Haznaua estivală

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Cuvînt de origine turcească,

a pătruns în limba română prin secolul al XVII-lea, cînd Imperiul Otoman se apropie din ce în ce mai mult de Ţările Române. Orientalistul Lazăr Şăineanu îl indexează cu sensul de „visteria ţării“, „comoara statului“, tezaur, loc unde se depozitează banii, bogăţiile, argintăriile celor avuţi. Cu acest sens, termenul de hazna se regăseşte la cronicarii secolului al XVII-lea, care vorbesc de „haznaua împărătească“ în care se adună toate bogăţiile lumii. Termenul are şi sensul de „depozit de apă“, pentru că apa a fost considerată dintotdeauna o bogăţie la fel de importantă (sau poate mai importantă) ca aurul. Numai că acest sens s-a modificat spre sfîrşitul secolului al XVIII-lea, căpătînd nuanţe peiorative şi desemnînd locul în care se scurg apele murdare de prin urbe. Haznaua devine astfel sinonimă cu cloaca.

Am folosit această incursiune lingvistică pentru a vă vorbi de litoralul românesc, loc de vilegiatură în aceste zile fierbinţi. Or, cuvîntul

i se potriveşte de minune: locul este o adevărată bogăţie datorită potenţialului economic oferit, dar arată ca o cloacă lăsată de izbelişte şi la mîna oricui. Sau aşa am găsit eu staţiunea Eforie, zilele astea. Îmi tot spun că nu mai merg la Marea Neagră de pe ţărmurile româneşti, dar în fiecare an sper să se fi schimbat ceva, să se fi trezit autorităţile locale şi oamenii locului, turiştii români ispitiţi, ca şi mine, de plaiurile mioritice şi împreună să fi contribuit la construirea unor vacanţe civilizate şi relaxante. Doar că, an de an, am luat staţiunile la rînd, găsind meschinăria profitului imediat şi oferte pestilenţiale peste care românul trece cu mare uşurinţă. 

Oraşul Eforie s-a pregătit din toate puterile pentru sezonul estival. A accesat chiar şi bani europeni pentru a oferi turiştilor o privelişte cît mai frumoasă, atunci cînd seara se plimbă agale pe faleză, admirînd marea şi căutînd liniştea valurilor. Proiectul european, numit „Promenada estivală“, a fost inaugurat pe 2.06.2015, după cum scrie mare pe panoul care deschide drumul mării. Cum arată? Ei bine, ca o hazna. Pe ce s-or fi dus banii europeni nu prea ştiu, dar pe la promenadă n-au ajuns cu siguranţă. Atîta mizerie şi lipsă de interes n-am prea întîlnit. Dacă vreţi să vă îmbolnăviţi – de nervi, de hepatită, de orice –, plimbaţi-vă „agale“ printre cîini, gunoaie, mirosuri pestilenţiale, fumuri şi mai ales strigături. De altminteri, mulţi dintre negustorii ambulanţi îşi făceau reclamă strigînd, în versuri care mai de care mai trăsnite.

Porumbul fiert a fost eroul sejurului meu, stîrnind pasiuni versificate şi replici de neuitat. Haznaua estivală se oglindeşte de minune în versurile de pe plajă. O scenă: „Luaţi porumbelul de la Gică Mondialul“, strigă un vînzător ambulant de pe plajele României. O doamnă se lasă tentată şi dă să cumpere porumbelul, dar dumnealui soţul o trage de coarda sutienului: „Şinşi lei un păpoşoi care creşte în grădină, fa? Ce, te-ai prostit de cap?“ „Păi, şi ce să fac, mă?“ „Să rabzi pînă acasă. N-o să crăpi.“ 

Şi reclame versificate, cît mai sexy, misogine, triviale, xenofobe – şi aici puneţi cîte adjective doriţi.  Porumbul fiert este, după cum am spus, personajul principal. „Porumbelul, porumbelul, să măsoare cocoşelul“. „Frige tare, frige tare şi vi-l dau pe cel mai mare.“ „Frige tare, frige tare, să vă opăriţi la dinţi.“ „Patru lei şi-l alegi pe care vrei.“ „Alo, alo, Gică mă numesc şi cu drag eu vă servesc.“ „Alo, alo, nu mai luaţi de la bronzaţi / S-ar putea să vomitaţi.“ „Nu cumpăraţi de la ciori / Că te-mbolnăveşti şi mori.“ „Arde, frige, cu sărică / Să vă dau o gustărică.“ „Mămăligă pe cocean / Şi cu gust american.“ „Ia mîncare de baştani / Doi porumbi la kilogram / Să-ţi cînte Florin Salam.“ „Ia priviţi cît e de mare / Cît banana plutitoare.“ „Alo, alo, mai aproape, că primiţi de calitate.“ „Luaţi de-aici / Muriţi pe drum.“ Şi: „Ai luat piatra şi-ai spart geamul / S-a dus dracului ţiganu’“. 

Reclamele astea versificate sînt purtate de un rom şi un român, ambii vînzători ambulanţi de porumb fiert, certîndu-se fără întrerupere în versuri, spre amuzamentul clientelei. Printre versurile astea se strecurau, din cînd în cînd, şi alte versuri, mai mult sau mai puţin reuşite. Plimbarea cu barca: „Căpitanul burtă mare vă invită la plimbare. Căpitanul burtă lată vă invită sus în barcă“. La

: „La ofertă, la ofertă, cumperi trei şi pleci cu unul“. „Nu plecaţi, nu plecaţi, că rămîneţi nemîncaţi.“ Dar cea mai tare aparţine tot românului vînzător de porumb fiert: „Nu te mai uita la mine, că mă-ndrăgostesc de tine“. 

Haz de necaz, cam ăsta e românul îngăduitor pînă la nepăsare, ascunzînd sub nisip haznaua estivală. 

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.