C├«t de mult ├«n╚Ťelegem apa?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie ÔÇô 1 august 2018
C├«t de mult ├«n╚Ťelegem apa? jpeg

Un r─âspuns sintetic e foarte greu de construit. ╚śi asta pentru c─â apa e prezent─â peste tot ╚Öi e parte din noi. S├«ntem alc─âtui╚Ťi ├«n propor╚Ťie de aproape dou─â treimi din ap─â. Apa este un combustibil vital vie╚Ťii. Iar via╚Ťa ├«ns─â╚Öi, a╚Öa cum o ├«n╚Ťelegem noi azi, a ap─ârut ╚Öi a evoluat ├«n ap─â.

C├«nd, acum mai multe sute de milioane de ani, primele plante ╚Öi, apoi, animale au ├«nceput s─â cucereasc─â uscatul, diferitele specii au colonizat continentele plec├«nd de la oceane ├«n sus pe fluvii ╚Öi r├«uri, merg├«nd apoi spre zonele din ce ├«n ce mai lipsite de ap─â. Unele specii s-au adaptat s─â tr─âiasc─â ├«n medii din ce ├«n ce mai aride, dar principala specializare a fost aceea de a g─âsi, extrage ╚Öi consuma ├«n mod eficient apa trebuincioas─â supravie╚Ťuirii.

Iar noi, oamenii, s├«ntem parte a aceluia╚Öi sistem viu. Civiliza╚Ťia uman─â s-a n─âscut ├«n lungul fluviilor, la gurile de v─ârsare ├«n mare, ├«n lagune ╚Öi ├«n delte. ╚śi asta pentru c─â aici s├«nt unele dintre cele mai fertile medii de pe planet─â, care le au oferit primilor oameni hran─â, materii prime ╚Öi protec╚Ťie. Probabil c─â mediul mereu ├«n schimbare al apei, cu tot ce poart─â aceasta, i-a ╚Öi stimulat pe str─âmo╚Öii no╚Ötri s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine natura ╚Öi s─â g─âseasc─â solu╚Ťii de adaptare.

├Än tot cursul istoriei umane, apa a avut ╚Öi are un rol vital ÔÇô nu doar pentru supravie╚Ťuire, ci ╚Öi pentru dezvoltare, comunicare, colaborare, expansiune ╚Öi domina╚Ťie. R├«urile ╚Öi ╚Ť─ârmurile au fost frontiere naturale. Marea a devenit u╚Öa deschis─â spre lume. Popoarele care au ├«nv─â╚Ťat s─â se foloseasc─â de ap─â ÔÇô mai ales navigatorii ÔÇô au ajuns s─â descopere ╚Öi mai apoi s─â controleze rutele comerciale, adev─ârate artere ale civiliza╚Ťiei umane pe glob. De la fenicieni ╚Öi vechii greci, la vene╚Ťieni ╚Öi genovezi, de la spanioli ╚Öi portughezi, la olandezi, francezi ╚Öi englezi, apa a fost cea care i-a condus spre noi teritorii ╚Öi resurse. Astfel au fost f─âcu╚Ťi pa╚Öii esen╚Ťiali spre cunoa╚Öterea planetei ╚Öi spre fondarea satului global.

Planurile de a folosi apa ╚Öi de a o controla pentru diferitele nevoi au ap─ârut ├«nc─â din antichitate. Devierea fluviilor, t─âierea de canale de iriga╚Ťii, construirea morilor de ap─â s├«nt dovezi ale acestor eforturi ale oamenilor de a se folosi de o resurs─â care p─ârea inepuizabil─â. Odat─â cu revolu╚Ťia industrial─â ├«ns─â, presiunea pe resursele de ap─â cre╚Öte considerabil. Pe de o parte, fragment─âm ciclul natural prin baraje, ├«ndiguiri ╚Öi alte construc╚Ťii masive. Pe de alt─â parte, apa este o materie prim─â important─â ├«n industrie ╚Öi agricultur─â, iar utilizarea acesteia se dezvolt─â exploziv.

Treptat, nevoia de ap─â a civiliza╚Ťiei umane a ajuns at├«t de mare, ├«nc├«t am reu╚Öit, f─âr─â mare efort, s─â ajungem ├«ntr-o situa╚Ťie de criz─â global─â. Cursurile naturale ale apelor s├«nt modificate, continuitatea curgerii apei (cu tot ceea ce duce aceasta) dinspre mun╚Ťi ├«nspre oceanul planetar este blocat─â. Apa subteran─â este folosit─â ├«n cantit─â╚Ťi at├«t de mari, ├«nc├«t acviferele nu reu╚Öesc s─â se mai ├«ncarce. Din toate activit─â╚Ťile noastre, murd─ârim apele cu un num─âr at├«t de mare de poluan╚Ťi, ├«nc├«t nici nu ├«i ╚Ötim ├«nc─â pe to╚Ťi. Rezultatul? Apa a ajuns s─â fie deja, probabil, cea mai pre╚Ťioas─â resurs─â natural─â, pe c├«t de important─â, pe at├«t de grav afectat─â. R─âzboaiele apei nu mai par at├«t de ├«ndep─ârtate. Secetele, inunda╚Ťiile, molimele ╚Öi bolile ÔÇô cunoscute ╚Öi necunoscute (datorit─â apari╚Ťiei unor noi categorii de poluan╚Ťi ai apei) ÔÇô au efecte grave. Modific─ârile climei duc ╚Öi ele la ├«nmul╚Ťirea evenimentelor extreme. Planeta trece prin fluctua╚Ťii violente, de la perioade lungi de secet─â, ├«n care resursele de ap─â se reduc considerabil, la furtuni extreme, cu ploi masive care genereaz─â inunda╚Ťii rar ├«nt├«lnite p├«n─â de cur├«nd.

Este ╚Ötiin╚Ťa de azi suficient de bine preg─âtit─â pentru a r─âspunde acestor provoc─âri? Cu siguran╚Ť─â, nu. Aproape toate disciplinele ╚Ötiin╚Ťifice au ├«ncercat s─â ├«n╚Ťeleag─â ciclul apei ├«n natur─â, precum ╚Öi toate procesele ╚Öi fenomenele ├«n care apa are un rol major. Dar aceast─â abordare tradi╚Ťional─â, sectorial─â, nu reu╚Öe╚Öte s─â ne ajute s─â ├«n╚Ťelegem toate aceste fenomene. De aici ╚Öi lipsa unor solu╚Ťii eficiente de gestionare a resurselor de ap─â la nivelul ├«ntregilor bazine hidrografice, care s─â asigure o existen╚Ť─â ├«n armonie cu natura ├«n lungul r├«urilor ╚Öi coastelor, din mun╚Ťi ╚Öi p├«n─â ├«n largul m─ârilor. ╚śtiin╚Ťa actual─â, ├«mp─âr╚Ťit─â pe sectoare clar delimitate, fie rezolv─â toate problemele legate de gestiunea apei ├«ntr-un singur sector al unui fluviu ÔÇô sau ╚Ť─ârm de mare ÔÇô, dar mut─â aceste probleme ├«nspre aval, fie rezolv─â o singur─â problem─â, la nivelul unui ├«ntreg bazin, n─âsc├«nd ├«n schimb numeroase alte hazarduri.

Solu╚Ťia? Exist─â, bine├«n╚Ťeles. Adaptarea este factorul-cheie care a permis vie╚Ťii pe P─âm├«nt s─â evo-lueze. Iar omenirea a ╚Ötiut permanent s─â se adapteze tuturor modific─ârilor naturale. Trebuie acum s─â schimb─âm modul ├«n care ├«ncerc─âm s─â ├«n╚Ťelegem ciclul apei. Era antropocen─â, pe care tot noi am ├«nceput-o, trebuie abordat─â cu totul altfel. Trebuie s─â analiz─âm toate procesele ╚Öi interac╚Ťiunile, at├«t din natur─â, c├«t ╚Öi dintre oameni ╚Öi natur─â. Iar aceast─â nou─â abordare trebuie s─â aduc─â ├«mpreun─â toate domeniile, pentru a putea face o analiz─â cu adev─ârat interdisciplinar─â. Ciclul apei presupune urm─ârirea continu─â a pove╚Ötii particulelor de ap─â din v├«rf de munte, de la izvoare ╚Öi p├«n─â ├«n zonele ad├«nci ale oceanelor.

Vom reu╚Öi ├«n aceast─â nou─â abordare ╚Ötiin╚Ťific─â? S├«nt optimist ÔÇô important ├«ns─â este ca, p├«n─â c├«nd noul mod de a g├«ndi ciclul apei s─â fie dezvoltat ╚Öi aplicat ├«n lume, s─â nu suferim prea multe pierderi.

Adrian St─ânic─â este cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific la Institutul Na╚Ťional de Geologie Marin─â ÔÇô GeoEcoMar, ╚Öi jurnalist ╚Ötiin╚Ťific.

Foto: Ioana Epure

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?