Haznaua estivală

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Cuvînt de origine turcească,

a pătruns în limba română prin secolul al XVII-lea, cînd Imperiul Otoman se apropie din ce în ce mai mult de Ţările Române. Orientalistul Lazăr Şăineanu îl indexează cu sensul de „visteria ţării“, „comoara statului“, tezaur, loc unde se depozitează banii, bogăţiile, argintăriile celor avuţi. Cu acest sens, termenul de hazna se regăseşte la cronicarii secolului al XVII-lea, care vorbesc de „haznaua împărătească“ în care se adună toate bogăţiile lumii. Termenul are şi sensul de „depozit de apă“, pentru că apa a fost considerată dintotdeauna o bogăţie la fel de importantă (sau poate mai importantă) ca aurul. Numai că acest sens s-a modificat spre sfîrşitul secolului al XVIII-lea, căpătînd nuanţe peiorative şi desemnînd locul în care se scurg apele murdare de prin urbe. Haznaua devine astfel sinonimă cu cloaca.

Am folosit această incursiune lingvistică pentru a vă vorbi de litoralul românesc, loc de vilegiatură în aceste zile fierbinţi. Or, cuvîntul

i se potriveşte de minune: locul este o adevărată bogăţie datorită potenţialului economic oferit, dar arată ca o cloacă lăsată de izbelişte şi la mîna oricui. Sau aşa am găsit eu staţiunea Eforie, zilele astea. Îmi tot spun că nu mai merg la Marea Neagră de pe ţărmurile româneşti, dar în fiecare an sper să se fi schimbat ceva, să se fi trezit autorităţile locale şi oamenii locului, turiştii români ispitiţi, ca şi mine, de plaiurile mioritice şi împreună să fi contribuit la construirea unor vacanţe civilizate şi relaxante. Doar că, an de an, am luat staţiunile la rînd, găsind meschinăria profitului imediat şi oferte pestilenţiale peste care românul trece cu mare uşurinţă. 

Oraşul Eforie s-a pregătit din toate puterile pentru sezonul estival. A accesat chiar şi bani europeni pentru a oferi turiştilor o privelişte cît mai frumoasă, atunci cînd seara se plimbă agale pe faleză, admirînd marea şi căutînd liniştea valurilor. Proiectul european, numit „Promenada estivală“, a fost inaugurat pe 2.06.2015, după cum scrie mare pe panoul care deschide drumul mării. Cum arată? Ei bine, ca o hazna. Pe ce s-or fi dus banii europeni nu prea ştiu, dar pe la promenadă n-au ajuns cu siguranţă. Atîta mizerie şi lipsă de interes n-am prea întîlnit. Dacă vreţi să vă îmbolnăviţi – de nervi, de hepatită, de orice –, plimbaţi-vă „agale“ printre cîini, gunoaie, mirosuri pestilenţiale, fumuri şi mai ales strigături. De altminteri, mulţi dintre negustorii ambulanţi îşi făceau reclamă strigînd, în versuri care mai de care mai trăsnite.

Porumbul fiert a fost eroul sejurului meu, stîrnind pasiuni versificate şi replici de neuitat. Haznaua estivală se oglindeşte de minune în versurile de pe plajă. O scenă: „Luaţi porumbelul de la Gică Mondialul“, strigă un vînzător ambulant de pe plajele României. O doamnă se lasă tentată şi dă să cumpere porumbelul, dar dumnealui soţul o trage de coarda sutienului: „Şinşi lei un păpoşoi care creşte în grădină, fa? Ce, te-ai prostit de cap?“ „Păi, şi ce să fac, mă?“ „Să rabzi pînă acasă. N-o să crăpi.“ 

Şi reclame versificate, cît mai sexy, misogine, triviale, xenofobe – şi aici puneţi cîte adjective doriţi.  Porumbul fiert este, după cum am spus, personajul principal. „Porumbelul, porumbelul, să măsoare cocoşelul“. „Frige tare, frige tare şi vi-l dau pe cel mai mare.“ „Frige tare, frige tare, să vă opăriţi la dinţi.“ „Patru lei şi-l alegi pe care vrei.“ „Alo, alo, Gică mă numesc şi cu drag eu vă servesc.“ „Alo, alo, nu mai luaţi de la bronzaţi / S-ar putea să vomitaţi.“ „Nu cumpăraţi de la ciori / Că te-mbolnăveşti şi mori.“ „Arde, frige, cu sărică / Să vă dau o gustărică.“ „Mămăligă pe cocean / Şi cu gust american.“ „Ia mîncare de baştani / Doi porumbi la kilogram / Să-ţi cînte Florin Salam.“ „Ia priviţi cît e de mare / Cît banana plutitoare.“ „Alo, alo, mai aproape, că primiţi de calitate.“ „Luaţi de-aici / Muriţi pe drum.“ Şi: „Ai luat piatra şi-ai spart geamul / S-a dus dracului ţiganu’“. 

Reclamele astea versificate sînt purtate de un rom şi un român, ambii vînzători ambulanţi de porumb fiert, certîndu-se fără întrerupere în versuri, spre amuzamentul clientelei. Printre versurile astea se strecurau, din cînd în cînd, şi alte versuri, mai mult sau mai puţin reuşite. Plimbarea cu barca: „Căpitanul burtă mare vă invită la plimbare. Căpitanul burtă lată vă invită sus în barcă“. La

: „La ofertă, la ofertă, cumperi trei şi pleci cu unul“. „Nu plecaţi, nu plecaţi, că rămîneţi nemîncaţi.“ Dar cea mai tare aparţine tot românului vînzător de porumb fiert: „Nu te mai uita la mine, că mă-ndrăgostesc de tine“. 

Haz de necaz, cam ăsta e românul îngăduitor pînă la nepăsare, ascunzînd sub nisip haznaua estivală. 

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?