Nu aşteptaţi Noaptea Muzeelor

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Gata, se ştie deja că 16 mai va fi noaptea cea lungă a muzeelor. Dar eu vă îndemn şi vă îmbii să le treceţi pragul, face toţi banii. Şi nu sînt prea mulţi. Miercuri am avut Muzeul Naţional de Artă al României doar pentru mine, închiriat într-o după-amiază călduroasă şi vîntoasă, de primăvară, cu doar 18 lei. La orele amiezii nu era nimeni şi nici nu avea să vină nimeni în cele cîteva ore bune cît m-am perindat printre minunatele expoziţii oferite. Am vizitat, mai întîi, expoziţia temporară, organizată de Mălina Conţu: „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea“. Cele o sută cincizeci şi şapte de gravuri povestesc vizual despre lumea copilăriei şi adolescenţei din secolul Luminilor. Expuse pentru prima dată, gravurile sînt un important document pentru oricine vrea să cerceteze sau doar să afle cam cum se făcea educaţia în Franţa şi Anglia, în trecut. Pentru că, este drept, aceste gravuri provin din lumea franceză şi engleză. Văzîndu-le, analizîndu-le, m-am gîndit că n-ar fi rău ca o viitoare expoziţie să includă şi ceva imagini din lumea românească a acestei epoci. Cunoscînd arhiva vizuală păstrată, ar fi interesant de comparat peisajele, costumele, gesturile, comportamentele, coafurile care definesc regiuni diferite ale Europei. 

Dar să revenim la expoziţia Mălinei Conţu: curatorul a ştiut să îmbrace fiecare imagine într-o poveste frumoasă şi atrăgătoare pentru toată lumea. Temele gravurilor fac parte din cotidianul epocii, încep cu primii paşi ai copilului şi plasarea lui la o doică şi se încheie cu mariajul copilului, devenit adult, prins în ritualurile seducerii şi seducţiei. De pildă, am aflat că în secolul al XIX-lea exista o revistă numită, chiar aşa,

pentru care Charles Motte realizează o gravură cu acelaşi titlu. Răsfăţul şi teama de răsfăţ domină literatura secolului al XVIII-lea, aşa cum se regăseşte şi în literatura, de orice fel, din zilele noastre. Jean-Jacques Rousseau şi teoriile sale despre educaţie, din cunoscutul roman

, însoţesc multe dintre explicaţiile acestor gravuri. 

Pentru mine, cele mai frumoase imagini sînt cele din seria pregătirilor pentru căsătorie. Veţi regăsi aici o suită de gravuri minunate care vă înfăţişează vizual toate gesturile, comportamentele, cochetăriile proprii jocului seducţiei. Una dintre scene se regăseşte peste tot şi încă mai domină comportamentele noastre. Gravura realizată de Henri Simon Thomassin, după o pictură a lui Antoine Watteau, prinde în imagine futilitatea cuvintelor atît de dragi femeilor:

Şi asta la 1725. Frumos este şi spectacolul nunţii cu tot ceea ce urmează după aceea, adică despărţirea de familie şi mai ales consumarea căsătoriei în auzul şi văzul tuturor. Intimitatea unor astfel de gesturi este încă foarte departe, iar gravura celor doi, Moreau şi Simonet, reţine cu acurateţe şi sensibilitate atît curiozitatea slugilor şi neamurilor, cît şi timiditatea miresei

1780), Sau gravura intitulată

(Thomas Cook, 1796), unde ni se sugerează indirect problemele cuplurilor aranjate şi obiceiurile relaţiilor extraconjugale în care sifilisul se inserează. 

Cea de-a doua expoziţie găzduită de MNAR este dedicată artistului francez Théodore Valério: „Un călător francez în Balcani: Théodore Valério“. Mariana Vida, curatorul acestei expoziţii, ne oferă cîteva dintre cele mai importante gravuri cu referire la peisajul românesc, şi nu numai. De data asta, catalogul ne spune povestea acestui francez care, în anii 1841-1845, s-a preumblat prin Imperiul austriac, lăsînd imagini formidabile despre etniile descoperite. Cele nouăzeci şi trei de planşe gravate vorbesc despre diferitele tipuri umane întîlnite în drumul spre Orient:

pe care a imortalizat-o mai apoi Carol Pop de Szathmáry,

,

etc. Albumul lui Valério este cea mai bună mărturie vizuală despre o lume pierdută a secolului al XIX-lea. 

Aşa că nu aşteptaţi Noaptea Muzeelor pentru a trece pragul unor astfel de expoziţii. Iată, mai aveţi încă vreme să le vizitaţi şi, indiferent de vremea de afară, ascundeţi-vă gîndurile printre minunatele gravuri. Merită!  

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.