Simbolica apei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie ÔÇô 1 august 2018
Simbolica apei jpeg

Public─âm o not─â (inedit─â) privind simbolica universal─â a apei ┼či un extras din cursul despre traseul liturgic de la Pa┼čte la Cincizecime (LÔÇÖoffice de la Pentec├┤te byzantine. Analyse structurale et th├ęmatique), curs pe care P. Andr├ę Scrima l-a ┼úinut ├«n 1973-1974 la Universitatea Saint-Esprit, Kaslik, Liban (publicat ├«n Andr├ę Scrima, Biserica liturgic─â, Humanitas, 2005). Comentariul redat aici se refer─â la mijlocul (ÔÇ×├«njum─ât─â┼úireaÔÇť) acestei perioade liturgice ┼či la pasajul evanghelic Ioan 7, 37-39 care ├«i e asociat. (Anca Manolescu)

Apele ┼či germenii 

├Äntr-o formulare sumar─â, apele simbolizeaz─â totalitatea virtualit─â┼úilor. Apele s├«nt fons ┼či origo, matricea tuturor posibilit─â┼úilor de existen┼ú─âÔÇŽ Principiu al nediferen┼úiabilului ┼či al virtualului, temei al oric─ârei manifest─âri cosmice, receptacul al tuturor germenilor, apele simbolizeaz─â substan┼úa primordial─â din care se nasc toate formele ┼či ├«n care se ├«ntorc prin regresiune sau prin cataclism. Apele au fost la ├«nceput; ele revin la sf├«r┼čitul oric─ârui ciclu istoric sau cosmic (deplasare operat─â de tradi┼úia cre┼čtin─â: cerurile ┼či p─âm├«ntul ÔÇô manifestate ÔÇô vor disp─ârea nu prin ap─â, ci prin foc, prin Duh); ele vor exista de-a pururi, de┼či niciodat─â singure, pentru c─â apele s├«nt ├«ntotdeauna germinative, cuprinz├«nd ├«n unitatea lor nefragmentat─â virtualit─â┼úile tuturor formelor. ├Än cosmogonie, ├«n mit, ├«n ritual, ├«n iconografie, Apele ├«mplinesc aceea┼či func┼úie, oricare ar fi structura ansamblurilor culturale ├«n care apar: ele preced─â orice form─â ┼či sus┼úin ├«ntreaga crea┼úie.

Cufundarea ├«n ap─â simbolizeaz─â regresiunea ├«n preformal, regenerarea total─â, noua na┼čtere, fiindc─â o asemenea cufundare echivaleaz─â cu o dizolvare a formelor, cu o reintegrare ├«n lumea nediferen┼úial─â a preexisten┼úei; iar ie┼čirea din ape repet─â gestul cosmogonic al manifest─ârii formale. Contactul cu apa implic─â ├«ntotdeauna regenerarea, pe de o parte, fiindc─â apa fertilizeaz─â ┼či m─âre┼čte poten┼úialul de via┼ú─â, de crea┼úie. Apa confer─â o ÔÇ×nou─â na┼čtereÔÇť prin ritualul ini┼úiatic; vindec─â prin ritualul magic; asigur─â rena┼čterea post-mortem prin ritualurile funerare. ├Äncorpor├«nd toate virtualit─â┼úile, apa devine simbol al vie┼úii (ÔÇ×apa vieÔÇť). Bogat─â ├«n germeni, ea fecundeaz─â p─âm├«ntul, animalele, femeia. Receptacul al oric─ârei virtualit─â┼úi, prin excelen┼ú─â fluid─â, suport al devenirii universale, Apa este comparat─â sau direct asimilat─â lunii. Ritmurile lunare ┼či acvatice s├«nt orchestrate de acela┼či destin; ele comand─â apari┼úia ┼či dispari┼úia periodic─â a tuturor formelor, dau universalei deveniri o structur─â ciclic─â.

Simbolismul cufund─ârii ÔÇô botezul: cufundarea este echivalent─â, ├«n plan omenesc, cu moartea, iar ├«n plan cosmic cu catastrofa (potopul) care dizolv─â periodic lumea ├«n oceanul primordial. Prin cufundarea ├«n ape totul se tope┼čte, istoria e abolit─â; nimic din ceea ce exista ├«nainte nu mai subzist─â dup─â cufundare, nici un profil, nici un ÔÇ×semnÔÇť, nici un eveniment. Destr─âm├«nd formele, apele purific─â, regenereaz─â, conduc la rena┼čteri fiindc─â cel ce se cunfund─â ├«n ele moare ┼či se ridic─â din ele asemenea unui prunc (ie┼čit din matrice), f─âr─â p─âcat ┼či f─âr─â ÔÇ×istorieÔÇť, capabil s─â ├«nceap─â o nou─â via┼ú─â ┼či s─â primeasc─â o nou─â revela┼úie.

Apa ┼či Duhul

├Än Ioan 7, 37-39 izbucne┼čte acel strig─ât: ÔÇ×IisusÔÇŽ a stat ├«ntre ei ┼či a strigat, zic├«nd: Dac─â ├«nseteaz─â cineva, s─â vin─â la mine ┼či s─â bea. R├«uri de ap─â vie vor curge din p├«ntecele celui ce crede ├«n mine, precum a zis Scriptura. Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe care aveau s─â-l primeasc─â acei ce cred ├«n elÔÇť.

Printre imaginile-cheie pentru cunoa┼čterea s─ârb─âtorii Cincizecimii, prima este apa. Ea ne e din bel┼čug oferit─â ÔÇô ├«n interiorul textelor ÔÇô ca un element de semnifica┼úie simbolic─â pentru ├«n┼úelegerea Sf├«ntului Duh ┼či, ca atare, pentru ├«n┼úelegerea ├«ntregii desf─â┼čur─âri interne a Cincizecimii. ├Än ce sens?ÔÇŽ Apa (aspectele la care m─â voi referi nu apar┼úin nicidecum exclusiv tradi┼úiei scripturale iudeo-cre┼čtine), apa este ├«ntr-un anume fel sacral─â (nu spun sacr─â), altminteri spus purt─âtoare, de la sine, prin ea ├«ns─â┼či, de semnifica┼úie originar─â. F─âr─â a o sacraliza, f─âr─â a o socoti sacr─â ├«ntr-un mod primar, literal (dau drumul la robinet ┼či m─â apuc s─â ador apa fiindc─â e sacr─â; nu e vorba de asta!), apa e sacral─â fiindc─â e vehicul de semnifica┼úie originar─â, iar aceast─â calitate e ├«nscris─â obiectiv ├«n condi┼úia ├«ns─â┼či a apei, dac─â vre┼úi; e ├«nscris─â ├«nl─âuntrul ei, ├«n ceea ce se nume┼čte coresponden┼úa arhetipal─â; apa este un arhetip. Din acest punct de vedere, ea este o constant─â universal─â. Apa izbucne┼čte, ├«ntr-un dublu sens ÔÇô obiectiv ┼či personal ÔÇô cu o semnifica┼úie primordial─â, cea de matrice. Ea este primul element capabil s─â z─âmisleasc─â; e purt─âtoare de putere germinativ─â. A┼ča ni se ├«nf─â┼úi┼čaz─â ea, de pild─â, ├«n desf─â┼čurarea narativ─â a Genezei, unde este anterioar─â p─âm├«ntului. P─âm├«ntul nu este dec├«t o a doua matrice, din care provine omul, e humus. Matricea final─â fiind omul ├«nsu┼či ├«n condi┼úia lui creatoare: crea┼úie biologic─â, procrea┼úie ┼či mai cu seam─â crea┼úie spiritual─â, crea┼úie cultural─â. Exist─â un fel de ├«nl─ân┼úuire unde apa joac─â un rol primordial ca arhetip. Ori de c├«te ori ne afl─âm ├«n fa┼úa unei imagini semnificative a apei, primim un semnal care ne pune ├«n rela┼úie cu aceast─â profund─â zon─â originar─â. Dar ca to┼úi vectorii simbolici fundamentali, apa este ambivalent─â, iar aceast─â ambivalen┼ú─â este extrem de prezent─â ├«n structura Scripturii, chiar din momentul Genezei, ┼či va fi rezolvat─â la cel─âlalt cap─ât al textului, ├«n Apocalips─â.

Apa este ambivalent─â de vreme ce e putere germinativ─â, putere de via┼ú─â ┼či totodat─â putere de moarte. Apa e cosmogonic─â ┼či haotic─â, haosul fiind prin defini┼úie domeniul mor┼úii, al informalului, ceea ce distruge, cel ce distruge, care resoarbe to┼úi germenii creatului pu┼či la un moment dat ├«n matricea prim─â. Exist─â a┼čadar dou─â aspecte ale apei, iar ele s├«nt deosebite deja ├«n cuprinsul Genezei atunci c├«nd se face desp─âr┼úirea apelor superioare ┼či a apelor inferioare (Geneza 1, 6 7). Textul trebuie citit, bine├«n┼úeles, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t s─â ├«i deducem regula, sensul propriu. Nu trebuie s─â ne imagin─âm ceea ce nu este imaginabil. Avem de-a face aici cu ceva care determin─â imaginarea, ceva ce este imaginant, nu imaginabil, ceva ce pune capacitatea imaginativ─â ├«n mi┼čcare. Altfel spus, la nivelul prezent ├«n Genez─â, apele superioare ┼či apele inferioare nu s├«nt compuse din hidrogen ┼či oxigen, nu au fluiditatea materiei, dar posed─â ├«ntregul sens care, mai apoi, se poate exprima prin intermediul apei celei mai materiale. Distingerea apelor superioare ┼či a celor inferioare corespunde perfect ambivalen┼úei constitutive a simbolismului acvatic. Apele superioare ┼či apele inferioare s├«nt separate de t─ârie (firmamentum), ea fiind, ├«ntocmai ca apele, inimaginabil─â: e un principiu de discriminare ce ├«mpiedic─â amestecul, confuzia ├«ntre cele dou─â aspecte, conform textului Genezei. Ni se d─â aici o referin┼ú─â de g├«ndire, a┼čadar de hermeneutic─â.

Ceea ce face s─â germineze apele este, aici, prezen┼úa Duhului: ÔÇ×Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelorÔÇť (Geneza 1, 2). Termenul semitic, arameean e ┼či mai semnificativ: el trimite la pas─ârea care cloce┼čte, iar pas─ârea este, ┼či ea, una dintre figurile cele mai expresive ┼či mai universale. ├Än textele imemoriale ale Indiei apare, de pild─â, marea leb─âd─â Parahamsa. M─â gr─âbesc s─â spun c─â r─âsp├«ndirea unui simbol nu trebuie pus─â ├«n seama ├«mprumuturilor istorice; problema e mult mai vast─â. Important e c─â explorarea pe care o facem const─â ├«ntr-o cobor├«re ├«n ad├«ncurile semnifica┼úiei, ├«n ad├«ncurile vie┼úii. Exist─â a┼čadar ├«ntre Duh ┼či ape o complicitate: Duhul este cel care face apele s─â germineze, s─â devin─â creatoare. Apa se desparte de aspectul ei ├«ntunecat ┼či distrug─âtor pentru a deveni matricial─â fiindc─â Duhul ├«i insufl─â puterea vie┼úii ┼či atunci apa devine vie, ap─â vie.

V─â spuneam c─â, ├«n imensa dialectic─â a Scripturii, ambiguitatea apei nu se rezolv─â dec├«t la cel─âlalt cap─ât al textului, ├«n Apocalips─â, unde se spune, ├«n 21, 1: ÔÇ×Am v─âzut cer nou ┼či p─âm├«nt nouÔÇŽ ┼či marea nu mai esteÔÇť. Acolo nu mai r─âm├«ne dec├«t viziunea apei vii ┼či strig─âtul Duhului. ÔÇ×┼×i Duhul ┼či mireasa zic: VinoÔÇŽÔÇť (22, 17).

Exist─â a┼čadar un fel de solu┼úie a acestui mare proces care se joac─â pe deasupra apelor ├«nc─â din origini. Iar c├«nd spun origini, nu trebuie s─â ne g├«ndim la originile istorice, paleontologice, fizice, cosmice, ci la originile care se afl─â ├«n noi. S├«ntem dintotdeauna ┼či ne├«ncetat fiin┼úe originare. Fiecare dintre noi particip─â ne├«ncetat la origini ├«n m─âsura ├«n care, ├«nl─âuntrul propriei existen┼úe, reproducem vastul proces al fiin┼úei. Astfel ├«nc├«t doar prin Duh ┼či ├«n mod eschatologic apare, ├«n viziunea Apocalipsei, rezolvarea ambiguit─â┼úii fiin┼úei ├«nse┼či, fiin┼ú─â care poate fi distrug─âtoare, haotic─â, ├«ntunecat─â, purt─âtoare de lupteÔÇŽ V─â aminti┼úi de marea care e s─âla┼čul balaurului, al lui Leviatan. Iar apa devine ap─â vie numai prin puterea Duhului.

Toate aceste aspecte s├«nt date ├«n rezumat ┼či ├«n transparen┼ú─â ├«n s─ârb─âtoarea ├«njum─ât─â┼úirii CincizecimiiÔÇŽ Apa apare de acum ├«nainte ├«n complicitatea ei cu Duhul, apa este vie, apa este purt─âtoare de Duh pentru c─â ea este vectorul matricial al acestei vie┼úi noi pe care doar Duhul ├«l poate comunica fiin┼úei. Apare aici ├«n transparen┼ú─â ├«ntreaga problem─â a celei de a doua na┼čteri, ├«n Duh care se pune pe sine ca matrice, ca loc originar nou ├«n raport cu toate celelalte origini.

Foto: Ioana Epure

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?