Neființa și neutrul

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Neființa și neutrul jpeg

●  Andrei Cornea, O istorie a nefiinţei în filozofia greacă, Humanitas, 2010.  

O istorie a nefiinţei în filozofia greacă este o carte care îţi poate aprinde minţile. Măcar din trei motive. 

1) Pentru că este una dintre cele trei-patru cărţi care inovează, reînţeleg şi recompun principiile de interpretare ale filozofiei greceşti, scrise în română în ultimele două decenii. Reluarea eleaţilor, a sofiştilor, a platonismului, a lui Aristotel, a stoicilor şi a neoplatonicienilor siliţi să răspundă unei probleme comune gîndite de autor pînă ce devine criteriu de înţelegere a acestor filozofi face din această carte o nouă poartă spre filozofia greacă, pe care nu o bănuiam şi care mă copleşeşte prin originalitatea ei.  

2) Pentru că face vizibilă o problemă dominantă a gîndirii lui Andrei Cornea, de la mai vechea Scriere şi oralitate… (unde ea apărea ca distincţie între tema şi subiectul unui enunţ) la Penumbra (unde ea apărea ca opţiune secundă a asumării existenţiale a oricărei angoase în genere) la Turnirul khazar (unde tot ea apărea ca opţiune secundă care forţa regîndirea relativismului în ordinea unei raţiuni practice), şi pe care aici o vedem ca teorie a nefiinţei secunde, menite să deblocheze eleatismul şi să arate pluralitatea căilor pe care filozofia greacă a putut ieşi din constrîngerile lui, fie negîndu-l variat, fie aplicîndu-l fidel, dar regional. Chiar dacă e validă analogia cu celelalte volume, aici există o răsturnare de perspectivă, aşa încît, citind cartea, înţeleg că o aşteptam fiindcă le citisem pe celelalte: pentru că tema aleasă ţine, acum, de fundamentele filozofiei greceşti, nu mai este doar o schemă aplicată unor subiecte în genere, ci una care îşi verifică justificarea aplicîndu-se obiectului celui mai nobil al filozofiei greceşti. 

3) Deoarece inteligenţa ei debordantă dă cititorului un mecanism conceptual atît de seducător, încît cititorul este legitim tentat să îl folosească după mintea lui (are dreptate Andrei Bereschi, cu care am comentat entuziaşti cartea, comparînd-o cu o maşinărie în care îţi vine să te urci singur, pentru că funcţionează). Schema este, iniţial, simplă: la început, ni se spune doar că în filozofia greacă găsim două atitudini faţă de conceptul nefiinţei, dintre care prima îl acceptă (dar îl relativizează), forţînd astfel şi o gîndire a fiinţei pe măsura acestei iniţiative (atitudine meontologică, de la meon, numele grec acordat pentru ceea ce nu este), şi alta îl respinge (dar îi păstrează natura absolută), forţînd astfel o asumare măcar regională a eleatismului (atitudine antimeontologică). Citind această distincţie, simpla curiozitate te face să te întrebi: dar medievalii, care au extras consecinţele gîndirii greceşti, rafinîndu-le pentru că doreau să le conserve în faţa diferitelor monoteisme, încap în aceste criterii? Mai mult: atitudinile lor faţă de aceste teorii ne pot învăţa ceva tocmai despre destinul lor strict grecesc, aşa cum fructul spune ceva despre ramificarea rădăcinilor? 

Putem limpezi întrebarea (discretă şi valabilă numai dacă acceptăm faptul că temele greceşti îşi pot afla, uneori, fructul ulterior, unde mizele lor pot fi mai vizibile) pornind de la modul în care Andrei Cornea gîndeşte nefiinţa filozofiei greceşti şi enumerînd rezultatele acestei analize. În centrul ei se află, fireşte, negarea absolută a nefiinţei din Poemul lui Parmenide, iar din ea se desprind cele două clase de interpreţi. 

În prima clasă, această negare are, pentru Andrei Cornea, urmaşi în literă, care iniţial mută teza eleată în spaţii regionale. Aşa fac sofiştii, mai cu seamă Antisthene, mutînd în sfera limbajului şi a puterii omeneşti de enunţare a adevărului întreaga teorie (Andrei Cornea vorbeşte despre continuitatea dintre eleaţi şi sofişti, iar astfel el oferă o intrare limpede în Sofistul platonician). Aşa face Platon, în prima etapă a carierei sale, cînd mută eleatismul strict în sfera ideilor. Aşa fac atomiştii, mutînd eleatismul la nivelul particulelor indivizibile. Aşa face Epicur, mutînd eleatismul spre eliberarea de spaima în faţa morţii. 

În a doua clasă, această negare este relativizată de autorii care au curajul „paricidului“ eleat, arătînd că într-un sens secund şi nefiinţa este, ba chiar că această nefiinţă relativă este fundament al posibilităţii discursului, poate, chiar şi pentru cei care forţează calea antimeontologică (aici aş vedea, fie-mi permis, înrudirea cu opţiunile secunde ale autorului amintite mai sus). Aşa face Platon cînd admite existenţa nefiinţei relative pentru a putea stabili un criteriu de distincţie a adevărului de fals în afirmaţiile sofistului, reformîndu-şi propria ontologie, dar şi (aşa cum foarte frumos arată autorul) materialismul „giganţilor“ care se înrudeau cu o formă specială de eleatism. Sau Aristotel, cînd enunţă forme speciale de nefiinţă, vorbind despre accident, despre privaţie, despre sensurile categoriale ale nefiinţei sau despre intelectul care „nu e nimic în act înainte de a gîndi“. Sau stoicii, cînd vorbesc despre teoria incorporalelor. 

Există ceva comun ultimei clase, şi anume intenţia de a folosi nefiinţa secundă pentru a explica puterea noastră de a gîndi individualul. Or, această trăsătură mă obligă să îmi amintesc de un splendid text al lui Mathaeus din Aquasparta, de pe la începutul secolului al XIV-lea, tradus anul trecut la Polirom. El se întreabă dacă mintea noastră poate cunoaşte particularele (o întrebare care, în istoria filozofiei, e ca o balanţă în care deoparte stă platonismul, prin universalul oferit ca obiect legitim al minţii, şi apoi modernitatea oferă nemediat aceleiaşi minţi particularele). El răspunde: dovada că avem acces la ele este că, deşi nu putem decide dacă obiectele gîndirii noastre sînt universale sau particulare cînd este vorba despre cele ce sînt, totuşi nu putem gîndi, dintre cele ce nu sînt, decît particularele. Iar aceasta pentru că mintea care le gîndeşte, împreună cu toate conceptele ei universale, trebuie să fie indiferentă la fiinţă sau nefiinţă, căci altminteri nu le-ar putea gîndi. Dacă Mathaeus spune aşa ceva, bizuindu-se pe o tradiţie care urcă pînă la greci şi are o ocurenţă specială în teoria universalului la Avicenna, atunci este natural, legitim şi necesar să întrebăm dacă filozofia greacă meontologică nu a construit ceva mai mult decît tipuri de nefiinţe secunde, şi anume o instanţă neutră la alternativa fiinţă/nefiinţă, care să legitimeze canalizarea nefiinţelor secunde spre cunoaşterea prin ele a realităţilor individuale. E suficient să formulăm aşa întrebarea pentru a ne veni în minte trei exemple, pe care doar constrîngerile spaţiale ale acestor rînduri ne împiedică să le dezvoltăm. Receptacolul platonician, loc neutru între fiinţă şi nefiinţă, posibilitate a lor deopotrivă, ar putea fi, din această perspectivă, mai mult decît o nefiinţă secundă. Retragerea gîndirii din dialogul Parmenide pînă în locul în care ne cercetăm întrebările, neutri la fiinţa sau nefiinţa obiectelor gîndite, e şi ea un astfel de exemplu. Unul-Bine plotinian, „putere“ a tuturor, „dincolo de fiinţă“, cauză chiar şi a răului, care „oferă ceea ce nu are“, al cărei statut aparent contradictoriu ar putea, eventual, să fie sugerat prin neutralitatea sa faţă de fiinţă şi nefiinţă. Dar cel mai mult, intelectul posibil aristotelic, care pare mai mult decît o nefiinţă secundă, cît timp el stă în vîrful unei ierarhii a facultăţilor care relaţionează, cred, cu nefiinţa: tactilul e damnat la fiinţă, văzul dotat cu pleoape se poate refugia în nefiinţă, imaginaţia o poate produce iar intelectul e primul care asumă o distanţă faţă neant, recunoscîndu-l. 

Fie primită această orientare a nefiinţei grecilor spre probleme de teoria cunoaşterii, antice sau medievale, drept restul lucid al unei lecturi cuceritoare pînă la uitarea de sine.

Alexander Baumgarten este conferenţiar la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

De ce e singură acum Carmina Vârciu, fiica lui Liviu Vârciu
Carmina Vârciu iubește din nou, după despărțirea de fostul iubit. Fotografia prin care și-a dat de gol noua relație
Viața sentimentală a Carminei Vârciu pare să fi luat o turnură neașteptată. Fiica lui Liviu Vârciu a lăsat în urmă povestea de iubire cu fostul partener și pare pregătită să acorde o nouă șansă dragostei.
masina lovita de tren in campulung png
O mașină, lovită de locomotivă în Câmpulung. Trei persoane au ajuns la spital
O mașină a fost lovită de o locomotivă miercuri seară, 18 noiembrie, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, județul Argeș. Trei persoane au fost transportate la spital, toate fiind conștiente.
image png
Selecționerii României sortiți eșecului! Cele mai slabe rezultate pe banca tehnică după primele 6 meciuri: Gică Hagi, bilanț de uitat
De-a lungul anilor, mai mulți selecționeri au avut parte de începuturi dificile pe banca tehnică a României.
cub anamaria prodan reghecampf png
Ce a făcut Anamaria Prodan după ce l-a dat în judecată pe Reghecampf pentru abandon în familie: „Mă bucur că Bebeto o să-și primească banii!”. Fiul vedetei s-a mutat de acasă
Instanța de judecată ar fi pus poprire pe veniturile lui Laurențiu Reghecampf, iar actele ar fi fost trimise deja la FCSB, astfel că Laurențiu Reghecampf junior ar urma să înceapă să primească banii cuveniți.
Percheziții într un dosar de fraudă informatică (1) jpeg
„V-am identificat într-o tentativă de fraudă”. O nouă metodă prin care escrocii încearcă să obțină datele bancare ale românilor
Directoratul de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi tentative de fraudă prin apeluri telefonice succesive. Atacatorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, apoi susțin că sunt reprezentanți ai instituției și încearcă să obțină date personale.
traian basescu inquam jpg
Traian Băsescu: Marian Neacșu va fi „premierul executiv” al Guvernului. Ce rol îi mai rămâne lui Luca Niculescu
Fostul președinte Traian Băsescu susține că vicepremierul PSD Marian Neacșu va avea, în realitate, rolul unui „premier executiv” în actualul Guvern, în timp ce Luca Niculescu va ocupa funcția de premier.
image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.