Limba română veche dintr-o jalobă

Publicat în Dilema Veche nr. 581 din 2-8 aprilie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Fascinată, ca întotdeauna, de limba română veche, am regăsit toată savoarea, frumuseţea, parfumul unei epoci de tranziţie într-o serie de documente ale familiei Miclescu. Volumul, publicat de Petronel Zahariuc şi Lucian Lefter, dezvăluie o lume în drumul ei spre modernitate, cu micile şi marile probleme de zi cu zi, poveşti ale trecutului

Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta“, Editura Universităţii Alexandru I. Cuza, Iaşi, 2014). Din acest volum, vă propun acum o „jalobă“, dată de Smaranda Roset mitropolitului Moldovei în procesul de divorţ dintre fiica sa, Anastasia, şi ginerele, Săndulache Miclescu. Căsătoriţi vreo şase luni, soţii nu se prea înţeleg, ea este prea tînără, el certăreţ, ea prea naivă, el un asiduu gîlcevitor; aşa că, în vara lui 1832, Nastasica fuge de acasă. Drama acestei tinere, jucată de mamă şi soţ, adună tot ceea ce poate fi mai viu şi frumos în limba română veche.

„Cu fiiască plecăciune, închinîndu-mă, sărut prea dreapta preosfinţiei voastre. 

Înfăţişînd această plecată a mea scrisoare, înştiinţez că pricina este aşa. 

Dumnealui cuconul Săndulachi s-au sculat şi s-au dus cu Năstăsîica pe la Eşi, şi în sus din Eşi, şi pe undi au fost tot rîsuri boierilor au făcut. Nu să răbda, ocărînd pe Năstăsîica în tot feliul. La Miclăuşeni, cîtă mascara au fost, acum nu au fost îndestul. Acolo, pe unde au fost, atîte ocări asupra fetii meli, care şi dovedesc două scrisori de la Eşi: una de la cumnatul Alecu Rosăt şi una de la soru-mea Catinca, auziră aceli toate, carile şi la Păuneşti au făcut. Căci cînd s-au dus, după ce au vinit acasă, au poruncit slugilor să nu o asculti la nimică, că or mînca bătaie cu biciu, care s-au şi pus biciul sub perină… Pentru ce atîta ură aceasta pi mine, nu ştiu. Eu ştiu că nu i-am făcut nimică, nici rău, şi pe fiică-me atîta urăciune ca aceia, fără vinovăţie, care era să o fi ţinut ca pi un copil a dumnealui. La sfătuirile meli niciodată nu să pleca, pe mine mă ave ca pe o slugă a dumnealui, altele a fi spuind. 

Spre dovadă, sînt marturi toate slugile dumnealui, cînd a poruncit pe fata me să nu o asculte la nimică, şi ţiganii mei, cari i-am dat di zestri i-a bătut, unde i-am ţigănit, şi i-a dat din sat afară, şi nici vroeşte să o mai vadă în ochi. Apoi, nici copila nu mai vre să să ducă înnapoi, fiindcă i-a făcut atîte mascaralîcuri, care nu s-au mai auzit nici la un evghenist. O trahtarisit-o ca pe o ţigancă, nu ca pe o fată de evghenist şi ca pe o copilă ci esti, nevrîsnică. Care şi la copila aceasta di este vreo greşeală, apoi nu esti nici una în toată lume mai bună şi mai cu blîndeţă. Cînd îi făce mascaralîcuri acele a tăce şi a nu zice nimică, că dacă ar fi zis ceva pute să o scoată din sănătate, dar au răbdat… Răutăţile şi cusururile dumnealui nu sînt eu datoare şi fata me să le răbdam, slugile nu le pot răbda. Dumnealui să sfădeşte cu rudile dumnealui. La Eşi, cînd au fost au ştiut tot Eşul, cînd s-au sfădit cu sora dumnealui. Apoi, noi nu putem răbda toate cusururile. Să vede că aceasta nu au fost de la Dumnezeu. Cum au fost rude, nu au răbdat Dumnezeu această însoţire. Pe fata mea au luat cinstită, cu nuntă din casă me, să mi se întoarcă toate lucrurile înapoi, cum am dat. 

Dumnealui nu cer nimică, nu catadicsesc, numai a mele, poronceşti preosfinţia voastră, ca să întoarcă înapoi acasă, ca să-mi trimită lucrurile toate, că copila au venit numai cît este pe dînsa, n-au luat nimică… Însuşi eu vineam, dar caii miei sînt la Sculeni. Am triimes ca să-mi aducă nişte bani şi n-am cu ce veni spre înfăţişare… Fata me nu o am de lepădat, are atîta zestri, ari cu ce trăi, nu este supusă nimărui.

Şi mai întîi, fata zici. Dacă am început a-i zice, au început a plînge şi a zice că nici moartă nu trăieşte cu dumnealui; s-a face nevăzută. Şi sînt a preosfinţiilor voastre plecată fiică sufletească, «Zmaranda Roset».“ 

Mascaralîcurile din familia Miclescu sînt aici expuse de mama Smaranda Roset într-o limbă moldovenească atît de frumoasă… Că vremurile s-au schimbat o dovedeşte afirmaţia Smarandei Roset despre fiica ei: „nu este supusă nimărui“. Dar la fel de schimbătoare sînt vremurile şi dacă privim în jalobele soţului acuzat Săndulachi Miclescu, împănate cu justificări biblice şi parabole creştine. Dar asta, săptămîna viitoare.  

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.