Alexander BAUMGARTEN

Termenul de „răgaz” este într-adevăr potrivit să traducă grecescul schole, folosit de Aristotel drept unul dintre cei mai importanți termeni ai Politicii sale.

Avem la dispoziție primul volum, cu 12 dialoguri, despre care exegeza acceptă în linii generale că ar fi dialoguri „socratice“.

Între termenul „excelență”, termenul „merit“, termenul „premiu“ trebuie să existe o corelaţie strictă.

Să citeşti un roman magnific într-un tren îţi permite să uiţi de unde vii şi unde pleci acum, ca să te gîndeşti de unde vii şi unde pleci de fapt: cu această întrebare, în toată frumoasa ei ambiguitate, începe şi dialogul Phaidros.

Cartea despre măr şi moarte, de fapt o replică la testamentul filozofic al lui Socrate din Phaidon, unde Aristotel mănîncă un măr în ultimele sale clipe, dezvăluind o teologie a fericirii intelectuale, şi îşi dă ultima suflare cînd a consumat mărul.

La capătul unei scrisori pe care editorii tîrzii i-au numit-o Despre omnipotenţa divină, Petrus Damianus le narează, în anul 1067, călugărilor de la Monte Cassino, povestea unui copil şi spune despre ea că este o superstiţie diabolică.

Am recapitulat în minte, după lectura cărţii lui Andrei Timotin, La démonologie platonicienne, histoire de la notion de daimôn de Platon aux derniers néoplatoniciens, apărută la Brill în 2012, tezele acestei strălucite cărţi [...]

Terenul ştiinţific al discuţiei despre plagiat cunoaşte nuanţe delicate, de la un grad la altul şi de la un domeniu la altul, ceea ce nu face decît să ne conducă la o cazuistică infinită şi inutilă oricărei proceduri juridice. Aceasta însă nu înseamnă că plagiatul este indecidabil, ci înseamnă că nu ştiinţa este domeniul lui de decizie.

În anul 2009, în numărul 36 din luna mai al revistei Dilemateca, am publicat la pag. 36 o reflecţie cu titlul „Plagiat cu patru parteneri” asupra raportului dintre o teză de licenţă susţinută în anul 2004 la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi o carte publicată în anul 2006 la editura „Realitatea Românească”.

Ochiul sever al filozofilor este mereu dispus să privească ascuţit şi cu reproş ori de cîte ori gîndul nostru nu stă orientat spre principii, gata să le exprime, să le dea glas sau măcar să le invoce voalat. Principialitatea e un semn de bună-creştere intelectuală, de spaţiu public sănătos, iar capacitatea minţilor noastre de a spune generalităţi este asociată unei bune prezenţe publice.

Vreau să lucrez cu o definiţie simplă a intelectualului, pentru a mă întreba dacă există o sursă a crizei conştiinţei intelectuale în lumea pe care o trăiesc în fiecare zi. Ea este: îl numesc intelectual pe cel care produce ficţiune pentru a exprima, fără să aducă în fapt, condiţia de posibilitate a tuturor faptelor.

Putem limpezi întrebarea (discretă şi valabilă numai dacă acceptăm faptul că temele greceşti îşi pot afla, uneori, fructul ulterior, unde mizele lor pot fi mai vizibile) pornind de la modul în care Andrei Cornea gîndeşte nefiinţa filozofiei greceşti şi enumerînd rezultatele acestei analize.

Se poate citi o pagină fascinantă despre desprinderea de corp a sufletului lui Platon în romanul lui Mihai Spăriosu, A şaptea scrisoare. O enigmă filozofică la Academia lui Platon (traducere din engleză de Virgil Stanciu, revăzută, adăugită şi adnotată de autor, Humanitas, 2010).

Cartea doamnei Anca Vasiliu Despre diafan, apărută în 1997 la J. Vrin şi tradusă de Irinel Antoniu în 2010 la Editura Polirom, este pentru filozofia românească o provocare categorică. Ea vizează reconstrucţia unei problematici platonico-aristotelice, cu dezvoltări medievale greceşti, arabe şi latine, privind natura intermediară, de la diafanul şi intelectul posibil aristotelic la receptacolul platonician, sau de la imaginea în tradiţia greacă pînă la supravieţuirile ei în teologia creştină timpu

Valul binevenit al profesionalizării cercetării ştiinţifice a adus mai multe criterii de evaluare a ei, dar fără o discuţie prealabilă asupra relevanţei lor şi fără un comportament înţelept în raport ...

A devenit un cadru comun al cafelelor cu colegii discuţia critică despre universitate şi bani....