Nu aşteptaţi Noaptea Muzeelor

Gata, se ştie deja că 16 mai va fi noaptea cea lungă a muzeelor. Dar eu vă îndemn şi vă îmbii să le treceţi pragul, face toţi banii. Şi nu sînt prea mulţi. Miercuri am avut Muzeul Naţional de Artă al României doar pentru mine, închiriat într-o după-amiază călduroasă şi vîntoasă, de primăvară, cu doar 18 lei. La orele amiezii nu era nimeni şi nici nu avea să vină nimeni în cele cîteva ore bune cît m-am perindat printre minunatele expoziţii oferite. Am vizitat, mai întîi, expoziţia temporară, organizată de Mălina Conţu: „Modele de comportament în secolul al XVIII-lea“. Cele o sută cincizeci şi şapte de gravuri povestesc vizual despre lumea copilăriei şi adolescenţei din secolul Luminilor. Expuse pentru prima dată, gravurile sînt un important document pentru oricine vrea să cerceteze sau doar să afle cam cum se făcea educaţia în Franţa şi Anglia, în trecut. Pentru că, este drept, aceste gravuri provin din lumea franceză şi engleză. Văzîndu-le, analizîndu-le, m-am gîndit că n-ar fi rău ca o viitoare expoziţie să includă şi ceva imagini din lumea românească a acestei epoci. Cunoscînd arhiva vizuală păstrată, ar fi interesant de comparat peisajele, costumele, gesturile, comportamentele, coafurile care definesc regiuni diferite ale Europei. 

Dar să revenim la expoziţia Mălinei Conţu: curatorul a ştiut să îmbrace fiecare imagine într-o poveste frumoasă şi atrăgătoare pentru toată lumea. Temele gravurilor fac parte din cotidianul epocii, încep cu primii paşi ai copilului şi plasarea lui la o doică şi se încheie cu mariajul copilului, devenit adult, prins în ritualurile seducerii şi seducţiei. De pildă, am aflat că în secolul al XIX-lea exista o revistă numită, chiar aşa,

pentru care Charles Motte realizează o gravură cu acelaşi titlu. Răsfăţul şi teama de răsfăţ domină literatura secolului al XVIII-lea, aşa cum se regăseşte şi în literatura, de orice fel, din zilele noastre. Jean-Jacques Rousseau şi teoriile sale despre educaţie, din cunoscutul roman

, însoţesc multe dintre explicaţiile acestor gravuri. 

Pentru mine, cele mai frumoase imagini sînt cele din seria pregătirilor pentru căsătorie. Veţi regăsi aici o suită de gravuri minunate care vă înfăţişează vizual toate gesturile, comportamentele, cochetăriile proprii jocului seducţiei. Una dintre scene se regăseşte peste tot şi încă mai domină comportamentele noastre. Gravura realizată de Henri Simon Thomassin, după o pictură a lui Antoine Watteau, prinde în imagine futilitatea cuvintelor atît de dragi femeilor:

Şi asta la 1725. Frumos este şi spectacolul nunţii cu tot ceea ce urmează după aceea, adică despărţirea de familie şi mai ales consumarea căsătoriei în auzul şi văzul tuturor. Intimitatea unor astfel de gesturi este încă foarte departe, iar gravura celor doi, Moreau şi Simonet, reţine cu acurateţe şi sensibilitate atît curiozitatea slugilor şi neamurilor, cît şi timiditatea miresei

1780), Sau gravura intitulată

(Thomas Cook, 1796), unde ni se sugerează indirect problemele cuplurilor aranjate şi obiceiurile relaţiilor extraconjugale în care sifilisul se inserează. 

Cea de-a doua expoziţie găzduită de MNAR este dedicată artistului francez Théodore Valério: „Un călător francez în Balcani: Théodore Valério“. Mariana Vida, curatorul acestei expoziţii, ne oferă cîteva dintre cele mai importante gravuri cu referire la peisajul românesc, şi nu numai. De data asta, catalogul ne spune povestea acestui francez care, în anii 1841-1845, s-a preumblat prin Imperiul austriac, lăsînd imagini formidabile despre etniile descoperite. Cele nouăzeci şi trei de planşe gravate vorbesc despre diferitele tipuri umane întîlnite în drumul spre Orient:

pe care a imortalizat-o mai apoi Carol Pop de Szathmáry,

,

etc. Albumul lui Valério este cea mai bună mărturie vizuală despre o lume pierdută a secolului al XIX-lea. 

Aşa că nu aşteptaţi Noaptea Muzeelor pentru a trece pragul unor astfel de expoziţii. Iată, mai aveţi încă vreme să le vizitaţi şi, indiferent de vremea de afară, ascundeţi-vă gîndurile printre minunatele gravuri. Merită!  

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),