr─â ├«n conflict cu Matei vod─â Ghica. La 21 mai 1753, c├«nd mitropolitul Neofit Cretanul are nevoie de sprijinul popular pentru a se opune lui vod─â Ghica, face apel la glasul clopotelor: ÔÇ×mitropolitul ┼úerii, Neofit, ┼úiind partea boerimii rom├óne, de odat─â a poruncit s─â trag─â clopotele ┼či, str├«ng├«nd tot norodul Bucure┼čtilor, a luat crucea ├«n m├«n─â ┼či a strigat: ┬źUrma┼úi-mi┬╗. To┼úi boierii ┼či norodul au plecat dup─â elÔÇŽÔÇť. Dar soarta bietului mitropolit va fi pecetluit─â: ÔÇ×peste trei zile, boln─âvindu-se vl─âdica, ┼či chem├«nd doftorul, au mituit boierii greci pe acel doftor, ┼či d├«ndu-i tari doftorii, ┼či-au ie┼čit vl─âdica din min┼úiÔÇť. Scena este consemnat─â de Mihai banul Cantacuzino ├«n a sa

Secolul al XIX-lea, cu ideile lui de prefacere ┼či progres, erodeaz─â puternic aceast─â imagine a mitropolitului bun pentru ┼úar─â ┼či cu ┼úara ├«mpotriva puterii politice. Acum apar marile diferen┼úe, vizibile mai ales atunci c├«nd vorbim despre calea de urmat: dac─â domnii vor fi pentru educa┼úia ┼či progresul societ─â┼úii, Biserica se va ascunde ├«n tradi┼úie ┼či trecut. Or, asta se observ─â foarte bine ├«n domeniul educa┼úiei. Cunoa┼čtem pozi┼úia reticent─â a mitropolitului Grigore (1823-1834) cu privire la instruire, de la Eufrosin Poteca. Astfel, mitropolitul Grigore avea ÔÇ×idei ├«mpotrivnice ┼čtiin┼úelor ┼či tuturor ├«nv─â┼úa┼úilor din Evropa, socotindu-i ┼či crez├«ndu-i pre to┼úi ├«mpotriva c─âlug─ârilor, ┼či os├«ndi┼úi spre munca cea ve┼čnic─â, pentru c─â nu p─âzesc posturile ┼či biserica ├«n toate zileleÔÇť. Paginile lui Eufrosin Poteca surprind foarte bine aceast─â accelerat─â distan┼úare dintre puterea politic─â ┼či puterea spiritual─â. ├Än ciuda ├«mpotrivirii mitropolitului Grigore, ├«n mesajul s─âu de Pa┼čti, c─âlug─ârul Poteca va vorbi despre instruirea preo┼úilor, eliberarea robilor ┼úigani ┼či necesitatea ridic─ârii societ─â┼úii prin educa┼úie. Dac─â vod─â Grigore Ghica l-a ÔÇ×cinstit cu cafea dup─â obiceiÔÇť, mitropolitul ÔÇ×plin de venin ┼či turbat cu totulÔÇť a folosit orice prilej s─â-i saboteze activitatea educativ─â.

Regulamentele Organice fixeaz─â reguli ┼či regulamente ├«n sfera ecleziastic─â, motivate de necesitatea de a ├«nl─âtura ÔÇ×tot abuzul ce s-au fost introdus ├«n ierarhia bisericeasc─âÔÇť. Primii pa┼či ai seculariz─ârii se fac destul de repede, cu reticen┼ú─â din partea unora, cu resemnare din partea altora. Ne├«n┼úelegerile dintre cele dou─â puteri devin din ce ├«n ce mai f─â┼úi┼če. Mitropolitul Neofit este figura emblematic─â a acestor ani, opun├«ndu-se cu vehemen┼ú─â oric─ârei reforme care ar viza Biserica. Din acest motiv, Neofit s-a aflat ├«n conflict deschis cu domnitorul Alexandru vod─â Ghica. Conflictul devine ┼či mai accentuat odat─â urcat pe tron Gheorghe Bibescu. Doi ani s-a rugat vod─â Bibescu de mitropolit s─â-l separe de Zoe Mavrocordat pentru a se c─âs─âtori cu Mari┼úica V─âc─ârescu, c─âs─âtorit─â la r├«ndu-i cu Costache Ghica. F─âr─â succes ├«ns─â, ┼či doar interven┼úiile bine ÔÇ×auriteÔÇť pe l├«ng─â patriarhia din Constantinopol ├«i vor aduce pe ├«ndr─âgosti┼úii princiari ├«mpreun─â. 

├Än aceast─â lupt─â, Biserica se folose┼čte de arma trecutului pentru a-┼či p─âstra privilegiile, f─âr─â s─â vad─â prezentul ┼či cu at├«t mai pu┼úin viitorul. La 1859, mitropolitul Sofronie al Moldovei revine asupra vechilor drepturi garantate de ÔÇ×legile ┼či canoanele BisericiiÔÇť, de ÔÇ×dreptul romanÔÇť, de ÔÇ×dreptul firescÔÇť ┼či ├«ncearc─â s─â desfiin┼úeze recentul decret al domnului Alexandru Ioan Cuza prin care acesta pune sub controlul unei comisii laice administrarea bunurilor m─ân─âstirilor, cu alte cuvinte face primul pas spre secularizare. Reac┼úia este de-a dreptul virulent─â, mai ales c─â Biserica nu se a┼čtepta la o a┼ča m─âsur─â tocmai din partea unuia ca vod─â Cuza. Rezultatul ar fi unul catastrofic, scrie mitropolitul: ÔÇ×s─â surp─â cu totul moralitatea, s─â deschide drum nelegiuirii, s─â atac─â ┼či s─â nimice┼čte dreptul ┼či dreptateaÔÇť. Scrisoarea mitropolitului Sofronie este o pledoarie bine argumentat─â ┼či mai ales foarte combativ─â, de genul: dac─â ÔÇ×M─âria TaÔÇť ├«┼úi bazezi decretul pe abuzurile comise de Biseric─â ├«n administrarea averilor m─ân─âstirilor, ap─âi atunci ar trebui s─â ┼čtii c─â ÔÇ×abuzuri s-au f─âcut ┼či din partea guvernului Moldovei de la 1844 ├«ncoace ┼či p├«n─â ast─âzi ├«n administrarea averilor monastire┼čti ┼či biserice┼čti ├«ntr-o m─âsur─â mai mare dec├«t de c─âtre c─âlug─âriÔÇť; pe scurt: ÔÇ×au p─âc─âtuit ┼či c─âlug─ârii ┼či guvernulÔÇť. Gestul mitropolitului atrage inevitabila reac┼úie, la fel de virulent─â, a lui vod─â, care prin intermediul lui Manolache Costache Epureanu, pre┼čedintele cabinetului, ├«i transmite, zece zile mai t├«rziu (20 septembrie 1859), un ÔÇ×r─âspunsÔÇť: ÔÇ×M─âria Sa DomnitorulÔÇŽ m-au trimis ca s─â v─â spun c─â nu v─â prime┼čte aceast─â anafor─â ┼či s─â v-o arunc ├«n obraz ┼či pe viitor s─â v─â m─ârgini┼úi cu asemenea c─âci ve┼úi p─â┼úi de la ├Än─âl┼úimea Sa ca un monah prostÔÇť. Mitropolitul ├«i r─âspunde pe m─âsur─â, dar va sf├«r┼či ├«n exil la m─ân─âstirea Slatina. La fel p─â┼úise ┼či confratele s─âu, mitropolitul Veniamin Costache, atunci c├«nd, din prieten, devenise du┼čmanul lui Mihai vod─â Sturdza. 

Biserica ├«ncepuse, de fapt, s─â piard─â lupta cu timpulÔÇŽ 

Evgheni┼úi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernit─â┼úi rom├óne┼čti (1750-1860),

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.