⬆
apa
Vitală și, aparent, la-ndemînă
Ne dăm seama de importanța ei doar cînd e cîte o revizie la bloc și ne-o opresc vreo două săptămîni. Atunci cugetăm, poate, la vocile înțelepte care ne spun că nu e veșnică. Și că trebuie s-o economisim cum putem.
Cît de mult înțelegem apa?
Planeta trece prin fluctuații violente, de la perioade lungi de secetă, în care resursele de apă se reduc considerabil, la furtuni extreme, cu ploi masive care generează inundații rar întîlnite pînă de curînd.
Ape mari, ape mici…
Pînă la apă, trebuie să împingem barca cel puțin 50 de metri. Ceea ce și facem. E o barcă de tablă, grea, cu fundul plat, care face priză cu mîlul. Încercăm să vîrîm lemne sub ea, pentru a o face să alunece.
Apa vorbitoare
Apa vie este, în Vechiul Testament, un simbol al lui Dumnezeu ca izvor al vieții. Singurul autor care prezintă expresia „Apă vie“ în Noul Testament este evanghelistul Ioan, relatînd convorbirea lui Hristos cu femeia samarineancă, la fîntîna lui Iacob.
Apa de la cişmea
La 1815, cişmeaua de la Podul Mogoșoaiei, „din nepurtare de grijă“, s-a dărăpănat şi are nevoie de reparaţii urgente. Lipsa de iniţiativă şi tergiversările dregătorilor îi silesc pe veliţii boieri să atragă atenţia că „mai trecînd vreme cu nebăgare de seamă
Simbolica apei
„Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor“ (Geneza 1, 2). Termenul semitic, arameean e şi mai semnificativ: el trimite la pasărea care cloceşte, iar pasărea este, şi ea, una dintre figurile cele mai expresive şi mai universale.
Un pic de catabază
Apa şi-a perfecţionat mereu tehnicile de camuflare, de impregnare, de penetrare… Nu doar a obiectelor materiale care o împiedică să coboare, ci deopotrivă a imaginaţiei şi a lucrurilor minţii. Cine să parieze că n-a luat şi chipul focului, atunci cînd Heraclit pornea de la acesta pentru a spune că drumul în sus e totuna cu drumul în jos? Măşti ale ritmurilor marine?
Sonorități fluide, ape muzicalizate
Muzica apelor de Händel: nu atît ilustrarea elementului natural prin sunete, cît referirea la un somptuos spectacol baroc (azi i-am spune, păstrînd proporțiile, „multimedia“), desfășurat pe Tamisa, în sonoritățile suitei compozitorului naturalizat englez.
O plajă nu e întotdeauna o plajă
Anual, aici mor turiști înecați pentru un selfie, în timp ce țopăie fericiți printre zecile de semne și panouri de avertizare, care îți explică ce înseamnă așa-numitele „sneaker waves“ – valuri uriașe, care vin din senin și mătură totul în calea lor, apoi te tîrăsc înapoi înspre larg.
Știința apei sau știința vieții?
Cîtă apă este necesară pentru ca planta să supraviețuiască? Cum trebuie administrată? Ce fel de apă? Sînt apele metalice mai degrabă capabile să hrănească planta? Sau sînt mai bune cele sulfuroase? Rouă, apă de ploaie sau apă distilată?
Apele tulburi din acvariu
Marea lui Dan Perjovschi trezeşte conştiinţa unei priviri duble: dincolo de cartea poştală de pe Instagram cu o mare spectaculoasă de pe o insulă exotică, e marea speranţei, e marea pe care o traversezi în căutarea unui teritoriu primitor, fără conflict politic, fără război, e marea bărcilor cu refugiați,
In aqua veritas
Dinamica apei (ape stătătoare / ape curgătoare, în susul / în josul apei) se leagă în plan figurat, ca și în alte limbi, de ideea temporalității ireversibile (Apa curge, pietrele rămîn; Nu te poți scălda de două ori în aceeași apă), de uitare (a scrie pe apă) sau de vorbirea alertă, fără pauze de gîndire (a vorbi ca pe apă).