⬆
Dana JALOBEANU
Învățarea prin contaminare
V-aș provoca să continuăm exercițiul nostru de imaginație și să vedem cum se construiește o universitate.
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Despre excelență
Între termenul „excelență”, termenul „merit“, termenul „premiu“ trebuie să existe o corelaţie strictă.
Arta distincțiilor fine
Expertul știe să pună întrebarea corectă, întrebarea care dezvăluie natura și forma unui lucru.
Lunarii, inima universului și fascinația ficțiunii: de unde vine curajul modernilor?
Considerente cu privire la pericolul unei teorii sau al unei afirmații nu au ce căuta în mintea savantului.
Îmblînzirea intuițiilor și culorile adevărului: Descartes, Miss Marple și Sherlock Holmes
V-aș propune să ne uităm la discuția filosofică despre intuiție ca la o încercare de îmblînzire și domesticire. Filosoful încearcă să raționalizeze, să explice și să transforme în ceva familiar aparenta dezordine din cotețul lui Platon.
Experimentul lui Hamlet
Cu îndoiala lui, s-a spus, începe modernitatea. Am devenit autoreflexivi, individualiști și preocupați de propriul nostru ego imitînd și interiorizînd tribulațiile melancolicului, tulburatului, lucidului prinț al Danemarcei. Actori și regizori celebri ne-au spus – și noi am crezut – că Hamlet este fiecare dintre noi.
Despre potențialul creator al sfîrșitului
Raleigh a eșuat și s-a întors fără aur, astfel încît, în 1618, a fost din nou întemnițat, condamnat și în final executat în același Turn al Londrei unde își petrecuse deja o mare parte din viață. Istoria lumii a avut și ea o posteritate interesantă.
Ce ne unește.... și ce pare să ne dezbine
Încercați să explicați unui prieten din altă emisferă ce se întîmplă zilele astea în România. Veți vedea că e aproape imposibil. Traducerea este zădărnicită de dublul limbaj. „Legile justiției” sună destul de inofensiv, nu? E greu de explicat ce se găsește sub acest nume; ce balauri își scot capetele sub sintagma inofensivă „noul cod penal”. Dar ia gîndiți-vă: „coaliția pentru familie”.
Știința apei sau știința vieții?
Cîtă apă este necesară pentru ca planta să supraviețuiască? Cum trebuie administrată? Ce fel de apă? Sînt apele metalice mai degrabă capabile să hrănească planta? Sau sînt mai bune cele sulfuroase? Rouă, apă de ploaie sau apă distilată?
Despre cerul filozofilor sau de ce este importantă fizica
Încercați să recuperați o privire ingenuă și copilărească, încercați să recuperați uimirea celui care descoperă imensitatea cerului înstelat de deasupra noastră.
Cercetarea ştiinţifică, între entuziasm şi impostură: pseudoştiinţele şi criteriul de demarcaţie
Îmi aduc aminte cu precizie cînd m-am gîndit prima dată că vreau să fac cercetare: în 1986, după accidentul de la Cernobîl. Eram în clasa a X-a și, deodată, fizica pe care o învățam la școală, ba chiar și biologia, pe care o uram din răsputeri, deveneau ceva cu sens, o activitate importantă și de mare utilitate socială.
Arhitectura raţiunii şi actualitatea filozofiei
Avem multe de făcut în anii care vin
Principii şi valori în cercetarea ştiinţifică
Cercetătorul ştiinţific este o figură bine cunoscută în societatea contemporană. Îl regăsim adesea în discursul public atunci cînd produce descoperiri. Echipele de cercetători inventează, tot ele propun sau rezolvă probleme şi tot ele, desigur, cheltuie fonduri bugetare şi se plîng că n-au bani.
Istoria intelectuală şi criza ştiinţelor umaniste
Cu aproape 100 de participanţi din toată lumea şi organizată printr-o exemplară colaborare internaţională între indivizi, societăţi profesionale şi instituţii, a 11-a Conferinţă a Societăţii Internaţionale de Istorie Intelectuală a fost unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen desfăşurate la Bucureşti în ultimii 20 de ani.
Despre moartea ideilor
S-ar putea să vă fi întrebat adesea cum se naşte o idee – ce asociaţie spontană, proces de iluminare sau calcul analogic face ca un savant să ajungă la ideea din care se naşte o teorie care va schimba lumea. Un singuratic canonic din nordul Europei, matematician briliant şi astronom amator, are ideea genială de a „scoate“ Pămîntul din centrul Universului, unde-l plasaseră secole de tradiţie filozofică.
Cum se face istoria ştiinţei la Cercul Polar
Abia după ce am ajuns la Helsinki, am vizitat universitatea şi am ţinut primul seminar despre metoda experimentală a lui Francis Bacon, am înţeles că aventura încă n-a început cu adevărat şi că seminarul de la Cercul Polar chiar asta avea să fie. Seminarul a început de fapt pe aeroport, unde s-au adunat cei 20 de participanţi veniţi din Florida sau Pittsburg, de la Ghent sau St. Andrews, San Diego sau Amsterdam.
Cultivarea minţii şi inventarea ştiinţei moderne
- povestea unui pariu cu rezultate neaşteptate -
În 1683, un faimos pariu a avut rezultate neaşteptate....