Haznaua estivală

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Cuvînt de origine turcească,

a pătruns în limba română prin secolul al XVII-lea, cînd Imperiul Otoman se apropie din ce în ce mai mult de Ţările Române. Orientalistul Lazăr Şăineanu îl indexează cu sensul de „visteria ţării“, „comoara statului“, tezaur, loc unde se depozitează banii, bogăţiile, argintăriile celor avuţi. Cu acest sens, termenul de hazna se regăseşte la cronicarii secolului al XVII-lea, care vorbesc de „haznaua împărătească“ în care se adună toate bogăţiile lumii. Termenul are şi sensul de „depozit de apă“, pentru că apa a fost considerată dintotdeauna o bogăţie la fel de importantă (sau poate mai importantă) ca aurul. Numai că acest sens s-a modificat spre sfîrşitul secolului al XVIII-lea, căpătînd nuanţe peiorative şi desemnînd locul în care se scurg apele murdare de prin urbe. Haznaua devine astfel sinonimă cu cloaca.

Am folosit această incursiune lingvistică pentru a vă vorbi de litoralul românesc, loc de vilegiatură în aceste zile fierbinţi. Or, cuvîntul

i se potriveşte de minune: locul este o adevărată bogăţie datorită potenţialului economic oferit, dar arată ca o cloacă lăsată de izbelişte şi la mîna oricui. Sau aşa am găsit eu staţiunea Eforie, zilele astea. Îmi tot spun că nu mai merg la Marea Neagră de pe ţărmurile româneşti, dar în fiecare an sper să se fi schimbat ceva, să se fi trezit autorităţile locale şi oamenii locului, turiştii români ispitiţi, ca şi mine, de plaiurile mioritice şi împreună să fi contribuit la construirea unor vacanţe civilizate şi relaxante. Doar că, an de an, am luat staţiunile la rînd, găsind meschinăria profitului imediat şi oferte pestilenţiale peste care românul trece cu mare uşurinţă. 

Oraşul Eforie s-a pregătit din toate puterile pentru sezonul estival. A accesat chiar şi bani europeni pentru a oferi turiştilor o privelişte cît mai frumoasă, atunci cînd seara se plimbă agale pe faleză, admirînd marea şi căutînd liniştea valurilor. Proiectul european, numit „Promenada estivală“, a fost inaugurat pe 2.06.2015, după cum scrie mare pe panoul care deschide drumul mării. Cum arată? Ei bine, ca o hazna. Pe ce s-or fi dus banii europeni nu prea ştiu, dar pe la promenadă n-au ajuns cu siguranţă. Atîta mizerie şi lipsă de interes n-am prea întîlnit. Dacă vreţi să vă îmbolnăviţi – de nervi, de hepatită, de orice –, plimbaţi-vă „agale“ printre cîini, gunoaie, mirosuri pestilenţiale, fumuri şi mai ales strigături. De altminteri, mulţi dintre negustorii ambulanţi îşi făceau reclamă strigînd, în versuri care mai de care mai trăsnite.

Porumbul fiert a fost eroul sejurului meu, stîrnind pasiuni versificate şi replici de neuitat. Haznaua estivală se oglindeşte de minune în versurile de pe plajă. O scenă: „Luaţi porumbelul de la Gică Mondialul“, strigă un vînzător ambulant de pe plajele României. O doamnă se lasă tentată şi dă să cumpere porumbelul, dar dumnealui soţul o trage de coarda sutienului: „Şinşi lei un păpoşoi care creşte în grădină, fa? Ce, te-ai prostit de cap?“ „Păi, şi ce să fac, mă?“ „Să rabzi pînă acasă. N-o să crăpi.“ 

Şi reclame versificate, cît mai sexy, misogine, triviale, xenofobe – şi aici puneţi cîte adjective doriţi.  Porumbul fiert este, după cum am spus, personajul principal. „Porumbelul, porumbelul, să măsoare cocoşelul“. „Frige tare, frige tare şi vi-l dau pe cel mai mare.“ „Frige tare, frige tare, să vă opăriţi la dinţi.“ „Patru lei şi-l alegi pe care vrei.“ „Alo, alo, Gică mă numesc şi cu drag eu vă servesc.“ „Alo, alo, nu mai luaţi de la bronzaţi / S-ar putea să vomitaţi.“ „Nu cumpăraţi de la ciori / Că te-mbolnăveşti şi mori.“ „Arde, frige, cu sărică / Să vă dau o gustărică.“ „Mămăligă pe cocean / Şi cu gust american.“ „Ia mîncare de baştani / Doi porumbi la kilogram / Să-ţi cînte Florin Salam.“ „Ia priviţi cît e de mare / Cît banana plutitoare.“ „Alo, alo, mai aproape, că primiţi de calitate.“ „Luaţi de-aici / Muriţi pe drum.“ Şi: „Ai luat piatra şi-ai spart geamul / S-a dus dracului ţiganu’“. 

Reclamele astea versificate sînt purtate de un rom şi un român, ambii vînzători ambulanţi de porumb fiert, certîndu-se fără întrerupere în versuri, spre amuzamentul clientelei. Printre versurile astea se strecurau, din cînd în cînd, şi alte versuri, mai mult sau mai puţin reuşite. Plimbarea cu barca: „Căpitanul burtă mare vă invită la plimbare. Căpitanul burtă lată vă invită sus în barcă“. La

: „La ofertă, la ofertă, cumperi trei şi pleci cu unul“. „Nu plecaţi, nu plecaţi, că rămîneţi nemîncaţi.“ Dar cea mai tare aparţine tot românului vînzător de porumb fiert: „Nu te mai uita la mine, că mă-ndrăgostesc de tine“. 

Haz de necaz, cam ăsta e românul îngăduitor pînă la nepăsare, ascunzînd sub nisip haznaua estivală. 

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.