In aqua veritas

Oana CHELARU-MURĂRUŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
In aqua veritas jpeg

Element fundamental alături de pămînt, aer și foc, apa dezvoltă în toate culturile o simbolistică bogată legată de cosmogonic și eschatologic (este matcă primordială a lumii, dar și aducătoare de potop), de ritualurile de purificare și fertilizare, de ideea curgerii temporale ireversibile etc. Dat fiind caracterul ei vital, apa dezvoltă și în limba română sensuri și expresii care spun o poveste despre noi și despre universul nostru mental.

Cuvînt moștenit din latină, apa nu numește doar lichidul indispensabil vieții, ci se referă nediferențiat la toate formele existente în domeniul hidrologic (izvor, fîntînă, puț, vale, pîrîu, gîrlă, rîu, baltă, lac, mare) pe care le substituie contextual. La plural, substantivul indică diluviul (apele revărsate ale Dunării) sau cantitatea abundentă (a clăti în mai multe ape). Apele sînt însă și repere geografice care țin de teritoriu și de ființa etnică. Vechii perși cereau, în semn de supunere, pămînt și apă („aquam terramque petere ab aliquo“, Dicționarul Academiei). Astăzi vorbim de rîuri care pot fi granițe naturale și de ape teritoriale, fîșie a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, parte integrantă a teritoriului acestuia.

Dinamica apei (ape stătătoare / ape curgătoare, în susul / în josul apei) se leagă în plan figurat, ca și în alte limbi, de ideea temporalității ireversibile (Apa curge, pietrele rămîn; Nu te poți scălda de două ori în aceeași apă), de uitare (a scrie pe apă) sau de vorbirea alertă, fără pauze de gîndire (a vorbi ca pe apă).

Multe sintagme și expresii arată că vorbitorii prețuiesc puritatea apei (apă neîncepută / limpede / cristalină, de cleștar) asociată vieții și funcției sale rituale (apa sfințită / mare, apă-botează „Bobotează“), în opoziție cu apa neagră care marchează hotarul dintre lumea viilor și cea a morților. Apa morților, denumirea populară a unui miraj optic format la cîmpie în zile caniculare, face parte din aceeași sferă de reprezentări cu apa moartă din basme care are valențe malefice, spre deosebire de apa vie, miraculoasă și dătătoare de viață. Pe de altă parte, coloritul neobișnuit al apelor a provocat imaginația vorbitorilor care le-au atribuit epitete cromatice surprinzătoare, chiar poetice (Crișul Alb, Crișul Negru, Lacul Roșu, Bistrița Aurie, Marea Neagră ș.a.). Reflexele luminoase ale apei devin, de asemenea, termen de referință pentru alte obiecte lucioase (apele oglinzii, ale mătăsii, ale părului etc.)

Variațiile de compoziție ale apei sînt notate prin numeroase sintagme: apa sărată vs apa dulce, adjectiv mai curînd afectiv atribuit apei cu gust, bune de băut; apa minerală (numită cîndva în Transilvania și apă acră după termeni din germană și maghiară) este considerată, mai recent, în funcție de cantitatea de dioxid de carbon, un sortiment diferit de apa plată, deși ambele conțin substanțe minerale; apa aurită sau apa de aur este o apă cu particule de aur și argint coloidal ce amintește, la rîndul ei, de apa similară din basmele romînești; în fine, distingem apa aspră/dură de tip calcaros de apa moale, adică apa de ploaie folosită tradițional la spălatul părului și al rufelor. În ceea ce privește percepția calorică a apei, lexicul este mult mai sărac, singurii termeni fiind culți (ape (geo)termale și gheizere, ultimele aproape lipsind din România).

Apa ca stihie întruchipează adesea pericolul, impasul, situația dificilă. Mai multe expresii din registrul popular sau colocvial al limbii române (a intra la apă, a călători în ape rele, a fi cu toții în aceeași barcă, a cădea din lac în puț) ilustrează teama de apă, amenințările apei vicleane. Prin contrast, expresia a-i veni cuiva apă la moară descrie o situație favorabilă, așa cum este cea în care apa este îmblînzită și conlucrează cu omul în mod prietenos. Alte frazeologisme, apropiate ca sens (a scăpa căciula pe apă, a lăsa baltă, a se duce pe gîrlă / pe apa Sîmbetei), trimit la ideea de eșec, de greșeală ireparabilă, de abandon. În mod similar, strădania de a depăși impasul este asociată cu dificultatea de a trece peste o apă mare (a se face luntre și punte, a te face frate cu dracul ca să treci puntea). O expresie singulară și învechită, cu conotație negativă, trimite eufemistic la practica rituală de îmbăiere a mortului: a face cuiva apă – „a omorî“.

Dat fiind că apa este privită și ca o stihie dezlănțuită, ca amenințare de proporții, termenul este luat ca bază în construcții hiperbolice (are bani gîrlă; valuri de proteste; a minți de îngheață apele; a scoate apă din piatră seacă). Apa, atît de valorizată de obicei, devine uneori un etalon al lucrului lipsit de calitate (apă de ploaie „fleac – lucru de nimic“; apă chioară/goală – „supă, băutură diluată, fără gust“) sau absurd/prostesc (a da gaură în apă, a căra apă cu ciurul, a da cu bîta în baltă, a îmbăta pe cineva cu apă rece ș.a.).

Apa devine, paradoxal, și un indicator al stărilor fiziologice și morale ale ființei umane. Secrețiile, lichidele corporale, unele boli sînt asociate în limbajul popular apei: lacrimile (a da apă la șoareci), saliva (a-i lăsa cuiva gura apă, a-i ploua cuiva în gură), sudoarea (a fi lac de sudoare, a-l trece pe cineva toate apele), edemele (apă la plămîni / la genunchi), hidrocefalia (a avea apă la cap), dizenteria (apa-tîndului), lichidul amniotic (i s a rupt apa la naștere), sîngele (l-a bătut de i-a sunat apa în cap). Mai surprinzătoare sînt paralelismele dintre caracteristicile morale sau comportamentale ale omului și cele ale apei: a fi apă adîncă – „a avea o fire ascunsă“; a nu ști în ce ape se scaldă cineva – „a fi ascuns, duplicitar“; a se scălda toți într-o apă / a fi toți o apă și-un pămînt (depreciativ) – „a fi toți de aceeași teapă“; a pescui în ape tulburi (după franc.) – „a profita de o situație ambiguă, neclară“; a promite marea cu sarea – „a promite exagerat“; a face valuri – „a se agita, a ieși în evidență ostentativ“; a sorbi pe cineva dintr-o lingură de apă – „a-i fi drag cuiva“ ș.a.

În fine, apa cu proprietățile ei devine termen de referință pentru denumirea unei multitudini de lichide, soluții, poțiuni folosite în alimentație (apă tonică, apă de sodă / gazoasă, apă de flori), în cosmetică (apă de gură, apă de colonie, apă de castraveți / de cocos / de orez / de portocale / de rozmarin / de trandafiri / de urzici / de vie etc.), cu scop medical (apă oxigenată, apă de Burrow), cu destinație tehnică sau industrială (apă de var / de clor / de brom, apă tare, apă grea, apă regală etc.).

Am schițat în limitele prezentului articol configurația unui cîmp lexical productiv al limbii române. Cititorul în a cărui memorie sînt stocate toate aceste elemente lexicale va putea constata că textul de față nu este decît o modalitate de a bate apa în piuă. 

Oana Chelaru-Murăruș este conferențiar dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

Foto: Ioana Epure

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.